MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Japonia respinge cererea UE de a se alătura planului său în legătură cu activele ruseşti
De asemenea, SUA au anunțat că vor reduce sprijinul acordat Ucrainei
Japonia a respins propunerea UE de a se alătura planului său de a utiliza activele îngheţate ale statului rus pentru a finanţa Ucraina, spulberând speranţele blocului de a obţine sprijin global pentru această iniţiativă, relatează POLITICO.
Luni, la o reuniune a miniştrilor de finanţe din G7, Tokyo a respins cererea Bruxelles-ului de a copia planurile sale de a trimite Ucrainei valoarea în numerar a activelor suverane ruseşti deţinute în banca belgiană Euroclear. Japonia a semnalat că nu poate utiliza activele ruseşti îngheţate în valoare de aproximativ 30 de miliarde de dolari deţinute pe teritoriul său pentru a acorda un împrumut Ucrainei, au declarat pentru POLITICO doi diplomaţi UE informaţi cu privire la discuţii.
Comisia Europeană doreşte ca înainte de summitul liderilor din 18 decembrie ţările UE să ajungă la un acord în ceea ce priveşte utilizarea a până la 210 miliarde de euro din fondurile sancţionate. Belgia se opune însă, temându-se că va fi obligată să ramburseze întreaga sumă, dacă Rusia va recupera banii.
Una dintre cererile sale este ca alte ţări din G7, în afara UE, să acorde un împrumut Ucrainei utilizând activele ruseşti îngheţate pe care le deţin pe teritoriul lor. Prim-ministrul belgian Bart De Wever a insistat că o participare mai mare a aliaţilor din G7 va reduce riscul ca Rusia să ia măsuri de retorsiune numai împotriva Belgiei.
Cu toate acestea, SUA şi Japonia au refuzat să se alăture planului Bruxelles-ului, lăsând UE să suporte singură greul nevoilor financiare viitoare ale Ucrainei. Mai mult, în cadrul reuniunii, SUA au declarat că vor reduce sprijinul acordat Ucrainei după ce vor plăti ultimele tranşe ale unui împrumut acordat de G7, negociat de administraţia Biden în 2024, a declarat un diplomat al UE.
Ţara devastată de război se confruntă cu un deficit bugetar de 71,7 miliarde de euro în anul viitor şi va trebui să înceapă să-şi reducă cheltuielile publice începând din aprilie, dacă nu vor sosi noi fonduri. „Vom continua să colaborăm pentru a dezvolta o gamă largă de opţiuni de finanţare pentru a sprijini Ucraina, inclusiv utilizarea potenţială a întregii valori a activelor suverane ruseşti, imobilizate în jurisdicţiile noastre până la plata reparaţiilor de către Rusia”, au scris miniştrii de finanţe din ţările G7 în declaraţia comună după întâlnire. Însă, într-o notă de precauţie, aceştia au adăugat: „acţiunile noastre vor rămâne în conformitate cu cadrele juridice respective”.
Ministrul japonez al finanţelor, Satsuki Katayama, a exclus utilizarea activelor ruseşti din motive juridice, a declarat un diplomat al UE care a fost informat cu privire la reuniune. Cu toate acestea, mai mulţi oficiali au afirmat că poziţia Japoniei este legată de opoziţia SUA faţă de utilizarea activelor ruseşti pentru Ucraina, argumentând că Tokyo nu doreşte să-şi sfideze aliatul crucial.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a semnalat că intenţionează să utilizeze activele ruseşti pentru a-l aduce pe preşedintele Vladimir Putin la masa negocierilor. Însă în loc să trimită banii la Kiev, Washingtonul a sugerat să restituie o parte din active Rusiei şi să utilizeze restul pentru a finanţa investiţiile SUA în Ucraina.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a continuat să susţină ideea utilizării activelor ruseşti pentru a ajuta Ucraina în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o luni cu preşedintele Volodimir Zelenski. „Propunerea noastră în privinţa împrumutului pentru reparaţii este complexă, dar, în esenţă, creşte costul războiului pentru Rusia”, a declarat Ursula von der Leyen după întâlnirea la care au participat şi premierul britanic Keir Starmer, preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Friedrich Merz. „Cu cât Putin va continua mai mult războiul, va vărsa sânge, va lua vieţi şi va distruge infrastructura ucraineană, cu atât costurile pentru Rusia vor fi mai mari”, a adăugat ea.
