MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: În ce țări din lume se trăiește cel mai bine
După o noapte albă de negocieri, duminică spre luni, summitul nominalizărilor în funcții-cheie UE a fost suspendat până marți, în lipsa unui acord
Negocieri cu privire la împărțirea funcțiilor-cheie în UE între liderii europeni, reuniți de duminică într-un summit la Bruxelles, au fost suspendate până marți la ora locală 11.00 (12.00, ora României), ilustrând dificultățile în găsirea unui compromis, relatează AFP.
După o noapte albă, în urma căreia nu s-a anunțat vreun rezultat concret, un purtător de cuvânt al președintelui Consiliului European Donald Tusk a anunțat ieri că summitul a fost suspendat.
Diplomați europeni s-au arătat anterior mai degrabă optimiști și nu au exclus progrese în curând, în contextul în care părea să se contureze un compromis cu privire la numele viitorului președinte al Consiliului European.
“Consens puternic”
“Există un consens puternic cu privire la social-democratul Frans Timmermans, însă situația este foarte volatilă”, a declarat un diplomat european. Această opțiune prevedea, pe de o parte, desemnarea social-democratului olandez la președinția Comisiei Europene (CE), iar pe de altă parte a bulgarei Kristalina Gheorghieva (PPE, dreapta) la președinția Consiliului European, au declarat mai multe surse europene. Un liberal urma, de asemenea, să fie desemnat la șefia diplomației europene, care ar putea fi belgianul Charles Michel sau daneza Margrethe Vestager. Altă sursă a evocat, de asemenea, posibilitatea nominalizării lui Vestager - în prezent comisar european însărcinat cu Concurența - drept prim-vicepreședintă a CE, alături de Timmermans.
Președinția Parlamentului European (PE) ar fi urmat să fie deținută, câte doi ani și jumătate, de către Partidul Popular European (PPE) și liberali.
Germanul Manfred Weber, candidatul PPE - primul partid politic în cadrul Consiliului și PE - la președinția CE, respinsă la precedentul summit de la 20 iunie, ar putea să obțină, astfel, o consolare. Președintele francez Emmanuel Macron se opune ferm nominalizării lui Weber la șefia CE, apreciind că germanul nu are anvergura necesară unui post atât de important. După doi ani și jumătate la conducerea PE, Weber ar putea să-i lase postul unui liberal - eventual belgianul Guy Verhofstadt, potrivit acelorași surse. Această opțiune ar menaja sensibilitățile și unora și celorlalți.
Weber a acceptat să susțină nominalizarea candidatului familiei social-democrate Frans Timmermans, cu condiția ca el însuși să obțină președinția PE, iar președinția Consiliului European să revină tot unui membru PPE. Liberalii - a treia forță în Parlamentul European și care cereau inițial președinția Consiliului - și-ar fi revizuit poziția și ar fi renunțat, cerând șefia diplomației europene. Dreapta deține cheia acestor nominalizări. Nicio soluție nu poate fi aprobată fără susținerea acestei familii politice, întrucât nicio majoritate nu este posibilă fără voturile membrilor grupului PPE în PE.
Francezii vor Banca Centrală Europeană
Un al cincilea post-cheie în UE este la putere anul acesta - cel al președinției BCE. Această funcție, extrem de sensibilă, urmează să fie atribuită mai degrabă unui bancher decât unui politician. Ea face însă parte din puzzleul nominalizărilor. Franța ar putea să ceară această funcție, potrivit unei surse europene. Mai mulți candidați sunt evocați - între care Danièle Nouy, președinta Consiliului de Supervizare din cadrul Băncii Centrale Europene. Presiunea crește asupra liderilor pentru a ajunge la un acord, altfel riscând să alimenteze criticile populiștilor și antieuropenilor. Potrivit unei surse europene, ieri, către ora locală 8.00 (9.00, ora României), președintele Consiliului European Donald Tusk s-a întâlnit cu președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel și a evocat posibilitatea unui nou summit peste 15 zile. Însă, potrivit acestei surse, francezul și germana i-au spus polonezului că “este exclus, trebuie neapărat să ajungem la un acord azi (luni)”. Macron și Merkel ar fi acceptat o reluare a negocierilor marți.
Parlamentul European își alege neapărat noul președinte în sesiunea inaugurală, miercuri, la Strasbourg. “Noi ne alegem președintele la 3 iulie, indiferent de rezultatul” summitului, a avertizat duminică președintele în exercișiu al PE, italianul Antonio Tajani, un membru PPE. În cazul în care șefii de stat și de guverne ajung la un acord săptămâna aceasta cu privire la președinția CE, PE va putea să pronunțe asupra candidatului lor în cursul sesiunii sale de la 15 la 18 iulie. Acesta este necesar să obțină cel puțin 376 de voturi, pentru a fi ales în funcție. Este vorba despre al treilea summit consacrat împărțirii posturilor-cheie în UE după alegerile europene de la sfârșitul lui mai.
