MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Guvernul ACUM, demis ieri
Încercarea Maiei Sandu de a reforma justiția a fost “fatală“ pentru executivul pro-european pe care îl conducea
Guvernul de la Chișinău, condus de Maia Sandu, a fost demis ieri de parlament prin moțiune de cenzură adoptată cu 63 de voturi. Căderea guvernului intervine la doar cinci luni de când prim-ministrul pro-occidental Maia Sandu a preluat funcția promițând să combată corupția. Moțiunea de cenzură împotriva guvernului a fost depusă vineri de deputații socialiști, parteneri la guvernare, după ce executivul și-a asumat răspunderea pentru un proiect de modificare a Legii Procuraturii. Potrivit legislației, era nevoie de cel puțin 51 de voturi pentru ca moțiunea de cenzură să fie aprobată și în consecință să fie demis guvernul. Moțiunea, dezbătută în plen în prezența premierului, a fost susținută de parlamentarii din Partidul Socialiștilor (PSRM) și de cei ai Partidului Democrat (PDM). La ședință au fost prezenți 93 de deputați, în fața cărora Maia Sandu a prezentat realizările și obiectivele guvernului său, după care a urmat o sesiune de întrebări-răspunsuri. În timpul discursului său, Maia Sandu a declarat că Republica Moldova are nevoie de justiție și de o procuratură eficiente, iar funcționarii corupți trebuie demiși și arestați. “Reforma justiției e piatra de temelie a Guvernului ACUM. Ne dorim o justiție adevărată, ne dorim ca cei care au furat miliardul sa ajungă la închisoare”, a spus ea.
“Niște hoți în Parlament s-au speriat de reformă“
Cele doua componente ale Blocului ACUM - Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate - au organizat în fața clădirii Parlamentului o acțiune de susținere a guvernului Sandu, numită “Apărăm Guvernul Maia Sandu! Apărăm justiția!”. După ce a fost anunțat rezultatul votului, protestatarii au început să strige “Jos hoții”, iar parlamentarii Blocului ACUM au ieșit în fața mulțimii.
“Niște hoți în Parlament s-au speriat de reformă. Au vorbit frumos că vor reforma justiției. Atunci când au înțeles că lichidăm schemele de corupție, atunci când au înțeles că acțiunile noastre îi vor lovi peste buzunar, s-au speriat. Ei nu au vrut reforma justiției și au stat la discuție cu judecători corupți. Noi am știut că va fi greu și că nu putem conta pe sprijinul lor. Acum e important să nu ne pierdem încrederea. Am reușit să-l dăm jos pe Palhotniuc fără televiziuni și bani. Așa vom reuși în continuare. Știu că ați obosit de luptă, dar doar noi putem să ne eliberăm”, a spus Maia Sandu în fața protestatarilor.
Moțiunea de cenzură a fost depusă după ce Maia Sandu a prezentat în Parlament un proiect de modificare a legii parchetelor, astfel încât premierul să aibă un cuvânt de spus la numirea procurorilor șefi. Proiectul i-a speriat pe socialiștii pro-ruși ai lui Dodon și democrații oligarhului fugar Vlad Plahotniuc.
Legea prevede ca în 90 de zile să se încerce formarea unui nou guvern. Dacă nu se reușește acest lucru, atunci următorul pas îl reprezintă convocarea de alegeri parlamentare. Președintele Igor Dodon a declarat ieri că va accepta orice candidatură din partea Blocului proeuropean ACUM pentru funcția de premier, în afară de cea a Maiei Sandu. El a acuzat-o pe Maia Sandu că a provocat intenționat căderea Guvernului, pentru a distrage atenția de la politicile economice eșuate.
Iohannis: Sprijinul României, strict condiționat
Președintele Klaus Iohannis a transmis, ieri, după căderea Guvernului Maia Sandu, că este un demers “îndreptat împotriva intereselor pe termen mediu și lung ale Republicii Moldova și ale cetățenilor săi”, iar sprijinul României, inclusiv financiar în perioada următoare, va depinde de continuarea reformelor. Potrivit acestuia, în cele cinci luni de la preluarea mandatului, Guvernul condus de Maia Sandu “a făcut progrese importante în implementarea reformelor necesare apropierii de Uniunea Europeană, în scopul promovării valorilor democrației și statului de drept, în lupta împotriva corupției și asigurarea independenței justiției, precum și în domeniul economic și social, reforme menite să asigure creșterea nivelului de prosperitate și securitate al cetățenilor Republicii Moldova”. Iohannis a prcizat că, în perioada premergătoare moțiunii de cenzură, România a adresat direct, pe multiple canale, “un apel ferm forțelor politice de la Chișinău pentru responsabilitate și depășirea impasului politic”.