Într-un gest de sprijin pentru von der Leyen, Marea Britanie şi Canada şi-au manifestat disponibilitatea de a oferi Ucrainei activele statului rus deţinute pe teritoriul lor, cu condiţia ca planul UE să se concretizeze. Se preconizează că această chestiune va ocupa un loc central în cadrul întâlnirii de vineri dintre Starmer şi premierul belgian De Wever.
Zelenski: Ucraina va refuza să cedeze teritoriu Rusiei
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a reafirmat că Ucraina nu este dispusă să cedeze teritoriu Rusiei, în timp ce negocierile privind planul de pace propus de SUA continuă fără un final clar, relatează CNN. ”Cu siguranţă nu vrem să cedăm nimic. Pentru asta luptăm”, a spus Zelenski. „Nu avem dreptul legal să facem acest lucru în conformitate cu legislaţia ucraineană, Constituţia noastră, dreptul internaţional sau, să fim sinceri, dreptul moral.”
Rusia a insistat ca concesii teritoriale să facă parte dintr-un acord pentru a pune capăt invaziei sale în Ucraina. Planul iniţial propus de preşedintele american Donald Trump a subliniat unele dintre aceste concesii.
Luni, Trump l-a acuzat pe Zelenski că nu a citit ultima versiune a propunerii. Vorbind în timp ce se îndrepta spre Bruxelles pentru întâlniri cu oficiali ai NATO şi ai Uniunii Europene, după ce s-a consultat cu liderii Marii Britanii, Franţei şi Germaniei la Londra, Zelenski a declarat că negocierile au înregistrat progrese. Propunerile de pace erau în curs de finalizare şi urmau să fie trimise marţi către SUA, a spus el. „Există un uşor progres către un posibil sfârşit al războiului... Cred că planul va fi gata mâine. Seara, îl vom discuta din nou şi îl vom trimite către SUA”, a spus Zelenski.
Liderul ucrainean a adăugat că planul iniţial de pace în 28 de puncte al lui Trump, care a fost criticat ca favorizând Rusia, a fost redus la un plan în 20 de puncte. „Punctele anti-ucrainene au fost eliminate”, a spus Zelensk. Dar el a recunoscut că SUA „caută un compromis”.
Zelenski s-a întâlnit luni la Londra cu cei trei lideri europeni pentru a discuta „probleme sensibile” legate de garanţiile de securitate pentru Ucraina şi controlul regiunilor sale estice. Înaintea întâlnirii, Zelenski a declarat că este urgent ca europenii şi americanii să dea dovadă de „unitate” în rezistenţa împotriva agresiunii ruse şi în grăbirea încheierii conflictului. „Există unele lucruri pe care nu le putem gestiona fără americani, lucruri pe care nu le putem gestiona fără Europa, şi de aceea trebuie să luăm unele decizii importante”, a spus Zelenski.
Încă o pace mediată de Trump se clatină
Preşedintele Congo acuză Rwanda de încălcarea acordului semnat la Washington
Preşedintele congolez Felix Tshisekedi a declarat luni că Rwanda încalcă angajamentele asumate, la doar câteva zile după ce a participat la o ceremonie la Washington pentru semnarea unor acorduri menite să pună capăt conflictului de ani de zile din estul ţării, bogat în minerale, relatează Reuters.
Tshisekedi a făcut aceste acuzaţii într-un discurs adresat parlamentarilor. Rwanda nu a dat niciun răspuns imediat. Ciocniri soldate cu morţi au afectat eforturile de a începe punerea în aplicare a termenilor acordurilor negociate de SUA şi Qatar, semnate în ultimele luni între Congo, Rwanda şi grupul rebel M23.
În weekend, rebelii din M23 susţinuţi de Rwanda au avansat într-o zonă apropiată de graniţa cu Burundi, cucerind aşezarea Luvungi, potrivit a doi localnici care au vorbit cu Reuters şi au distribuit un videoclip cu rebelii ţinând o întrunire acolo. Rwanda neagă că ar susţine rebelii. Unii soldaţi congolezi au fugit din localitate şi s-au ciocnit duminică cu forţele locale de apărare Wazalendo în oraşul vecin Sange, au declarat oficialii locali.
Sange a fost bombardat sau lovit cu grenade, iar 36 de persoane au fost ucise, au declarat luni un oficial local şi alte surse. Nu a fost clar imediat care dintre părţile implicate în conflict a tras sau ce tip de armă a provocat explozia mortală.