Stocul de uraniu iranian slab îmbogățit a depășit pragul prevăzut de Acordul de la Viena
Ministrul iranian de Externe Mohammad Javad Zarif a anunțat ieri că Iranul a depășit limita impusă rezervelor iraniene de uraniu slab îmbogățit prin Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, potrivit agenției semioficiale iraniene de presă Isna. “Pe baza informațiilor pe care le dețin, Iranul a depășit limita de 300 de kilograme” de uraniu slab îmbogățit, a declarat Mohammad Javad Zarif Isna. “Am anunțat (această depășire a limitei) în avans”, a adăugat Zarif, iar aceste anunțuri precedente ale Teheranul spun “foarte clar ce vom face” în continuare, a subliniat el. “Noi considerăm că este dreptul nostru (să acționăm astfel) în cadrul (a ceea ce permite) JCPOA” - acronimul englez al “Planului comun de acțiune”, numele oficial al Acordului internațional în dosarul nuclear încheiat la Viena în 2015, a mai declarat șeful diplomației iraniene. Depășirea acestui prag autorizat de 300 de kilograme a fost anunțată, de asemenea, la Viena de către o sursă diplomatică. “A existat o depășire”, a declarat pentru AFP această sursă, care a cerut protecția anonimatului, fără să poată preciza cât de mare este această depășire.
În ripostă față de decizia președintelui american Donald Trump de a scoate unilateral Statele Unite din acest pact, în mai 2018, și de a reimpune sancțiuni Iranului, Teheranul a anunțat, la 8 mai, că nu se mai consideră obligat să respecte două praguri stabilite prin Acordul de la Viena - și anume cel impus rezervelor iraniene de apă grea (130 de tone) și cel care limitează stocul de uraniu slab îmbogățit (300 de kilograme). Teheranul a amenințat totodată să-și reia - începând de la 7 iulie - activități de îmbogățire a uranului la un nivel mai mare decât nivelul maxim stabilit prin Acordul de la Viena - și anume de 3,67% - și să-și relanseze proiectul de construire a unui reactor cu apă grea la Arak (centru), dacă celelalte state care sunt în continuare părți la acord - China, Franța, Germania, Marea Britanie și Rusia - nu îl ajută să ocolească sancțiunile americane ce i-au fost reimpuse.
Erdogan: Sistemul rusesc de rachete S-400 va fi livrat în 10 zile
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că prima livrare a sistemului rusesc de rachete S-400 va avea loc în 10 zile, a informat presa din Turcia duminică, la o zi după ce a afirmat că nu vor exista sancțiuni din partea SUA. Relațiile dintre Turcia și SUA sunt tensionate după ce Ankara a început procesul de achiziție a rachetelor S-400, despre care Washingtonul susține că nu sunt compatibile cu sistemele NATO. „În următoarele 10 zile, poate chiar într-o săptămână, prima livrare va ajunge. I-am spus acest lucru lui Trump, deschis”, a afirmat Erdogan conform ziarului Hurriyet după o întâlnire cu președintele american Donald Trump.
Sămbătă, Erdogan a declarat că Trump i-a transmis că nu vor fi impuse sancțiuni din cauza acordului cu Rusia, după ce Trump a afirmat că Turcia nu a fost tratată corect din cauza acestui acord.
„Astfel, există o undă verde de la Trump pentru ca Turcia să achiziționeze rachetele S-400 – sau cel puțin aceasta este viziunea turcilor”, a afirmat Tim Ash, strateg senior pentru piețele în curs de dezvoltare la BlueBay Asset Management. După discuțiile dintre Trump și Erdogan, Casa Albă a informat că Trump „și-a exprimat îngrijorarea” cu privire la acordul Turciei cu Rusia și „a încurajat Turcia să colaboreze cu Statele Unite privind cooperarea în zona apărării într-un fel care va face alianța NATO mai puternică”.
Vorbind în fața reporterilor după summit-ul G20 din Japonia, Erdogan a declarat că el consideră că disputa privind rachetele S-400 va fi „depășită fără nicio problemă” și a adăugat că omologul său american îl susține în această dispută. „În convorbirile noastre telefonice, Trump nu a spus până acum: „Vom impune sancțiuni”. Cu privire la rachetele S-400, mi-a spus: „Ai dreptate”. Am discutat despre această problemă la un nivel avansat”, a declarat Erdogan, conform postului NTV. „Trump a spus: „Este o nedreptate”. Este foarte important. Cred că vom depăși această proces fără nicio problemă”, a adăugat Erdogan.
