Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Investigație NYT: SUA trimit în Ucraina arme și bani, însă nu și trupe profesioniste

Ziarul de Vrancea
28 mar 2023 709 vizualizări

Oameni care nu ar avea voie să se apropie de câmpul de luptă într-un război condus de SUA sunt activi pe frontul ucrainean ca voluntary, scrie publicația americană

S-au grăbit cu miile în Ucraina, mulți dintre ei americani care au promis să aducă experiență militară, bani sau provizii pe câmpul de luptă al unui război de apărare. Ziarele din zonele lor de baștină le-au salutat angajamentul, iar donatorii i-au susținut cu milioane de dolari. Acum, după un an de luptă, multe dintre aceste grupuri americane de voluntari se luptă între ele și subminează efortul de război. Unii au risipit banii sau și-au arogat nemeritat merite. Alții s-au ascuns sub fațada unor acte de caritate încercând, de fapt, să profite de pe urma războiului, arată o investigație a jurnaliștilor de la “The New York Times”.

Un locotenent-colonel în retragere de la pușcașii marini, originar din Virginia, se află în centrul unei anchete federale americane privind exportul potențial ilegal de tehnologie militară. Un fost soldat al armatei SUA a ajuns în Ucraina doar pentru a deveni trădător și a dezertat în Rusia.

Un bărbat din Connecticut care a mințit în legătură cu serviciul său militar a postat actualizări în direct de pe câmpul de luptă - inclusiv locația sa exactă - și s-a lăudat cu accesul său facil la armele americane. Un fost muncitor în construcții pune la cale un plan de a folosi pașapoarte false pentru a introduce ilegal combatanți din Pakistan și Iran.

Iar într-una dintre cele mai ciudate încurcături, în unul dintre cele mai mari și mai cunoscute grupuri de voluntari, Legiunea Internațională, există o luptă acerbă pentru putere. Disputa ar implica și o femeie, în legătură cu un incident petrecut acum câțiva ani în timpul unui reality-show de la o televiziune australiană. Tot aici, în Legiunea Internațională a Ucrainei, un bărbat din Ohio a pretins în mod fals că a fost atât pușcaș marin american, cât și manager asistent la LongHorn Steakhouse (lanț american de restaurante - n.r.). De fapt, a fost un simplu ospătar.

Astfel de personaje și-au făcut loc în rândul apărătorilor Ucrainei datorită rolului de lider în ceea ce privește echiparea armatei ucrainene pe care și l-au asumat Statele Unite, scrie The New York Times. Administrația Biden trimite arme și bani, însă nu și trupe profesioniste. Acest lucru înseamnă că persoane care nu ar fi lăsate nici măcar în apropierea câmpului de luptă într-un război condus de SUA sunt active în schimb pe frontul ucrainean - adesea cu acces necontrolat la arme și echipamente militare, arată NYT.

Mulți dintre voluntarii care s-au grăbit să ajungă în Ucraina au făcut-o în mod dezinteresat și au acționat cu eroism. Unii și-au pierdut viața. Străinii au salvat civili, au ajutat răniții și au luptat cu dârzenie alături de ucraineni. Alții au strâns bani pentru provizii cruciale. Dar în cel mai mare război terestru din Europa de după 1945, abordarea de tip “ești pe cont propriu” nu face diferența între voluntarii pregătiți și cei care nu au abilitățile sau disciplina necesară pentru a ajuta eficient.

O serie de experți îndeamnă la o pauză în antrenarea inteligenței artificiale

Elon Musk și un grup de experți în inteligență artificială și de directori din industrie cer într-o scrisoare deschisă o pauză de șase luni în antrenarea unor sisteme mai puternice decât modelul GPT-4, recent lansat de OpenAI, invocând potențiale riscuri pentru societate și umanitate.

