Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Începutul sfârșitului pentru Erdogan?

Ziarul de Vrancea
23 iun 2019 1103 vizualizări

Infrângerea umilitoare de la Istanbul a fragilizat poziția președintelui turc n “Cine câștigă Istanbulul, câștigă Turcia”, avea obiceiul să spună Erdogan

Partidul președintelui turc Recep Tayyip Erdogan a suferit duminică un eșec răsunător în fața candidatului opoziției Ekrem Imamoglu în al doilea act al alegerilor pentru primăria Istanbulului. Într-un prim scrutin, în martie, anulat la cererea lui Erdogan, Imamoglu l-a devansat cu 13.000 de voturi pe candidatul președintelui, Binali Yildirim. Duminică, l-a învins clar, cu peste 800.000 de voturi avans, potrivit rezultatelor provizorii. Acum, pariul lui Erdogan s-a întors împotriva lui. Ce va face președintele, după ce a pierdut capitala economică și culturală a țării, pe care tabăra sa o controla de 25 de ani?

De ce a pierdut Erdogan ?

Dacă partidul islamo-conservator AKP al lui Erdogan rămâne popular la scară națională, acesta a suferit în ultimele luni din cauza situației economice dificile. Inflația a ajuns la 20%, lira turcească s-a devalorizat cu 30% anul trecut iar șomajul este în creștere. Anularea scrutinului din 31 martie i-a permis lui Imamoglu, printre altele, să se prezinte drept victima unei nedreptăți. În câteva săptămâni, a trecut de la statutul de primar obscur al unui district periferic al Istanbulului la cel de figură politică de prim rang. Pentru prima oară, Erdogan s-a găsit în defensivă, potrivit lui Soner Cagaptay, de la Washington Institute of Near East Policy. “Imamoglu a fost cel care a impus agenda mediatică și Erdogan cel care reacționa”, a subliniat el.

Alegătorii turci, exasperați de represiunea brutală împotriva opozanților și militanților kurzi după 2016, au jucat un rol crucial, potrivit analiștilor. Principalul partid pro-kurd HDP a cerut la scenă deschisă vot pentru Imamoglu iar drapelul său a fost vizibil în numeroasele manifestări de bucurie care au urmat după anunțul rezultatelor.

Care sunt consecințele pentru Erdogan ?

Pierderea capitalei culturale și economice a țării, unde trăiesc 15 milioane de persoane, este un revers major pentru Erdogan. “Cine câștigă Istanbulul, câștigă Turcia”, avea obiceiul să spună președintele. “Statul major al AKP va încerca probabil să relativizeze importanța acestor alegeri și să se comporte ca și cum toate acestea nu sunt foarte importante”, crede Berk Esen, profesor asociat la universitatea Bilkent, în Ankara. Dar accesul de slăbiciune al lui Erdogan în Istanbul ar putea întări veleitățile disidente din tabăra sa și să-i încurajeze pe cei care ezită să-și lanseze propria mișcare să treacă la fapte, cum este cazul fostului premier Ahmet Davutoglu și fostul președinte Abdullah Gül. Înfrângerea de duminică este cu atât mai umilitoare pentru Erdogan în condițiile în care acesta a putut mobiliza toate resursele statului grație “controlului pe care îl are asupra instituțiilor, a presei și a tribunalelor, dar și a autorităților electorale”, subliniază Cagaptay. Este însă prea devreme pentru a spune că această înfrângere marchează începutul sfârșitului pentru Erdogan, care rămâne de departe cel mai popular lider politic din Turcia. Președintele a minimizat importanța votului de duminică, un scrutin “simbolic”.

Și acum?

