MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Joe Biden a venit într-o vizită-surpriză la Kiev
NYT dezvăluie culisele acestei deplasări
Președintele Joe Biden a ajuns luni dimineață într-o vizită-surpriză la Kiev.
The New York Times relatează că președintele american a sosit la Kiev după o călătorie de o oră cu trenul de la granița cu Polonia. Acesta s-a plimbat în capitala Ucrainei alături de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, iar cei doi au vizitat mănăstirea Sfântul Mihail în timp ce în oraș răsuna un avertisment de raid aerian.
The New York Times descrie vizita ca fiind “o demonstrație a hotărârii administrației sale de a susține Ucraina în fața invaziei Rusiei, în condițiile în care se împlinește un an de la această agresiune. „Vizita la Kiev s-a desfășurat în secret din cauza preocupărilor legate de securitate. Joe Biden a plecat de la Washington fără atenție publică, după ce el și soția sa au luat cina în oraș, la un restaurant, sâmbătă seara, un fapt extrem de rar. Biden urma să ajungă la Varșovia marți dimineața pentru o vizită de două zile, iar oficialii au negat în mod repetat că ar exista alte planuri pe care le-ar putea anunța cu privire la o deplasare în Ucraina în timp ce se află acolo. Într-adevăr, Casa Albă a publicat duminică seară un program public pentru ziua de luni care arăta că președintele ar fi încă la Washington și ar urma să plece seara spre Varșovia, când, de fapt, el era deja la jumătate de lume distanță”, scrie NYT.
Este prima sa deplasare în această țară de la începutul invaziei Rusiei, în urmă cu aproape un an, și este o surpriză, în condițiile în care Casa Albă anunțase că președintele nu are de gând să meargă și în Ucraina, cu ocazia deplasării sale în Polonia. Se vehicula însă că președintele Volodimir Zelenski - care a fost la Washington în decembrie - ar putea să vină în Polonia pentru o întâlnire cu Joe Biden. Apariția lui Biden la Kiev este o demonstrație de susținere pentru Ucraina care vine într-un moment critic al conflictului, în timp ce Rusia se pregătește pentru o așteptată ofensivă de primăvară, notează CNN.
Zelenski spune că Macron pierde timpul dacă ia în considerare negocieri cu Putin
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu publicat duminică de „Corriere della Sera” că liderul francez Emmanuel Macron își pierde timpul luând în considerare orice fel de dialog cu Rusia. “Va fi un dialog inutil. De fapt, Macron își pierde timpul. Am ajuns la concluzia că nu suntem capabili să schimbăm atitudinea Rusiei”, a declarat Zelenski pentru cotidianul italian. “Dacă ei (rușii - n.r.) au decis să se izoleze în visul de a reconstrui vechiul imperiu sovietic, nu putem face nimic în acest sens. Depinde de ei să aleagă sau nu să coopereze cu comunitatea internațională pe baza respectului reciproc”, a adăugat Zelenski.
Președintele ucrainean a respins orice sugestie potrivit căreia sancțiunile occidentale ar fi fost cele care l-au împins pe președintele rus Vladimir Putin în izolare. “Decizia de a lansa războiul a fost cea care l-a marginalizat pe Putin”, a arătat el.
Vineri, președintele francez Emmanuel Macron își îndemnase aliații să intensifice sprijinul militar pentru Ucraina. Apoi a declarat într-un interviu pentru presa franceză că Rusia ar trebui “învinsă, dar nu zdrobită” și că nu vede altă cale de rezolvare a conflictului decât prin negocieri. De asemenea, a spus că nu crede în schimbarea de regim la Moscova, că există puține șanse de a găsi o soluție democratică din interiorul societății civile rusești și că nu există alternativă decât aceea de a-l aduce pe Putin înapoi la masa negocierilor.
Aceste comentarii au determinat-o pe purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, să spună că Franța ar trebui să-și amintească de înfrângerea suferintă în secolul al XIX-lea de Napoleon Bonaparte în Rusia. Macron și-a atras critici și din partea unor aliați NATO pentru că a transmis mesaje contradictorii în ceea ce privește politica sa privind războiul dintre Ucraina și Rusia.