Scrisoarea, transmisă de organizația non-profit Future of Life Institute (Institutul pentru Viitorul Vieții), este semnată de peste 1.000 de persoane, între care Elon Musk, directorul general al Stability AI, Emad Mostaque, cercetători de la DeepMind, deținut de Alphabet, precum și experți recunoscuți din domeniul inteligenței artificiale precum Yoshua Bengio și Stuart Russell. Toți solicită o pauză în dezvoltarea inteligenței artificiale avansate până când protocoale de siguranță comune pentru astfel de modele vor fi dezvoltate, implementate și auditate de experți independenți. “Sistemele puternice de inteligență artificială ar trebui să fie dezvoltate numai după ce suntem siguri că efectele lor vor fi pozitive și că riscurile lor vor fi gestionabile”, se arată în scrisoare.

Scrisoarea detaliază riscurile potențiale pentru societate și civilizație pe care le pun sistemele de inteligență artificială competitive - în special perturbări economice și politice - și solicită dezvoltatorilor să colaboreze cu factorii de decizie politică în ceea ce privește guvernanța și autoritățile de reglementare.

Demersul acestor personalități vine în contextul în care și Europol, forța de poliție a UE, s-a alăturat luni vocilor - tot mai multe - care exprimă în ultimul timp preocupările de natură etică și juridică în legătură cu inteligența artificială avansată, cum ar fi ChatGPT. Europol a avertizat cu privire la potențiala utilizare abuzivă a sistemului în încercările de phishing, dezinformare și criminalitate informatică.

Sam Altman, directorul executiv al OpenAI, nu a semnat scrisoarea.

În schimb, Elon Musk, a cărui companie de automobile Tesla folosește AI pentru un sistem de pilot automat, și-a exprimat deschis îngrijorarea cu privire la AI.

De la lansarea sa, anul trecut, ChatGPT al OpenAI, susținut de Microsoft, a determinat rivalii să accelereze dezvoltarea unor modele similare de limbaj, de mari dimensiuni, iar companiile să integreze modele generative de inteligență artificială în produsele lor.

Atacatoarea de la școala din Nashville a cumpărat legal șapte arme

Atacatoarea care a ucis, luni, șase persoane într-o școală din Nashville, Tennessee, a cumpărat șapte arme în mod legal și le-a ascuns acasă. Poliția a vorbit cu părinții suspectei, Audrey Hale, care a fost ucisă de poliție la mai puțin de 15 minute după ce a început atacul. Atacul a avut loc după ce criminalul a supravegheat incinta, a desenat hărți și a scris ceea ce poliția a descris ca fiind un “manifest”.

Părinții lui Hale credeau că fiica lor deținuse o singură armă, care fusese vândută.

Ei credeau că tânăra “nu ar trebui să dețină arme” și nu știau că acesta “ascunsese mai multe arme în casă”, a declarat șeful poliției din Nashville, John Drake. Armele au fost cumpărate legal din cinci magazine din oraș.

Ucigașul “era sub îngrijire - îngrijire medicală - pentru o tulburare emoțională”, a declarat șeful Drake, fără a oferi mai multe detalii. Dacă ar fi existat rapoarte cu privire la tendințe sinucigașe sau violente, a adăugat el, Poliția ar fi căutat să confiște armele.

Suspecta s-a deplasat la școală cu o Honda Fit și a intrat în clădire trăgând prin una dintre uși, care erau toate încuiate.

Președintele Joe Biden a cerut marți Congresului să adopte o nouă legislație privind controlul armelor de foc.

Jumătate dintre bulgari nu vor să-și protejeze aliații din NATO

Puțin peste 50% dintre bulgari nu vor să apere niciun aliat din NATO, dacă acesta ar fi atacat. Peste 10% nu vor ca NATO să-i protejeze, dacă Bulgaria ar fi atacată, potrivit Dnevnik.

