MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Întâlnire între oamenii lui Zelenski și cei ai lui Trump, la Washington
Andrii Iermak, consilierul de încredere a lui Volodimir Zelenski, s-a întâlnit la Washington cu oameni importanţi din echipa lui Trump n planurile de pace ale viitoarei administraţii SUA ar prevedea cedarea de teritorii şi lăsarea Ucrainei afară din NATO
O delegaţie ucraineană s-a întâlnit miercuri, la Washington, cu reprezentanţi importanţi ai preşedintelui ales Donald Trump, în timp ce Ucraina caută sprijin din partea viitoarei echipe în războiul său de respingere a invadatorilor ruşi, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu întâlnirea. Delegaţia ucraineană a fost condusă de Andrii Iermak, consilier de top al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, şi a discutat cu Mike Waltz, nominalizat de Trump pentru funcţia de consilier pe probleme de securitate naţională, şi cu cel care va fi emisarul său pentru Ucraina, fostul general Keith Kellogg.
Trump a promis că va aduce un sfârşit negociat al conflictului de aproape trei ani dintre Ucraina şi Rusia, dar până acum nu a oferit detalii. Statele Unite au anunţat luni că vor trimite Ucrainei rachete, muniţie, mine antipersonal şi alte arme în valoare de 725 de milioane de dolari, în timp ce administraţia preşedintelui Joe Biden încearcă să sprijine cât mai mult Kievul în războiul său cu invadatorii ruşi înainte de a părăsi funcţia la 20 ianuarie.
Această întâlnire a avut loc în timp ce consilierii lui Donald Trump fac propuneri, public şi privat, pentru a pune capăt războiului din Ucraina, soluţiile prevăzând în general cedarea în viitorul apropiat a unor mari părţi ale ţării către Rusia, potrivit Reuters. Propunerile celor trei consilieri-cheie, inclusiv ale viitorului emisar al lui Trump pentru Rusia şi Ucraina, generalul-locotenent în retragere Keith Kellogg, au în comun unele elemente, inclusiv scoaterea din discuţie a aderării Ucrainei la NATO.
Consilierii lui Trump ar încerca să forţeze Moscova şi Kievul să se aşeze la masa negocierilor prin măsuri de tip „sancţiuni şi recompense”. Astfel, SUA ameninţă că va opri ajutorului militar pentru Kiev dacă acesta nu este de acord să discute cu partea rusă, dar îşi va creşte în schimb asistenţa pentru Kiev, în cazul în care liderul rus Vladimir Putin este cel care refuză să negocieze. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care se confruntă cu lipsa de oameni pe câmpul de luptă şi cu pierderi teritoriale tot mai mari, a indicat că ar putea fi deschis negocierilor. El a declarat săptămâna aceasta că Ucraina trebuie să găsească soluţii diplomatice pentru a-şi recâştiga o parte din teritoriile ocupate.
Însă Trump ar putea constata că Putin nu este dispus să se angajeze în discuţii, deoarece acum i-a prins pe ucraineni pe picior greşit şi ar putea avea mai multe de câştigat dacă va continua să acapareze teritorii, spun analiştii. În cele din urmă, un acord de pace va depinde probabil de un angajament personal direct între Trump, Putin şi Zelenski.
Fără NATO și cu cedare de teritorii
Un fost oficial al securităţii naţionale din precedenta administraţie Trump, implicat acum în tranziţie, a declarat că există trei propuneri principale: un plan al lui Kellogg, o propunere din partea vicepreşedintelui ales JD Vance şi o alta avansată de Richard Grenell, fostul şef interimar al serviciilor de informaţii în fosta preşedinţie Trump. Planul lui Kellogg, elaborat împreună cu fostul oficial al Consiliului Naţional de Securitate Fred Fleitz şi prezentat lui Trump la începutul acestui an, prevede îngheţarea liniilor de luptă actuale. Trump ar furniza mai multe arme americane Kievului numai dacă acesta ar fi de acord cu negocierile de pace. În acelaşi timp, ar avertiza Moscova că ajutorul SUA pentru Ucraina va creşte, dacă Rusia respinge negocierile. Aderarea Ucrainei la NATO ar fi pusă în aşteptare, potrivit planului lui Kellogg. În schimb, Ucraina ar primi garanţii de securitate din partea SUA, care ar putea include creşterea livrărilor de arme după încheierea unui acord, conform propunerii respective.
