MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Inundaţii devastatoare în Nepal: bilanţul se agravează, ajungând la 903 de morţi
Aproape 600 de turişti străini sunt daţi dispăruţi
Bilanţul provizoriu al inundaţiilor devastatoare care au avut loc miercuri în Nepal, la graniţa cu China, a ajuns la 903 de morţi şi 4 247 de dispăruţi, a anunţat luni, 31 august, autoritatea nepaleză responsabilă cu gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Mass-media de stat din China a raportat 16 morţi şi 546 de dispăruţi pe teritoriul său, ceea ce ridică numărul provizoriu al victimelor dezastrului la 919 morţi şi 4 793 de dispăruţi. Echipele de salvare şi-au intensificat eforturile sâmbătă pentru a localiza aproximativ 3.000 de persoane dispărute şi pentru a evacua supravieţuitorii care se află încă izolaţi la graniţa dintre Nepal şi China, la trei zile după teribila viitură.
Printre persoanele date dispărute în Nepal, numărul locuitorilor din zonele afectate miercurea trecută a înregistrat un nou salt. Acesta se ridică acum la peste 2 000 de persoane dispărute în cele trei districte Nuwakot, Rasuwa şi Makwanpur. Autorităţile nepaleze nu aveau încă veşti despre 592 de cetăţeni străini şi 933 de angajaţi ai centralelor hidroelectrice sau muncitori care lucrau la şantierele de baraje din regiune. De asemenea, autorităţile din statul indian Uttar Pradesh, situat în aval de Nepal, au confirmat luni pentru AFP că au recuperat, în total, 17 cadavre ale unor presupuse victime ale inundaţiilor de miercurea trecută.
Identificarea acestor persoane, care nu figurează în bilanţul oficial nepalez, este în curs de desfăşurare.
Cum a supravieţuit o femeie atacului unui rechin alb: „A fost ca şi cum mă luptam cu un dinozaur”
O femeie din Sydney care a supravieţuit atacului unui rechin a povestit momentul în care s-a trezit faţă în faţă cu rechinul alb de 4 metri. Leah Stewart, în vârstă de 34 de ani, a fost trasă sub apă la Coogee Beach în luna iunie, iar rechinul a muşcat-o de coapsă şi de braţe, provocându-i o pierdere extremă de sânge şi leziuni atât de grave încât medicii au fost nevoiţi să-i amputeze braţul stâng, relatează BBC.
Într-un interviu difuzat duminică, Stewart, care are un copil, a spus că era hotărâtă să trăiască pentru fiica ei. "În mintea mea, îmi spuneam: … «Nu mă vei lua de lângă fiica mea», m-am răsucit şi am început să-l lovesc cu pumnul iar, şi iar şi iar - era ca şi cum mă luptam cu un dinozaur".
Cu câteva momente înainte, Stewart tocmai îşi terminase sesiunea obişnuită de înot de sâmbătă dimineaţa şi se îndrepta spre ţărm când a fost avertizată de pericol. "Am auzit o fată în spatele meu… un ţipăt ascuţit. M-am întors şi am văzut o înotătoare uriaşă, uriaşă în spatele ei. Era imensă", a povestit ea pentru emisiunea "60 Minutes" a postului Nine Network. "M-am uitat la mărimea aripii şi mi-am dat seama că nu era un delfin".
Stewart s-a întors şi şi-a dat seama că rechinul era "chiar acolo… şi se apropia din ce în ce mai mult". Faţa rechinului era "îngrozitoare", cu "ochi mici şi negri ca nişte mărgele", iar "dinţii şi gura îi erau uriaşi".
"Ne priveam faţă în faţă", a spus Stewart, iar la un moment dat, rechinul se afla la doar 30 de centimetri de ea. Chiar şi în acel moment, Stewart a rămas calmă.
"Sunt dreptace, aşa că m-am gândit: «Hai să dau un croşeu de stânga»", a spus ea.
"Am încercat să lovesc cu braţul stâng, iar rechinul m-a prins de antebraţ şi mi-a sfâşiat pielea, muşchii, totul… a rămas o gaură mare între antebraţ şi mână."
Rechinul a început să o tragă pe Stewart sub apă, apucând-o de picior. "Mi-a trecut prin minte: «Asta e, aşa o să mor», iar apoi m-am gândit la șfiica meaț August şi mi-am dat seama că nu va mai avea o mamă, că va creşte fără mamă", a spus ea, încercând să-şi stăpânească lacrimile. "Ştiam pur şi simplu că nu o pot părăsi... Ştiu că sună ciudat, dar parcă mi-am impus să mă întorc." Lupta cu rechinul a fost "ca şi cum ai da cu pumnul într-un zid de cărămidă", dar ea a continuat. "Probabil că i-am dat o lovitură foarte bună, aşa că m-a lăsat în pace. A fost cel mai greu lucru din lume, dar m-am luptat să ies de acolo."