Toți ochii sunt îndreptați acum spre partenerul de coaliție al AKP, partidul ultranaționalist MHP condus de Devlet Bahçeli, un vechi lup al politicii turce, cunoscut pentru schimbările de direcție. Înainte de a fi aliat al lui Erdogan, i-a fost un critic feroce. Dacă va rupe alianța cu Erdogan, președintele va rămâne fără majoritate în Parlament și ar putea forța alegeri anticipate, în condițiile în care mandatul actualului legislativ se termină în 2023, potrivit analiștilor. După victoria sa, Imamoglu i-a cerut lui Erdogan să lucreze împreună în interesul Istanbulului. Dar AKP, dacă decide, poate paraliza cu ușurință acțiunile noului primar, în condițiile în care controlează 25 dintre cele 39 de districte ale orașului și are majoritatea în consiliul municipal.

Din 2016, guvernul a înlocuit mai mulți primari kurzi cu administratori numiți de ministerul de Interne. O astfel de măsură la Istanbul s-ar putea dovedi foarte riscantă și impopulară, având în vederea victoria zdrobitoare a lui Imamoglu.

Afluxul de solicitanți de azil în UE s-a redus semnificativ

 a crescut însă numărul aplicațiilor din partea venezuelenilor

Numărul solicitanților de azil în Uniunea Europeană a scăzut semnificativ după valul din 2015, dar blocul comunitar se confruntă totuși cu o creștere importantă a numărului de aplicații din partea persoanelor fugite din Venezuela, țară afectată de o criză politică și economică profundă, a transmis ieri Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO). În 2018, au fost înregistrate puțin sub 665.000 de aplicații, în scădere cu 10% comparativ cu anul anterior, a precizat EASO în raportul său anual, care include cele 28 de state membre ale UE și alte patru țări membre ale Spațiului Schengen - Elveția, Norvegia, Liechtenstein și Islanda. Datele includ peste 20.000 de minori neînsoțiți. În 2015, a fost înregistrat un număr record de 1,4 milioane de aplicații.

Anul trecut, Germania a rămas țara europeană unde au fost înregistrate cele mai multe solicitări de azil, circa 184.000, dar în scădere cu 17% față de anul precedent. Au existat de asemenea 120.500 de aplicații în Franța, 67.000 în Grecia, aproape 60.000 în Italia și 54.000 în Spania. Numărul din Italia a fost cu 53% mai mic comparativ cu 2017, în timp ce în Spania a fost cu 48% mai mare. Noul guvern populist din Italia a adoptat măsuri mai dure împotriva migrației, ceea ce ar fi putut contribui la această scădere, deși EASO nu a comentat în mod explicit acest lucru. Primele trei țări de origine pentru solicitanții de azil au fost Siria (85.000), Afganistan (47.250) și Irak (45.565). Venezuela se află pe locul opt pe această listă, cu 22.500 de solicitanți, însă marchează o creștere de 55% față de 2017, cel mai mare avans relativ înregistrat de EASO.

Biroului European de Sprijin pentru Azil a precizat că 90% dintre solicitanții venezueleni și-au înregistrat cererea în Spania.

NATO vrea să declare spațiul cosmic o nouă frontieră în apărare

 decizia va recunoaște oficial că pot fi duse războaie și în spațiul cosmic

Alianța Nord-Atlantică intenționează să recunoască spațiul cosmic ca domeniu de luptă în acest an, au afirmat patru înalți diplomați, parțial pentru a arăta președintelui american Donald Trump că NATO este relevantă și că se adaptează noilor amenințări, după ce el a semnat crearea unei Forțe Spațiale a SUA.

Decizia NATO, care ar urma să fie luată la summitul liderilor din 3-4 decembrie de la Londra la care este așteptat și Trump, va recunoaște oficial că pot fi duse războaie și în spațiul cosmic și că nu există doar confruntări terestre, aeriene, maritime sau cibernetice. “Există un acord conform căruia spațiul cosmic ar trebui declarat domeniu, iar summitul de la Londra este cel mai bun loc de a oficializa acest lucru”, a spus la sfârșitul săptămânii trecute un înalt diplomat al NATO implicat în discuții, care a atras totuși atenția că munca tehnică este încă în desfășurare. Diplomații NATO neagă că Alianța ar fi pe picior de război în spațiul cosmic, dar spun că a-l declara pe acesta ca fiind un domeniu ar declanșa o dezbatere în jurul ideii dacă NATO ar trebui în cele din urmă să folosească arme spațiale care pot doborî rachete inamice sau sisteme de apărare aeriană sau care pot distruge sateliți.