Zelenski și Macron au vorbit duminică la telefon. În descrierea conversației lor de duminică, Zelenski nu a făcut nicio mențiune despre ultimele comentarii ale lui Macron. Liderii au discutat despre strategii, inclusiv despre deciziile comune despre care Zelenski a spus că trebuie luate înainte a marca în această săptămână un an de la invazia rusă. Înainte de o scurtă vizită la Paris în această lună, Zelenski declarase că poziția mai dură față de Moscova arătată de președintele francez în ultimele luni arată că și-a schimbat optica față de Rusia.
Cel puțin 461 de copii au murit în războiul declanșat de Rusia
Cel puțin 461 de copii au murit în războiul declanșat de Rusia în Ucraina la 24 februarie 2022, a anunțat biroul procurorului general al Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent. Au fost răniți 924 de minori, cel mai recent caz fiind cel al unui băiat de 16 ani dn Bahmut. Cel mai mare număr de victime s-a înregistrat în regiunea Donețk, unde 445 de copii au fost uciși sau răniți.
Probabil numărul real al victimelor este însă mai mare, deoarece actualul bilanț nu include și situația din teritoriile ocupate de Rusia sau în care continuă ostilitățiile. La 16 februarie, vicepremierul Irina Vereșciuk anunța că 6.000 de civili încă locuiesc în orașul Bahmut, din prima linie a războiului. Ea a cerut evacuarea urgentă a civililor.
Șeful AIE avertizează în privința unor posibile deficite de energie iarna viitoare
Șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, a avertizat cu privire la posibile deficite de energie în iarna viitoare, deoarece volumul de gaze naturale lichefiate (GNL) care va ajunge pe piață va fi relativ puțin pe piață, în timp ce consumul Chinei va crește în acest an.
Guvernele europene au luat multe decizii corecte în ultimul an pentru a asigura aprovizionarea cu energie, cum ar fi construirea mai multor terminale GNL pentru a înlocui livrările de gaze rusești prin conducte, a declarat Birol pentru Reuters, în marja Conferinței anuale de securitate de la München de sâmbătă. Dar au avut și noroc, a spus el, cu o iarnă blândă care a redus cererea, în timp ce slăbiciunea economică din China a dus la prima scădere a consumului de acolo din ultimii 40 de ani. “Pentru iarna aceasta este corect să spunem că am scăpat. Dacă nu sunt surprize de ultimă oră, ar trebui să trecem... poate cu niște vânătăi pe ici pe colo”, a spus Birol. “Dar întrebarea este... ce se va întâmpla iarna viitoare?”
În acest an sunt așteptate încă 23 de miliarde de metri cubi (bcm) de GNL, a spus Birol, adăugând că, chiar și cu o mică creștere a producției economice, pe măsură ce restricțiile pandemiei se ușurează, China ar înghiți probabil 80% din gazele suplimentare. “Chiar dacă avem suficiente terminale de import de GNL, s-ar putea să nu fie suficiente gaze de importat și, prin urmare, nu va fi ușor iarna viitoare pentru Europa”, a spus el, menționând că probabil că acest lucru ar crește din nou prețurile.
“Nu este corect să fim relaxați, nu este corect să sărbătorim acum”. Chiar și cu un impuls reînnoit de a dezvolta noi zăcăminte de gaze, ar trebui să treacă ani înainte ca acestea să vină în funcțiune, a spus el. Prin urmare, gospodăriile și firmele trebuie să continue eforturile de reducere a consumului de gaze, în timp ce producția de energie regenerabilă trebuie să se extindă mai rapid, a spus el.
Klaus Mueller, șeful agenției germane pentru rețele, care reglementează piețele de gaze și energie electrică, a spus duminică, într-un interviu pentru Deutschlandfunk, că nu poate exclude posibile deficite de gaze în iarna viitoare, mai ales că Germania va trebui să umple depozitele fără gaze rusești. “O putem gestiona, dar va trebui să facem cu adevărat un efort mare”, a spus el, adăugând că ar fi bine să nu lăsăm nivelurile de stocare să scadă prea mult sub actualul 71,52%.
În interviu, Birol a avertizat, de asemenea, țările care au decis să renunțe treptat la energia nucleară să reconsidere dacă acesta este cel mai bun moment pentru a face acest lucru, spunând că extinderea temporară a funcționării ultimelor centrale nucleare ale Germaniei până în aprilie, de exemplu, a fost un pas în direcția bună. “Avem nevoie de toate sursele de energie care să ne ajute pentru iarna viitoare”, a spus el.