Stewart a fost trasă la mal de alţi înotători şi dusă de urgenţă la spital, unde a fost plasată în comă indusă şi a suferit aproape o duzină de operaţii. În ciuda experienţei sale cutremurătoare, Stewart a spus că nu vrea să fie amintită ca "fata care a fost atacată pe plajă". "Sunt femeia care a lovit rechinul în faţă", a spus ea.
Preşedintele Algeriei a ordonat „o modificare a Codului penal” astfel încât piromanii să fie condamnaţi la moarte
Algeria respectă un moratoriu privind pedeapsa cu moartea încă din 1993, însă preşedintele Abdelmadjid Tebboune a anunţat că vrea să reintroducă aplicarea acesteia împotriva piromanilor, în urma incendiilor devastatoare care au afectat estul şi nordul ţării, relatează AFP.
Adresându-se ministrului Justiţiei în cadrul unei reuniuni privind incendiile, la care au participat înalţi responsabili civili şi militari, şeful statului algerian a ordonat "o modificare a Codului penal" până la 15 septembrie. Tebboune a solicitat ca proiectul să fie aprobat de guvern şi apoi examinat "rapid" de Parlament. "Reintroducem pedeapsa cu moartea pentru piromani", a declarat el. "Se va proceda la execuţie" odată ce căile de atac ale condamnaţilor vor fi epuizate, a subliniat el într-o înregistrare difuzată la televiziune.
Algeria a decretat trei zile de doliu oficial şi anularea tuturor festivităţilor culturale şi a competiţiilor sportive în urma incendiilor. Conform cifrelor oficiale comunicate până în prezent, cel puţin 12 persoane au murit în urma incendiilor violente de pădure din apropierea localităţilor Béjaïa, Jijel şi Tizi-Ouzou, însă surse locale se tem că numărul victimelor ar putea fi mult mai mare.
Ministrul Sănătăţii, Mohamed Seddik Aït Messaoudène, a declarat vineri că bilanţul este "foarte grav", fără a preciza însă o cifră. Autorităţile au precizat că mai multe persoane suspectate de provocarea incendiilor au fost arestate. "Nimeni nu poate îngenunchea Algeria", a declarat Tebboune, care a promis, de asemenea, că victimele care şi-au pierdut casele, mobilierul, aparatele electrocasnice, animalele sau pomii fructiferi vor fi despăgubite integral de către stat înainte de 15 septembrie.
Incendiile au provocat o mare emoţie în ţară. O mulţime a asistat la înmormântarea colectivă a victimelor într-unul dintre cimitirele din Jijel, potrivit imaginilor difuzate de televiziune şi de site-urile locale. Începând de miercuri seara, numeroase înregistrări video cu incendiile au fost difuzate pe reţelele sociale, în special de către cetăţeni blocaţi de flăcări în această regiune atât litorală, cât şi montană, cunoscută pentru peisajele sale paradisiace. Incendiile forestiere au fost alimentate de vânturi puternice şi de o caniculă intensă, fenomene agravate de episoade din ce în ce mai frecvente de secetă, favorizate de schimbările climatice. Protecţia Civilă a mobilizat resurse importante, printre care avioane de stingere a incendiilor.
Referendumul privind UE din Islanda - Respingerea nu este „un eşec”, ci o „victorie pentru democraţie”
Prim-ministrul islandez Kristrun Frostadottir consideră că respingerea de către concetăţenii săi a reluării negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană nu este „un eşec”, ci „o victorie pentru democraţie”, relatează AFP. „Vreau să fiu absolut clară: acest guvern nu va relua negocierile de aderare în cursul acestei legislaturi”, care se întinde până în 2028, a asigurat lidera social-democrată, ea însăşi favorabilă votului „da”.
Ea a organizat o conferinţă de presă a doua zi după referendumul iniţiat de guvernul său, la care s-a înregistrat o prezenţă puternică la urne.
Islandezii au respins propunerea de reluare a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, dând o lovitură guvernului şi alăturându-se celor care vedeau în aceasta un risc pentru suveranitatea apelor de pescuit ale ţării. După numărarea tuturor buletinelor de vot, 52,8% dintre alegători s-au pronunţat împotriva propunerii guvernului de a începe negocierile cu Bruxelles, în timp ce opţiunea „da” a obţinut 47,2% din voturi, au relatat postul public de televiziune RUV şi alte mass-media islandeze. Guvernul îşi prezentase proiectul de aderare ca pe un moment decisiv, „acum sau niciodată”, iar prim-ministrul Kristrun Frostadottir declarase alegătorilor în luna august că un „nu” ar pune capăt tuturor preconcepţiilor legate de UE.