Într-un interviu acordat în iunie postului britanic online Times Radio, Sebastian Gorka, unul dintre viitorii consilieri adjuncţi pe probleme de securitate naţională ai lui Trump, a declarat că preşedintele ales i-a spus că îl va forţa pe Putin să negocieze ameninţând cu livrări de arme fără precedent către Ucraina, în cazul în care Putin va refuza. Vance, care în calitate de senator american s-a opus ajutorului pentru Ucraina, a lansat o idee separată în septembrie. El i-a spus podcasterului american Shawn Ryan că un acord ar include probabil o zonă demilitarizată la liniile de front existente, care ar fi „puternic fortificată” pentru a preveni noi incursiuni ruseşti. Planul său ar refuza Kievului statutul de membru NATO.
Richard Grenell, fostul ambasador al lui Trump în Germania, a susţinut crearea de „zone autonome” în estul Ucrainei în timpul unei mese rotunde organizate de Bloomberg în iulie, dar nu a dat detalii. De asemenea, el a sugerat că aderarea Ucrainei la NATO nu este în interesul Americii. Grenell a fost una dintre puţinele persoane prezente la o întâlnire din septembrie la New York între Trump şi Zelenski. Analişti şi foşti oficiali din domeniul securităţii naţionale susţin că unele elemente ale propunerilor echipei Trump s-ar confrunta probabil cu reacţii negative din partea lui Zelenski, care a făcut din invitarea la NATO o parte a propriului său „Plan de victorie”, precum şi din partea aliaţilor europeni şi a unor congresmeni americani.
Săptămâna trecută, ministrul ucrainean de externe a trimis o scrisoare omologilor săi din NATO, îndemnându-i să lanseze o invitaţie de aderare. Unii aliaţi europeni şi-au exprimat dorinţa de a spori ajutorul pentru Ucraina, iar preşedintele american Joe Biden continuă să trimită arme. Acest lucru i-ar putea lua lui Trump unele pârghii pentru a împinge Kievul la masa negocierilor. Planul Kellogg, care se bazează pe creşterea ajutorului pentru Ucraina în cazul în care Putin nu vine la discuţii, s-ar putea confrunta cu reacţii negative în Congres, unde unii dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai lui Trump se opun ajutorului militar suplimentar pentru Ucraina.
Guvernul Barnier, îndepărtat de la putere printr-o moţiune de cenzură
Guvernul francez condus de către premierul Michel Barnier a fost răsturnat miercuri de la putere printr-o moţiune de cenzură depusă de stânga, adoptată cu 331 de voturi la 289, scrie presa franceză. Aceasta este o premieră în Franţa din 1962, scrie Le Figaro.
Michel Barnier este obligat, prin adoptarea miercuri acestei moţiuni de cenzură depusă de către Noul Front Popular (NFP) la Adunarea Naţională, să prezinte demisia Guvernului său preşedintelui Republicii Emmanuel Macron.
Locatarul Matignonului bate astfel recordul lui Bernard Cazeneuve şi devine cel mai efemer premier al Republicii a V-a. În total, 331 de deputaţi au votat în favoarea acestei moţiuni, în contextul în care majoritatea necesară adoptării acesteia era de 288.
Michel Barnier, cenzurat miercuri, urmează astfel să plece din post după 90 de zile la şefia Guvernului. El a fost premier cu 70 de zile mai puţin decât Bernard Cazeneuve, numit de către François Hollande la sfârşitul singurului său mandat de cinci ani, care a fost premier din decembrie 2016 şi până în mai 2017.