Erdogan a informat că cei doi lideri au căzut de acord să trimită oficiali pentru a monitoriza situația. El a precizat și că miniștrii de Externe și ai Apărării din Turcia și SUA „vor deschide ușile” rezolvării acestei probleme. SUA s-au oferit să livreze rachete Raytheon Co Patriot Turciei. „O rachetă S-400 valorează cât trei Patriot. Dacă condițiile ar fi măcar egale cu cele din acordul pentru S-400, am cumpăra rachetele Patriot, dar nu sunt, trebuie să ne gândim la interesele noastre”, a afirmat Erdogan.
Grindină la tropice: orașul Guadalajara, acoperit cu gheață
Un strat de gheață a acoperit duminică orașul mexican Guadalajara și împrejurimile acestuia, după căderi abundente de grindină care i-au surprins pe rezidenți și au avariat locuințe, magazine și vehicule.
“Scene pe care nu le-am văzut niciodată în trecut, cel puțin nu în Guadalajara. Priviți această grindină care seamănă cu o cădere de zăpadă (...) S-ar zice că a nins. Este incredibil”, a declarat guvernatorul statului mexican Jalisco, Enrique Alfaro. În această regiune din nordul Mexicului, în zilele precedente au fost înregistrate temperaturi de 31 de grade Celsius. Deși grindina nu este neobișnuită în această perioadă a anului, fenomenul de duminică a avut o intensitate nemaivăzută, generând un strat de gheață ce a atins în unele locuri o grosime de până la doi metri.
Pe străzi, copiii s-au bucurat de gheață, cu care s-au jucat și s-au răcorit, în timp ce angajații de la Protecția Civilă și detașamente de militari au depus eforturi pentru a degaja străzile și a fluidiza traficul.
Două persoane au fost victimele unui “început de hipotermie”, a indicat Protecția Civilă.
Fenomenul se explică prin instabilitatea atmosferică - temperaturile au crescut mult la nivelul solului, în timp ce o umiditate consistentă s-a acumulat în aer -, a precizat un meteorolog de la Universitatea Guadalajara, Hector Magana. Pentru a avea astfel de precipitații, “era nevoie de un nor de furtună foarte violent”, a adăugat specialistul mexican. Municipalitățile din Guadalajara și Tlaquepaque au raportat 200 de case și magazine avariate și cel puțin 50 de vehicule luate de un torent format de acumulările de gheață. Multe autovehicule au fost ridicate de șuvoaiele de gheață unele deasupra altora, în timp ce alte automobile au fost complet acoperite de gheață.
Presa nord-coreeană de întâlnirea Trump – Kim: „Un eveniment extraordinar”
Presa de stat din Coreea de Nord a descris întâlnirea din weekend dintre liderul nord-coreean Kim Jong-un și președintele american Donald Trump ca fiind „istorică” și „extraordinară”, relatează The Guardian. Trump a devenit astfel primul președinte american care a ajuns pe teritoriul nord-coreean după ce s-a întâlnit cu Kim în zona demilitarizată (DMZ) dintre cele două Corei. „Salutul istoric dintre liderii Coreei de Nord și SUA în Panmunjom” reprezintă „un eveniment istoric”, a informat agenția nord-coreeană de stat KCNA, descriind satul ca fiind „un loc care a fost recunoscut ca un simbol al diviziunii”. KCNA a informat că Trump și Kim au discutat „despre subiecte de interes comun care au devenit un impediment în a rezolva problemele”. „Liderii celor două țări au căzut de acord să mențină o legătură strânsă în viitor și să reia dialogul productiv pentru a se ajunge la un nou progres în dezarmarea nucleară a peninsulei coreene și în relațiile bilaterale”, precizează KCNA. Întâlnirea, care a fost inițiată de o postare pe Twitter a lui Trump de sâmbătă, de la summit-ul G20, care l-a luat prin surprindere pe Kim, nu a adus pozițiile celor doi lideri mai aproape una de alta după eșecul summit-ului din februarie din Vietnam, conform analiștilor.
Secretarul de Stat american Mike Pompeo a declarat înainte să părăsească Coreea de Sud că o nouă rundă de discuții va avea loc cel mai probabil „undeva în iulie” și că negociatorii Nordului vor fi diplomați ai Ministerului de Externe.
Într-o fotografie publicată de KCNA luni, ministrul nord-coreean de Externe, Ri Yong Ho poate fi văzut cum stă alături de Pompeo lângă Kim și Trump în Casa Libertății, locul de întâlnire dintre cei doi lideri.
KCNA a informat că cei doi lideri au discutat despre „micșorarea tensiunilor în peninsula coreeană” și și-au exprimat „înțelegerea și simpatia”. Kim a declarat că relația sa personală cu Trump a făcut ca o astfel de întâlnire dramatică să aibă loc și că relația cu președintele american va continua să aducă rezultate bune, conform KCNA. Decizia „curajoasă” a celor doi lideri de a avea această întâlnire „a creat o încredere fără precedent între cele două țări”, a precizat KCNA.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