Aproape 20 de persoane sunt încă date dispărute după ce un feribot s-a răsturnat în nordul Ciprului, provocând moartea a opt persoane
Aproape 20 de persoane erau date dispărute luni, după ce un feribot s-a răsturnat în largul nordului Ciprului, provocând moartea a cel puţin opt persoane, în timp ce scafandrii s-au alăturat echipelor de căutare care scotocesc apele adânci în căutarea unor eventuali supravieţuitori, relatează Reuters.
Feribotul cu dublu corp, care avea 267 de persoane la bord, s-a umplut cu apă şi s-a răsturnat duminică în largul oraşului portuar Kyrenia, lăsând supravieţuitorii agăţaţi de corpul răsturnat al navei. Aceştia au fost salvaţi de nave care treceau prin zonă şi garda de coastă. "Aşteptăm încă de dimineaţă, de 12 ore sau poate chiar mai mult", a spus Naif Ezer, unul dintre cei care aşteptau cu nerăbdare în faţa portului veşti despre pasageri, în primele ore ale zilei de luni. Dintre cei trei prieteni care se întorceau acasă pentru a-şi vedea familiile, unul fusese găsit, dar ceilalţi doi erau încă dispăruţi, a adăugat el.
Unii dintre cei care aşteptau stăteau şi plângeau în tăcere, în timp ce alţii îşi verificau telefoanele mobile în căutarea unor noutăţi. Nu era clar dacă mai existau persoane blocate pe navă, care se află acum pe fundul mării, la o adâncime de peste 500 m.
Scafandri din Turcia participă la operaţiunile de căutare, au declarat oficialii. Aceştia au oferit estimări diferite privind numărul persoanelor dispărute, unii menţionând 19, iar alţii 18. Feribotul a întâmpinat probleme la scurt timp după ce a părăsit Kyrenia cu destinaţia portul turc Tasucu din provincia Mersin, una dintre numeroasele legături maritime zilnice cu Turcia.
Conform unor relatări separate, nava cu corp larg a fost zguduită violent înainte de a se izbi de suprafaţa mării, o parte din prova ei spărgându-se la impact. Autorităţile i-au reţinut pe căpitanul şi echipajul navei pentru a fi interogaţi.
Premierul Spaniei acuză Rusia şi Israelul că au alimentat dezinformarea cu privire la Ceuta
Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a exclus orice responsabilitate a autorităţilor marocane în ceea ce priveşte afluxul brusc de imigranţi care au ajuns luna trecută în enclava spaniolă Ceuta, dar a acuzat în schimb Rusia şi Israelul că au difuzat şi amplificat informaţii false prin intermediul reţelelor sociale. El a declarat că presupusa campanie de denigrare, care, potrivit lui, a fost amplificată şi de reţelele de extremă dreaptă, a fost determinată, în parte, de opoziţia Madridului faţă de războaiele din Ucraina şi din Orientul Mijlociu.
Sánchez a indicat drept factor declanşator al evenimentelor „denaturarea” şi difuzarea pe reţelele sociale a ştirii false privind hotărârea Curţii Supreme spaniole referitoare la traversarea înot a frontierei. Atât Rusia, cât şi Israelul au răspândit şi amplificat dezinformarea legată de intrarea în masă a migranţilor în exclava spaniolă din Africa de Nord, Ceuta, luna trecută, a acuzat prim-ministrul Pedro Sanchez, citând o cercetare realizată de organismul de politică externă al Uniunii Europene, Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE).
„După 30 şi 31 iulie, s-au răspândit zvonuri şi dezinformări pe reţele sociale legate atât de Rusia, cât şi de Israel, precum şi de o mişcare internaţională de extremă dreaptă care foloseşte întotdeauna migraţia nu doar pentru a ataca Spania, ci şi pentru a ataca Europa şi a o diviza”, a declarat Sanchez la postul de radio Cadena Ser. El a afirmat că este „evident” că cele două ţări au folosit criza pentru a critica guvernul spaniol, întrucât se aflau în dezacord cu Madridul în privinţa poziţiei sale faţă de războaiele din Ucraina şi din Orientul Mijlociu, relatează El Pais.
Prim-ministrul a exclus, de asemenea, orice responsabilitate a autorităţilor marocane în ceea ce priveşte afluxul brusc de migranţi care au ajuns pe teritoriul spaniol. „Niciun serviciu de informaţii cu care guvernul spaniol cooperează în mod obişnuit nu ridică vreo îndoială, sau mai degrabă, nu sugerează vreun dubiu, cu privire la implicarea, într-un fel sau altul, a autorităţilor marocane”, a spus el.
Marea majoritate a celor aproximativ 70.000 de persoane care au intrat în Ceuta au fost, între timp, trimise înapoi în Maroc, potrivit autorităţilor spaniole.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Marine Le Pen, reprezentanta extremei drepte, conduce detaşat în intenţiile de vot din Franța
De același autor