De asemenea, premierul Ludovic Orban și-a exprimat ieri îngrijorarea față de demiterea Guvernului de la Chișinău și a afirmat că disponibilitatea de cooperare cu R. Moldova va fi foarte mică, dacă nu va exista garanția învestirii unui guvern pro european.
Israelul a asasinat un lider al Jihadului Islamic
Armata israeliană a asasinat ieri, în Fâșia Gaza, un comandat de rang înalt din cadrul grupării plaestiniene Jihadul Islamic, care a replicat cu salve de obuze contra Israelului, unde mai multe orașe erau în stare de alertă, alimentând temeri cu privire la o escaladare.
Sirene de alarmă au fost pornite în numeroase orașe israeliene situate în apropiere de Fâșia Gaza, până la Tel Aviv, unde școli și universități au fost închise din cauza tirurilor. La Damasc, în Siria, atacuri aeriene au țintit aproape simultan casa unui conducător politic al Jihadului Islamic, omorând două persoane - dintre care una este fiul acestuia -, a anunțat agenția siriană oficială de presă Sana, care a atribuit atacul Israelului. În Fâșia Gaza, Jihadul Islamic a confirmat moartea comandantului Baha Abu Al-Ata și a soției acestuia, Asma, în urma unui atac aerian al armatei israeliene asupra etajului imobilului în care își avea reședința acest conducător al grupării islamiste, ale cărui funeralii, într-o atmosferă tensionată, au avut loc marți. În vârstă de 41 de ani și tatăl a cinci copii, Baha Abu Al-Ata a intrat în Jihadul Islamic în anii '90, potrivit grupării armate. El comanda, până marți dimineața, aripa Nord a Jihadului Islamic.
Abu Ata “era vinovat de mai multe atacuri teroriste, de tiruri de obuze asupra statului israelian în cursul ultimelor luni și avea intenția să comită atacuri iminente”, s-a justificat, la rândul, premierul israelian în exercițiu Benjamin Netanyahu.
“Alertă maximă”
Aflat în “alertă maximă” după operațiunea israeliană, Jihadul Islamic a amenințat cu un baraj de obuze asupra sudului Israelului și la Tel Aviv. La puțin timp după aceea, Israelul a anunțat un “număr important” de tiruri din Fâșia Gaza, aflată de peste zece ani sub controlul altei mișcări islamiste, Hamas, și aflată tot de atunci sub o blocadă israeliană. “Israelul nu dorește o escaladare, însă noi trebuie să facem tot ceea ce este necesar pentru a ne proteja. V-o spun dinainte, asta putea să ia timp”, a avertizat Netanyahu în urma unei întâlniri cu comandanții armatei și serviciilor de infomații interne, care au colaborat în această operațiune. Anterior, armata israeliană a anunțat că se pregătește “de mai multe zile de înfruntări”. În Fâșia Gaza, autoritățile au anunțat patru morți - comandantul și soția sa marți în zori, iar alți doi bărbați tineri mai târziu - în atacuri aeriene care au vizat rețeaua Jihadul Islamic, potrivit armatei israeliene.
Această grupare a fost vizată, de asemenea, în capitala siriană.
Potrivit agenției siriene Sana, proiectile au atins casa lui Akram Ajouri, omorându-l pe “fiul acestuia, Mouaz, și altă persoană”. Jihadul Islamic a confirmat moartea unuia dintre fiii acestui cadru al organizației. Întrebată despre aceste atacuri aeriene la Damasc, armata israeliană a răspuns “fără comentarii”.
Operațiunea de marți intervine în contextul în care Netanyahu - care se află în căutarea unei susțineri cu scopul de a rămâne la putere, în timp ce rivalul său Benny Gantz a fost desemnat să formeze un guvern - tocmai l-a numit ministru al Apărării pe Naftali Bennett, care provine dintr-un mic partid de dreapta.