O sursă din societatea civilă a distribuit fotografii cu cadavrele celor ucişi, care păreau a fi civili îmbrăcaţi în haine colorate, nemilitare, acoperiţi de sânge şi întinşi în poziţii ciudate. Două cadavre erau mici şi păreau să aparţină unor copii.
Armata congoleză nu a răspuns imediat la solicitarea de comentarii. Nici M23 nu a răspuns la solicitarea de comentarii. Săptămâna trecută, Rwanda şi Congo şi-au reafirmat angajamentul faţă de acordul negociat de SUA şi semnat în iunie şi au semnat noi acorduri la Washington.
Şi conflictul din Asia se reaprinde
Pe de altă parte, luni, Thailanda a anunţat că avioanele sale de luptă au lovit Cambodgia, în încercarea de a-i paraliza capacitatea militară, pe fondul reluării ostilităţilor la frontieră, care au compromis fragilul armistiţiu negociat de preşedintele american Donald Trump.
Fiecare parte a dat vina pe cealaltă pentru declanşarea confruntărilor care au izbucnit în timpul nopţii şi s-au intensificat înainte de răsărit, extinzându-se în mai multe locuri şi soldate cu moartea unui soldat thailandez şi a patru civili cambodgieni, potrivit oficialilor. Cambodgia a acuzat Thailanda de „acte inumane şi brutale” de agresiune, subliniind că nu a ripostat, în timp ce Bangkokul a declarat că a efectuat lovituri aeriene asupra ţintelor militare după ce vecinul său a mobilizat armament greu şi a repoziţionat unităţile de luptă.
Luptele au fost cele mai intense de la schimbul de rachete şi artilerie grea din iulie, care a durat cinci zile şi a marcat cele mai grave ciocniri din istoria recentă, când cel puţin 48 de persoane au fost ucise şi 300.000 au fost strămutate înainte ca Trump să intervină pentru a negocia un armistiţiu.
Tensiunile au crescut de când Thailanda a suspendat luna trecută măsurile de dezescaladare convenite la summitul la care a participat Trump, după ce un soldat thailandez a fost mutilat de o mină terestră care, potrivit Bangkokului, fusese recent amplasată de Cambodgia.
Unele dintre minele care au rănit şapte soldaţi thailandezi începând din iulie au fost probabil amplasate recent, a relatat Reuters în octombrie, pe baza analizei experţilor asupra materialelor furnizate de armata thailandeză. Cambodgia a negat amplasarea minelor, iar Thailanda a declarat că nu va implementa termenii armistiţiului până când Cambodgia nu îşi va cere scuze.
Prim-ministrul thailandez Anutin Charnvirakul a declarat luni că guvernul său va face tot ce este necesar pentru a proteja integritatea teritorială a ţării şi nu va intra în dialog cu Cambodgia. Ministerul Apărării din Cambodgia a declarat că forţele sale au fost supuse unor atacuri susţinute, dar s-au angajat să respecte armistiţiul şi nu au ripostat. Armata thailandeză susţine însă că ţara vecină a folosit drone pentru a lansa bombe asupra bazelor thailandeze şi a tras cu rachete BM-21 montate pe camioane către zone civile.
Ambasada SUA în Thailanda nu a răspuns imediat la solicitarea de comentarii cu privire la tulburările. Prim-ministrul malaysian Anwar Ibrahim, preşedintele blocului regional ASEAN, care l-a ajutat pe Trump să medieze armistiţiul, a făcut apel la calm şi la menţinerea canalelor de comunicare deschise.
Ambasadorul Rusiei în Coreea de Nord a murit „subit”
Ambasadorul Rusiei în Coreea de Nord, în funcţie de peste zece ani, a încetat din viaţă „subit”, a anunţat luni Ministerul rus de Externe, decesul intervenind în plină consolidare a alianţei dintre Moscova şi Phenian, relatează AFP.
Ministerul Afacerilor Externe a anunţat „cu profund regret” că Aleksandr Maţegora, în vârstă de 70 de ani, a decedat pe 6 decembrie 2025.