Decizia de a declara spațiul cosmic drept nouă frontieră pentru apărare ar putea ajuta la a-l convinge pe Trump că Alianța Nord-Atlantică poate fi un aliat util în a descuraja dezvoltarea Chinei ca putere militară rivală, au precizat diplomații. Deși țările membre NATO dețin în prezent 65% din sateliții din spațiu, China ia în considerare dezvoltarea de constelații masive de sateliți comerciali care pot oferi servicii variind de la internet de mare viteză pentru avioane până la urmărire de rachete și de forțe armate la sol.

China dezvoltă arme pe care le poate folosi pe orbită și a devenit anul trecut prima țară care a ajuns pe partea îndepărtată a Lunii.

Rusia este de asemenea o forță în spațiu și una dintre puținele țări care pot lansa sateliți pe orbită. “Poate să existe un război exclusiv în spațiu, însă cine controlează spațiul controlează și ce se întâmplă pe uscat, pe mare și în aer”, a spus Jamie Shea, fost oficial al NATO, în prezent analist la think-tank-ul Friends of Europe de la Bruxelles. “Dacă nu controlezi spațiul, nu controlezi nici celelalte domenii”, a mai afirmat el.

Miniștrii apărării din NATO ar urma să cadă de acord asupra unei largi politici spațiale la întâlnirea regulată pe care o vor avea săptămâna viitoare la Bruxelles, deși nu va exista încă o decizie de a declara spațiul cosmic un domeniu operațional de apărare.

ONU cere țărilor să repatrieze familiile jihadiștilor din cadrul ISIS din Siria și Irak

Înaltul Comisar ONU pentru Dreprturile Omului Michelle Bachelet a cerut ieri ca membrii familiilor jihadiștilor uciși sau luați prizonieri în Siria și Irak să fie “repatriați, în cazul în care nu sunt inculpați de crime”. După căderea, în martie, a “califatului” organizației Statul Islamic (ISIS), comunitatea internațională se confruntă cu bătaia de cap a repatrierii familiilor jihadiștilor luați prizonieri sau uciși în Siria și Irak. “Membrii familiilor trebuie repatriați, în cazul în care nu sunt inculpați de crime”, a subliniat Michelle Bachelet în deschiderea celei de-a 41-a sediuni a Consiliului ONU al Drepturilor Omului. “Copiii, mai ales, au suferit grave încălcări ale drepturilor lor - inclusiv cei care au putut fi îndoctrinați sau recrutați să comită acte violente. Prima grijă trebuie să fie readaptarea, protecția lor”, a subliniat ea.

Potrivit lui Michelle Bachelet, peste 11.000 de presupuși membri ai familiilor unor combatanți Daesh - acronomul arab al ISIS - sunt deținuți în tabăra Al-Hol, în Siria, administrată de către autoritățile kurde. “Menținerea în detenție a unor persoane care nu sunt suspectate de crime, în absența unui fundament legal și unui control judiciar independent regulat nu este acceptabilă”, a subliniat Michelle Bachelet. Ea a lansat un apel către state să le acorde naționalitate “copiilor născuți de către cetățenii lor” în zone de conflict, argumentând că statutul de apatrid al acestor copii este un “act de cruzime”. “Copiii apatrizi sunt adesea privați de educație, de acces la îngrijiri de sănătate și de alte elemente fundamentale ale demnității”, a subliniat ea.

Pompeo caută aliați pentru o “coaliție mondială” împotriva Iranului

Secretarul de Stat american Mike Pompeo s-a aflat ieri în Arabia Saudită, la consultări pe tema tensiunilor între Statele Unite și Iran.