“Se opunea armistițiului”
Mai multe figuri antiisraeliene, între care șeicul Ahmed Yassin - fondatorul Hamas, au fost vizate de asasinate țintite în trecut, atât în Fâșia Gaza, cât și în străinătate. Înaintea lui Abu Ata, ultimul asasinat țintit a fost a lui Hamad al-Khodori, în vârstă de 34 de ani, considerat un trezorier care facilita transferuri de fonduri între Iran, inamicul jurat al Israelului, și mișcările Jihadul Islamic și Hamas. Hamasul și Israelul au purtat trei războaie în enclava palestiniană din 2008. Însă această grupare islamistă armată, spre deosebire de Jihadul Islamic, a aprobat între timp un acord cu privire la un armistițiu, negociat cu ONU, Egipt și Qatar. Acest acord prevede intrarea lunar a unor ajutoare umanitare, în valoare de milioane de dolari, destinate populației din Fâșia Gaza, în care șomajul se apropie de 50%.
Or, Abu Ata “a încercat prin toate mijloacele să saboteze eforturile care au condus la armistițiul cu Hamasul, un armistițiu căruia i se opunea, un armistițiu pe care nu-l accepta”, orchestrând astfel numeroase tiruri de obuze către Israel, a declarat marți comandantul armatei israeliene Aviv Kochavi.
Familia lui al-Assad a cumpărat proprietăți de lux la Moscova
Familia președintelui sirian Bashar al-Assad a cumpărat proprietăți în valoare de 40 de milioane de dolari într-un cartier exclusivist al capitalei ruse, potrivit site-ului ONG-ului Global Witness. Este vorba despre cel puțin 19 apartamente situate în Centrul Internațional de Afaceri, un complex de clădiri moderne zgârie-nori pe malul râului Moscova. Global Witness susține că familia Al-Makhluf, a mamei președintelui Assad, a început să achiziționeze proprietăți în capitala rusă în 2013. Potrivit investigației, primele achiziții au fost două apartamente cu o suprafață totală de peste 400 de metri pătrați, la etajele 53 și 58 ale clădirii zgârie-nori denumite “Moscova”.
În anul 2016, când devenise clar că prin ajutorul armatei ruse președintele Assad se va menține la putere, companii controlate de un văr al acestuia, Hafez Makhluf, a cumpărat 11 apartamente în complexul moscovit “Orașul Capitalelor”. Global Witness susține că Hazef Makhluf, acuzat că în Siria a supervizat asasinate și acte de tortură, a realizat cea mai mare parte a achizițiilor folosind un mecanism opac de împrumuturi libaneze, ceea ce sugerează operațiuni de spălare de bani, familia președintelui sirian fiind de altfel vizată în alte țări de investigații judiciare pentru astfel de operațiuni.
În anul 2017, justiția spaniolă, în cooperare cu mai multe țări europene, a permis localizarea în Spania a 503 proprietăți ale lui Rifat al-Assad, unchiul președintelui Assad, și familiei acestuia, având o valoare de circa 691 de milioane de euro.
Macron acuză pudibondismul unor lideri politici
Președintele francez Emmanuel Macron i-a acuzat marți de “falsă pudoare” pe cei care refuză să constate ineficacitatea organismelor internaționale, după recentele sale critici la adresa NATO. “Avem nevoie de mai multă cooperare”, a pledat președintele francez, în deschiderea celei de-a doua ediții a Forumului de la Paris, pe care l-a creat anul trecut. “Apare riscul pasivității, de a spune că avem organizații internaționale, suntem mulțumiți de ele, nu ne punem întrebări în ce le privește, uneori și-au pierdut finalitatea, nimeni nu înțelege încotro se îndreaptă, cum a spus Moliere, să acoperim acest sân la care nu ne putem uita și o să fie mai bine”, a spus Macron, în alocuțiunea rostită în fața celor circa 30 de șefi de stat și de guvern participanți la forum, dintre care 12 din țări africane și fără reprezentanți ai SUA și Rusiei. “Nu cred în niciun caz acest lucru, am arătat acest lucru, lezându-i pe unii din această sală, acum câteva zile”, a continuat el. “Avem nevoie de adevăr. Pudibonderia sau ipocrizia nu mai funcționează astăzi, concetățenii noștri le observă. Pasivitatea nu mai este o soluție”, a insistat președintele francez.
Emmanuel Macron a răspuns astfel criticilor venite din partea cancelarei germane Angela Merkel și a președintei desemnate a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen - prezentă marți la discursul său - după declarațiile președintelui francez împotriva NATO, pe care a calificat-o ca fiind în “moarte cerebrală” din cauza retragerii SUA și a ofensivei turce din Siria.
El a reiterat totodată că dorește să evite divizarea lumii în jurul a două mari puteri, SUA și China, explicând că “împărțirea între câteva puteri hegemonice produce frustrări” și nu este viabilă pe termen lung.