După ce a alcătuit un ”soclu comun” împreună cu Partidul Les Républicains (LR, dreapta) şi partide din tabăra prezidenţială - Renaissance, MoDem, Horizons -, fostul comisar european s-a lovit de proba bugetului. După mai multe săptămâni de dezbateri în Parlament, el a decis luni să asumea răspunderea Guvernului, în baza Articolului 49.3 al Constituţiei, şi să treacă astfel fără vot prin Adunarea Naţională bugetul Securităţii Sociale. În pofida unor îndelungate negocieri - în culise - cu Partidul Rassemblement national (RN, extremă dreapta), el nu a reuşit să obţină susţinerea lui Marine Le Pen şi altor deputaţi de extremă dreapta.
Aceştia din urmă au decis să voteze în favoarea moţiunii de cenzură depuse de NFP miercuri, antrenând astfel căderea Guvernului. Articolul 50 al Constituţiei îl obligă pe Michel Barnier să-şi prezinte propria demisie şi demisia echipei sale preşedintelui Republicii. În aşteptarea numirii succesorului său de către Emmanuel Macron, Michel Barnier rămâne premier ”demisionar” şi expediază afacerile curente.
Poliţia italiană arestează 12 susţinători ai supremaţiei albilor, acuzați că pregăteau instaurarea unui stat ”autoritarist, fondat pe rasa ariană”
Poliţia italiană anunţă miercuri că a arestat 12 adepţi ai supremaţiei albilor care făceau parte dintr-o celulă neonazistă care pregătea ”acţiuni violente vizând oficiali de rang înalt din instituţii”, cu scopul de a instaura un stat ”autoritarist, fondat pe rasa ariană”, relatează AFP. Această celulă se afla ”deja într-o fază operaţională” şi era ”în măsură să comită atentate cu tehnici folosite de către «lupi solitari» atât adepţi ai supremaţiei albilor, cât şi jihadişti”, precizează poliţia în acest comunicat. Ancheta care a codus la aceste arestări vizează în total 25 de persoane.
Percheziţii au avut loc în toată Italia, de la Palermo, în Sicilia, la Milano, în nord.
Aceste 25 de persoane, cu vârste cuprinse între 19 şi 76 de ani, sunt acuzate de faptul că au ”organizat şi au făcut parte din Asociaţia «Werwolf Division», care apără idealurile adepţilor supremaţiei albilor şi neonaziste (...), negaţionismul şi apologia Holocaustului şi viza răsturnarea” actualului sistem democratic, precizează poliţia italiană. Planul acestora viza instaurarea unui stat ”autoritarist, bazat pe rasa ariană”, iar ei pregăteau în acest sens, ”acţiuni violente vizând oficiali de rang înalt de la instituţii”. Poliţia subliniază în comunicat că numele asociaţiei - Wervolf Division - evocă planuri de sabotaj şi de gherilă ale trupelor naziste împotriva trupelor aliate din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
300 de milioane de oameni folosesc ChatGPT
Sam Altman, şeful OpenAI, a anunţat că ChatGPT are 300 de milioane de utilizatori care folosesc chatbot-ul săptămânal. Anunţul, făcut la DealBook Summit organizat de The New York Times, vine la cinci luni după ce compania anunţa că ChatGPT are 200 de milioane de utilizatori. „Avem utilizatori care trimit peste 1 miliard de mesaje pe zi către ChatGPT”, susţine acelaşi Altman, fără să ofere alte detalii despre această afirmaţie.
Cert este că ChatGPT a crescut rapid de când a fost lansat, în urmă cu doi ani, şi este cel mai popular chatbot în momentul actual. La fel ca celelalte instrumente de inteligenţă artificială generativă, ChatGPT suferă aşa-numitele halucinaţii, având momente în care pur şi simplu inventează informaţii.
Producătorul său, OpenAI, face investiţii majore în vederea extinderii infrastructurii şi creşterii numărului de utilizatori, fără a se grăbi să atingă profitabilitatea. Conform unor surse, OpenAI şi-a propus ca până la finele anului viitor să ajungă la un miliard de utilizatori.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