Mike Pompeo s-a întâlnit în orașul portuar Jeddah, în vestul Arabiei Saudite, cu regele Salman și cu puternicul prinț moștenitor Mohammed bin Salman, supranumit “MBS”, după care urma să meargă în Emiratele Arane Unite (EAU), potrivit unor oficiali americani. Liderii saudiți și EAU susțin fermitatea administrației președintelui american Donald Trump față de Teheran. “Vom discuta despre modul de a ne asugura că suntem cu toții pe aceeași linie și despre modul de a înființa o coaliție mondială” împotriva Iranului, le-a spus Pompeo unor jurnaliști înainte să plece de la Washington.

El a anunțat că vizitează cele două țări arabe, “mari aliați”, în drum către India, unde începe o vizită marți.

Un oficial rus compară amplasarea de lansatoare în România cu criza cubaneză

Posibila amplasare de rachete americane în apropierea granițelor rusești ar putea declanșa o criză a rachetelor identică cu cea din Caraibe, a declarat viceministrul de externe rus Sergei Ryabkov în Consiliul Federației, care dezbate un proiect de lege privind suspendarea participării Moscovei la tratatul privind rachetele cu rază medie și intermediară (Tratatul INF). “Ar trebui să ne pregătim pentru cel mai rău scenariu. Nu sunt planuri, dar lansatoarele Mk-41 sunt o realitate”, a declarat înaltul oficial rus. Astfel de lansatoare au fost amplasate de americani în România, în cadrul scutului anti-rachetă.

“Intențiile NATO au fost agresive de la început și așa au rămas. Dacă se va ajunge la amplasarea unor unor astfel de sisteme la sol, situația nu numai că se va înrăutăți, ci se va agrava la maxim și am putea să ne trezim într-o situație de criză a rachetelor foarte asemănătoare cu cea din Caraibe”, a spus el în camera superioară a parlamentului rus, făcând referire la criza rachetelor din Cuba din 1962.

Criminalul în serie din Cipru: Șapte condamnări la închisoare pe viață

Fostul căpitan de armată cipriot Nicos Metaxas a primit ieri șapte condamnări la închisoare pe viață, după ce a pledat vinovat la acuzațiile de ucidere a cinci femei și două fetițe, toate cu cetățenie străină, printre care și două românce.

Cazul, care a echivalat cu cele mai cumplite atrocități comise împotriva unor femei în Cipru, a declanșat revoltă și oroare într-o țară unde crimele grave sunt relativ rare, și a provocat demisia ministrului justiției și demiterea șefului poliției. Nicos Metaxas, în vârstă de 35 de ani, s-a recunoscut vinovat la 12 capete de acuzare referitoare la răpirea și uciderea cu premeditare a șapte persoane - provenite din Filipine, Nepal și România (Livia Florentina Bunea, în vârstă de 38 de ani, și fiica sa în vârstă de 8 ani, Elena - n.red.) - între septembrie 2016 și iulie 2018. Cei doi copii, în vârstă de 6, respectiv 8 ani, erau fiicele a două dintre femei.

Sentința, dictată de tribunalul penal din Assizes, este cea mai aspră pronunțată vreodată de sistemul de justiție cipriot. Nico Metaxas a fost transportat ieri cu un dispozitiv întărit de poliție la tribunalul din Nicosia, purtând o vestă antiglonț și, aparent, neînsoțit de un avocat.

El a izbucnit în lacrimi atunci când poliția a citit sentința pronunțată împotriva sa. “Am comis crime abominabile”, a declarat el, transmițând condoleanțe familiilor victimelor. Conform poliției, Metaxas, divorțat și tată a doi copii, a făcut cunoștință cu victimele pe internet. Acestea lucrau ca îngrijitoare în Cipru și dispăruseră între septembrie 2016 și august 2018.

Șeful poliției a fost demis și ministrul de justiție a fost destituit în urma acuzațiilor că poliția nu a tratat cu seriozitate aceste dispariții pentru că femeile erau cetățene străine. Prima victimă a fost găsită decedată de turiști care făceau fotografii într-un puț minier la sfârșitul lui aprilie. Ultima victimă descoperită, un copil de șase ani, a fost găsită într-un lac la data de 12 iunie.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.