Un copil moare la fiecare 39 de secunde din cauza pneumoniei
Pneumonia a ucis peste 800.000 de copii cu vârsta sub cinci ani anul trecut la nivel mondial - sau un copil la fiecare 39 de secunde -, mai mult decât orice altă maladie, în pofida faptului că este o boală curabilă și mai ales prevenibilă, au anunțat marți șase organizații internaționale de sănătate și de protecție a copilului, între care și Unicef, cu ocazia Zilei Mondiale a Luptei împotriva Pneumoniei, relatează AFP și Reuters. “Majoritatea acestor decese s-au produs în cazul copiilor sub doi ani, dintre care aproape 153.000 în prima lună de viață”, au precizat organizațiile într-un raport, lansând un apel la “acțiune globală” împotriva pneumoniei. Această infecție respiratorie acută, care afectează plămânii, poate fi cauzată de bacterii, virusuri sau ciuperci microscopice. În cazul pneumoniei, alveolele plămânilor se umplu cu puroi și lichid, ceea ce face respirația dureroasă și limitează absorbția de oxigen. Conform OMS (Organizația Mondială a Sănătății), pneumonia este responsabilă pentru 15% din numărul total de decese în rândul copiilor sub 5 ani din întreaga lume. “Este o epidemie globală uitată care necesită un răspuns internațional urgent. Milioane de copii mor din lipsa vaccinurilor, antibioticelor și a tratamentelor cu oxigen”, a declarat Kevin Watkins, de la organizația Salvați Copiii. Potrivit organizațiilor, mai mult de jumătate din decesele în rândul copiilor cauzate de pneumonie sunt concentrate în cinci țări: Nigeria (162.000), India (127.000), Pakistan (58.000), Republica Democratică Congo (40.000) și Etiopia (32.000).
Prin comparație, 437.000 de copii sub cinci ani au murit de boli diareice în 2018 la nivel mondial și 272.000 de malarie, potrivit acestora.
Aceste organizații vor organiza un forum global privind pneumonia infantilă la sfârșitul lunii ianuarie 2020 în Barcelona, Spania.
Tillerson și Kelly ar fi ignorat unele ordine ale lui Trump
Doi consilieri apropiați ai lui Donald Trump au ignorat sau s-au opus unor ordine ale președintelui american, spunând că încercau “să salveze țara”, dezvăluie fosta ambasadoare a Statelor Unite la ONU Nikki Haley într-o carte care a apărut ieri. Potrivit lui Haley, fostul secretar de Stat Rex Tillerson și fostul secretar general al Casei Albe John Kelly i-au cerut să-i ajute să ocolească decizii ale miliardarului, un lucru pe care l-a refuzat. “Nu puteam să accept ca două personaje-cheie din Guvern să-l slăbească pe președinte”, scrie ea.
Cei doi, care au părăsit administrația Trump în 2018, “mi-au spus că atunci când îi rezistă președintelui nu este nesubordonare, ci că încearcă să salveze țara”, afirmă Haley în cartea sa, “With All Due Respect” (“Cu tot respectul”), din care ziarul The Washington Post (WP) a publicat fragmente. “Deciziile lor, ci nu ale președintelui, erau în cel mai bun interes al Americii, spuneau ei. Președintele nu știa ceea ce făceau ei”, adaugă ea, precizând că Rex Tillerson i-a spus că oameni aveau să moară dacă ei îl lăsau pe Donald Trump să facă acele lucruri. Recunoscând că, la rândul său, ea nu era de acord cu decizii ale miliardarului, Nikki Haley apreciază că cei doi oficiali ar fi trebuit să demisioneze.
O fiică de imigranți indieni, Haley a demisionat din postul de ambasadoare la ONU la sfârșitul lui 2018, după ce a fost cea mai vizibilă femeie din Guvern. John Kelly, ale cărui relații cu președintele erau deteriorate din iulie 2017, a demisionat la scurt timp după Haley.
Rex Tillerson a fost destituit în martie 2018, după luni de tensiuni cu Donald Trump. Dezvăluirile lui Nikki Haley trimit la cartea “Fear: Trump in the White House” a jurnalistului de investigație Bob Woodward, apărută în septembrie 2018, potrivit căruia oficiali de rang înalt de la Casa Albă au încercat să-l împiedice pe președintele american - pe care-l descriu drept incult, coleric și paranoic - să derapeze. Unul dintre ei ar fi mers până la a fura exemplarul unui ordin prezidențial, pentru a evita ca Donald Trump să-l semneze.