BAFTA 2023 - “All Quiet on the Western Front”, marele câștigător al serii
Filmele “All Quiet on the Western Front” și “The Banshees of Inisherin” au adunat, duminică seară, cele mai multe premii BAFTA, recompensele britanice în cinematografie. Remake-ul german al clasicului „All Quiet on the Western Front” a fost marele câștigător la British Academy Film Awards, triumfând la șapte categorii cheie. Actorul britanic Richard E. Grant a fost gazdă.
Pelicula germană a câștigat trofeele pentru “cel mai bun film”, “scenariu adaptat”, “cel mai bun film în altă limbă decât engleza”, “cel mai bun regizor” pentru Edward Berger, imagine, sunet și muzică originală. Pentru premiul principal al serii - “cel mai bun film” - au mai concurat comedia neagră „The Banshees of Inisherin”, filmul biografic „Elvis”, „Everything Everywhere All At Once” și drama muzicală „Tár”.
Tragicomedia irlandeză “The Banshees of Inisherin”, care a primit trei Globuri de Aur luna trecută, a fost desemnat “cel mai bun film britanic”. I-a avut concurenți pe: “Aftersun”, “Brian And Charles”, “Empire of Light”, “Good Luck to You, Leo Grande”, “Living”, “Roald Dahl's Matilda The Musical”, “See How They Run”, “The Swimmers” și “The Wonder”.
Nominalizat la 14 categorii în total, “All Quiet on the Western Front” a dominat selecțiile celei de-a 76-a ceremonii BAFTA care a avut loc la Royal Festival Hall de Londres. Această adaptare Netflix a celebrului roman din 1929 de Erich Maria Remarque - printre cele mai influente lucrări din literatura antimilitaristă - a egalat “Crouching Tiger, Hidden Dragon” (2000) la numărul de nominalizări pentru un film realizat într-o altă limbă decât engleza. Este și multi-nominalizat pentru premiile Oscar, luna viitoare.
Actorul Tom Sizemore, în stare critică după un anevrism cerebral
Actorul Tom Sizemore, cunoscut din filme precum “Saving Private Ryan” sau “Black Hawk Down” se află în stare critică, după ce a suferit un anevrism cerebral, a declarat duminică un reprezentant al actorului, potrivit The Associated Press.
Sizemore a suferit anevrismul în jurul orei 2:00, sâmbătă dimineața, în locuința sa din Los Angeles. El a fost spitalizat la terapie intensivă, a declarat managerul său Charles Lago. Lago a descris starea lui Sizemore ca fiind “o situație de așteptare și de așteptare”.
Sizemore, în vârstă de 61 de ani, a jucat în filme precum “Saving Private Ryan”, “Heat” și “Black Hawk Down”. De asemenea, el a avut un trecut de abuz de droguri și a avut probleme cu forțele de ordine.
Sizemore a fost condamnat pentru violență domestică în 2003 împotriva iubitei sale, Heidi Fleiss. În 2006, a pledat că nu contestă faptul că a folosit metamfetamină în fața unui motel.
Sizemore a fost arestat în Los Angeles în 2009 pentru suspiciune de agresiune asupra unei foste soții, și din nou în 2011 pentru aceeași infracțiune. În 2018, o actriță pe atunci în vârstă de 26 de ani, a intentat un proces împotriva lui Sizemore, susținând că acesta a abuzat de ea când avea 11 ani, în timpul producției filmului “Born Killers”. Sizemore a negat acest lucru, iar procesul a fost ulterior respins.
Brazilia: Cel puțin 26 de oameni au murit din inundațiilor și alunecărilor de teren
O furtună puternică, însoțită de o cantitate record de precipitații, a dus la moartea a cel puțin 36 persoane ca urmare a inundațiilor și alunecărilor de teren în weekendul Carnavalului în Brazilia, în mai multe localități din Sao Paulo, au anunțat autoritățile braziliene, potrivit Reuters. Echipe de intervenție continuă să caute victime, să reconecteze comunitățile izolate și să curețe drumurile, dintre care unele sunt blocate. Meteorologii anunță că în zonele de coastă vor continua ploile torențiale, ceea ce înseamnă că salvatorii vor fi puși în dificultate și că este posibil ca bilanțul deceselor să crească. Statul Sao Paulo a declarat stare de calamitate în șase orașe în contextul vremii extreme fără precedent.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Franța interzice copiilor sub 14 ani să folosească trotinete electrice
De același autor