Acestea și alte date rezultă dintr-un sondaj sociologic din noiembrie 2022 în rândul celor 30 de țări membre ale Alianței, plus Suedia și Finlanda. Participanții au fost rugați să aleagă între 0 și 10 (cel mai mare acord) că sunt de acord cu afirmația că Bulgaria ar trebui să apere o altă țară NATO, în cazul în care aceasta ar fi atacată. Puțin sub o cincime (18%) spun că sunt la mijloc - nici pentru a proteja, nici pentru a nu proteja un aliat. Unul din patru (25%) este în favoarea ajutării unei țări din cadrul NATO, iar din acest grup 9% au ales cel mai categoric răspuns „nu sunt deloc de acord”. Din nou, cel mai mare grup de bulgari pro-alianță este cel al celor care spun categoric „Sunt pe deplin de acord”(14%). Restul sunt distribuiți uniform în grupuri de câte 9-10 la sută fiecare.

Bulgarii nu sunt chiar ultimii atunci când vine vorba de un răspuns la întrebarea dacă ar dori ca ceilalți aliați să protejeze Bulgaria dacă ar fi atacată. Slovacia, Macedonia de Nord, Estonia și Muntenegru stau mai prost.

Mai mult de două treimi (68%) au fost de acord să accepte ajutorul aliaților, 11% nu au fost de acord și 16% au spus că ezită între cele două. Alți 5% spun că nu știu răspunsul. Aceasta înseamnă că o treime dintre bulgarii chestionați sunt împotrivă, se întreabă sau nu știu dacă vor să fie protejați de ceilalți aliați. Dar și 25% au spus „Categoric, Da”.

În general, mai mult de jumătate dintre cei chestionați cred că apartenența țării lor la NATO previne un atac din partea unei alte țări. În Bulgaria, 57% dintre respondenți gândesc astfel - la fel de mult ca și în Germania. La celălat capăt al clasmentului se află SUA, cu un procent de 54% de peroane convinse că datorită Alianței nimeni nu va îndrăzni să atace.

Prințul Harry acuză Palatul Buckingham că i-a „ascuns informații” despre interceptările telefonice

Prințul Harry a acuzat familia regală britanică că i-a ascuns informații despre interceptările telefonice efectuate de tabloide britanice, într-o declarație publicată marți în cadrul procedurilor legale pe care le-a intentat editorului Daily Mail. Fiul cel mic al regelui Charles III a participat, marți, la o audiere la Înalta Curte din Londra, pentru a doua zi consecutiv, în procesul cu mai multe celebrități intentat Associated Newspaper (ANL), acuzat că a strâns informații ilegal.

În declarația de martor semnată pe 24 februarie și pe care AFP a putut să o consulte, Harry evocă „relația sa dificilă cu presa” de la moartea mamei sale Diana, dar explică faptul că „pentru un membru al instituției, politica a fost „niciodată nu te plângi, niciodată nu explici”.

El spune că familia regală l-a descurajat să dea presa în judecată pentru că „ar putea deschide o cutie a Pandorei”. „Nu există nicio îndoială că instituția (regală) mi-a ascuns mult timp informații despre hackingul de telefon, iar acest lucru a devenit clar abia în ultimii ani, când mi-am depus propria plângere”.

Harry, care călătorește în Marea Britanie doar în mod excepțional, a făcut o vizită surpriză la Londra pentru a asista la audierea la care ANL încearcă să respingă procesele aduse de fiul regelui, dar și de cântărețul Elton John sau de actrița Liz Hurley. Cei șase reclamanți acuză ANL că a angajat detectivi pentru a-i asculta. Grupul media a infirmat „total și fără ambiguitate aceste defăimări grotești” care urmăresc „să atragă titlurile Mail în scandalul interceptărilor telefonice ce privesc articole de acum 30 de ani”.

Presa tabloidă britanică a fost zguduită în urmă cu aproximativ zece ani de mai multe scandaluri privind interceptări ilegale practicate de la începutul anilor 2000.