Fără a da detalii despre cauzele morţii sale, diplomaţia rusă îi aduce un omagiu, subliniind că, încă de la începutul carierei sale, la sfârşitul anilor 1970, diplomatul, care ştia limba coreeană, a lucrat pentru cooperarea economică şi diplomatică între Coreea de Nord şi URSS, ulterior Rusia. „Sub îndrumarea sa înţeleaptă şi sensibilă, au apărut mai multe generaţii de diplomaţi şi specialişti în Coreea”, subliniază ministerul.
Născut la Odesa, Aleksandr Maţegora, ambasador la Phenian din 2014, a fost „o forţă motrice” a „activităţii asidue de-a lungul anilor” care a dus la „nivelul actual fără precedent al relaţiilor” dintre Rusia şi Coreea de Nord, potrivit diplomaţiei ruse. Într-un mesaj redat de agenţia de presă oficială KCNA, liderul nord-coreean Kim Jong Un a transmis „condoleanţe Ambasadei Rusiei, în urma decesului ambasadorului”.
Cele două state sunt în prezent într-un proces de apropiere diplomatică, militară şi economică. Ele sunt unite din 2024 de un pact de apărare reciprocă, semnat după o vizită oficială a lui Vladimir Putin la Phenian. Coreea de Nord a participat astfel activ la efortul de război al Rusiei, furnizându-i mii de soldaţi pentru a respinge, între sfârşitul anului 2024 şi primăvara anului 2025, trupele ucrainene care se instalaseră într-o mică parte a regiunii ruse de frontieră Kursk. De asemenea, Coreea de Nord furnizează arme şi muniţii, potrivit Coreei de Sud, care suspectează Moscova că îi transferă în schimb tehnologii militare sensibile.
Lituania declară starea de urgenţă din cauza baloanelor de contrabandă din Belarus
Lituania a decretat marţi starea de urgenţă din cauza ameninţării pe care o reprezintă la adresa securităţii publice baloane de contrabandă din Belarus, a anunţat Guvernul, relatează AFP.
Lituania acuză Belarusul de faptul că a permis unor traficanţi să folosească baloane meteorologice pentru a transporta ţigarete de contrabandă peste frontieră, obligând în mai multe rânduri aeroportul din Vilnius să-şi întrerupă operaţiunile şi perturbând traficul aerian. Durata stării de urgenţă nu a fost precizată imediat.
Belarusul, care a autorizat folosirea teritoriului său în vederea invaziei la scară mare a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, neagă orice responsabilitate cu privire la baloane şi acuză Lituania de provocări, după ce a trimis o dronă pentru a a lansa ”docuemnte extremiste”.
Lituania, un stat membru al NATO şi Uniunii Europene (UE) şi o fostă republică sovietică, respinge aceste acuzaţii, pe care le cataloghează mincinoase.
Un tribunal din Suedia le-a achitat pe militantele care au stropit cu vopsea un tablou de Monet
Un tribunal suedez le-a achitat luni pe activistele ecologiste care au stropit cu vopsea vitrina care proteja un tablou de Claude Monet, considerând că intenţia lor nu a fost să deterioreze opera de artă, anunţă AFP.
În 14 iunie 2023, două tinere şi-au înmuiat mâinile în vopsea roşie înainte de a o împrăştia pe tabloul „Le Jardin de l'artiste à Giverny” (1900), împrumutat la acea vreme de Muzeul Orsay Muzeului Naţional din Suedia (Nationalmuseum) în cadrul unei expoziţii dedicate grădinilor şi naturii. Organizaţia Återställ Våtmarker („Refaceţi zonele umede”) a revendicat şi difuzat un videoclip al acestei acţiuni, în care se auzea cum scandau „situaţia climatică este urgentă” şi „sănătatea noastră este ameninţată”. Tabloul nu a suferit niciun prejudiciu, a asigurat a doua zi directorul Muzeului Orsay.
Cele două tinere şi alţi patru activişti au fost însă acuzaţi de vandalism. Potrivit hotărârii pronunţate luni de tribunalul din Stockholm, activiştii au negat că ar fi avut intenţia de a deteriora tabloul, afirmând că gestul lor a fost motivat de „criza climatică”. Ei au ales în mod deliberat un tablou protejat de o sticlă şi au folosit o vopsea uşor de îndepărtat.
Argumentul a fost acceptat de instanţă: activiştii nu aveau intenţia de a provoca daune durabile operei, deşi puţină vopsea a ajuns pe ramă, a considerat instanţa.
Cei şase au fost achitaţi şi nu au fost obligaţi să plătească daune şi dobânzi.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