Zelenski îl invită pe Xi Jinping în Ucraina

Volodimir Zelenski îl invită pe liderul de la Beijing, Xi Jinping, să viziteze Ucraina, după ce președintele chinez a fost săptămâna trecută la Moscova și susține că are un plan de pace pentru conflictul din Ucraina, relatează Associated Press, care a realizat un interviu cu președintele ucrainean. “Suntem pregătiți să îl vedem aici. Vreau să vorbesc cu el. Am avut contact cu el înainte de război. Dar în tot acest an, mai mult de un an, nu am mai avut”, a declarat Zelenski.

Xi Jinping și Volodimir Zelensky nu au vorbit de când Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022. Luna trecută, China a prezentat un plan în 12 puncte pentru o “rezolvare politică a crizei ucrainene”. Președintele chinez a discutat despre acest conflict cu Vladimir Putin - pe care l-a numit “prietenul său drag” - în timpul unei vizite de stat pe care a făcut-o la Moscova săptămâna trecută. Discuțiile nu au arătat însă niciun progres în ceea ce privește modul de a pune capăt războiului.

China propune o încetare a focului, dar planul său a fost privit cu suspiciune de SUA, care subliniază că Beijingul nu a condamnat niciodată invazia rusă.

Ucraina a salutat angajamentul diplomatic al Chinei, dar Volodimir Zelenski exclude orice negocieri până când trupele rusești nu vor părăsi teritoriul ucrainean.

Cel puțin zece nitrozamine, detectate în alimente pentru consum zilnic

Prezența în alimentele consumate zilnic a cel puțin zece nitrozamine, compuși care se pot forma în timpul preparării și procesării acestor produse, prezintă riscuri pentru sănătate, potrivit unui studiu publicat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA). “Evaluarea noastră concluzionează că, pentru toate grupele de vârstă ale populației UE, nivelul de expunere la nitrozaminele din alimente constituie o problemă de sănătate”, a declarat Dieter Schrenk, președintele Grupului științific pentru contaminanți din lanțul alimentar.

În total, cel puțin zece nitrozamine prezente în alimente sunt cancerigene (care pot provoca apariția cancerului) și genotoxice (care pot afecta ADN-ul), concluzionează autorii studiului.

Nitrozamine au fost găsite în diferite tipuri de alimente, precum produse din carne și mezeluri, pește procesat, cacao, bere și alte băuturi alcoolice. Cel mai important grup de alimente care contribuie la expunerea la nitrozamine este reprezentat de carne și produse din carne, explică studiul.

Nitrozaminele pot fi găsite și în alte alimente, inclusiv în legume procesate, cereale, lapte și produse lactate sau alimente fermentate, marinate sau condimentate.

Echilibrarea regimului alimentar prin consumul unei varietăți mai mari de alimente ar putea ajuta la reducerea aportului de nitrozamine, recomandă EFSA.

O gaură neagră masivă, “de 30 de miliarde de ori cât masa Soarelui”, descoperită de astronomi

O gaură neagră ultra-masivă, cu o masă de 33 de miliarde de ori mai mare decât cea a Soarelui, a fost descoperită de o echipă de astronomi britanici.

Gaura neagră uriașă este una dintre cele mai mari descoperite vreodată, potrivit oamenilor de știință de la Universitatea Durham. Echipa de cercetători a descris rezultatele, publicate în jurnalul științific Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, drept “extrem de interesante”.

Găurile negre ultra-masive sunt cele mai mari obiecte din Univers, cu o masă între 10 și 40 de miliarde de ori mai mare decât cea a Soarelui. Astronomii estimează că acestea se găsesc în centrul tuturor galaxiilor mari, precum Calea Lactee.

Găurile negre ultra-masive sunt rare și greu de observat, iar originile lor sunt neclare. Unii cred că s-au format din fuziunea extremă a galaxiilor masive, cu miliarde de ani în urmă, când Universul era încă tânăr.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.