În cartea sa, Nikki Haley face front comun cu Donald Trump în mai multe decizii criticate de către comunitatea internațională, precum retragerile americane din Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian și din Acordul de la Paris de luptă împotriva modificărilor climatice, sau în decizia transferării Ambasadei Statelor Unite în israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Însă ea spune că nu a fost de acord cu el atunci când Trump a spus că el îl crede pe omologul său rus Vladimir Putin, care nega amestecul Kremlinului în alegerile prezidențiale americane din 2016, sau când a vorbit despre “oameni foarte buni” atât în rândul neonaziștilor cât și în rândul activiștilor antirasișyi, care s-au înfruntat în vara lui 2017 la Charlottesville.
Aceste cuvinte au “provocat răni și (sunt) periculoase”, scrie ea.
Ministrul ungar de externe: Serbia tratează cel mai bine comunitatea maghiară
Respectul pentru faptele istorice nu poate fi considerat revizionism, a declarat marți ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, la audierea sa anuală în fața comisiei parlamentare pentru coeziune națională, transmite MTI. Șeful diplomației ungare a afirmat în cadrul audierii că situația minorităților maghiare din afara țării s-a îmbunătățit în ultimii cinci ani, dar rămân multe probleme nerezolvate. El a insistat că politica privind minoritățile maghiare din afara Ungariei este unul din cele mai importante aspecte ale politicii externe ungare și nu va fi “sacrificată pentru jocuri geopolitice”, iar la baza deciziilor de politică externă trebuie să se afle interesul național. “Trebuie să acceptăm” că guvernul este supus cu regularitate la presiuni ca urmare a acestui principiu, a remarcat Szijjarto. Potrivit ministrului ungar de externe, reușitele comune ale Budapestei cu țările învecinate au dus la îmbunătățirea situației etnicilor maghiari din aceste țări și creează posibilitatea de a discuta aspecte complicate într-o atmosferă de încredere reciprocă. Szijjarto a apreciat că, dintre statele vecine, Serbia tratează “cel mai corect” comunitatea maghiară, chiar și în comparație cu state membre ale Uniunii Europene. De aceea, poziția Ungariei de a susține aderarea acestei țări la UE se justifică, a menționat el. La “capătul opus” se situează, în opinia sa, Ucraina, unde după instalarea la Kiev a unei noi administrații prezidențiale a crescut presiunea asupra comunității maghiare, presiune pe care guvernul ungar o respinge, a subliniat Szijjarto, denunțând faptul că măsurile luate pentru îmbunătățirea situației maghiarilor din Transcarpatia au fost interpretate ca “revizioniste”.
El a precizat că Ungaria va renunța la veto-ul său față de apropierea Ucrainei de NATO atunci când Kievul va anula măsurile considerate de Budapesta ca fiind nocive pentru etnicii maghiari. În ce privește România, șeful diplomației ungare a afirmat că este o țară căreia îi lipsește stabilitatea politică, deși ar fi în interesul Ungariei ca la București să se instaleze o conducere stabilă politic, cu care să se poată ajunge la înțelegere.
Zeci de mii de polonezi la marșuri ale extremei drepte și antifascist
Câteva zeci de mii de polonezi au participat la un Marș al Independenței, organizat de zece ani la Varșovia de către extrema dreaptă, agitând steagul național alb-roșu în mijlocul unor fumigene în aceleași culori, relatează AFP. “Dumnezeu, onoare, patrie”, au scandat participanții la marș luni, după ce au intonat imnul național.
Sloganuri anticomuniste și homofobe au fost strigate, precum “Ia-ți ciocanul și secerea și lovește gunoiul roșu” și “Interdicție de pedalare”, iar sloganuri afișate pe două corturi denunțau “mediile evreiești care cer 300 de miliarde de dolari Poloniei”. Publicul era invitat, în aceste corturi, să semneze o petiție împotriva “Legii 447”, adoptată în Statele Unite, care aprobă cereri de indemnizare cu privire la bunuri evreiești.
De-a lungul anilor, acest marș, inițial marginal, a devenit o manifestație importantă ce comemorează redobândirea suveranității naționale a Poloniei, la 11 noiembrie 1918, după 123 de ani de ocupație rusă țaristă, prusacă și austro-ungară. Coloana, plasată sub o supraveghere polițistă extrem de atentă, reunește anual liderii și membrii extremei drepte. Numeroși participanți își motivează prezența prin dorința de a-și exprima patriotismul și atașamentul față de independență, un sentiment deosebit de puternic la polonezi.
“Aceasta este cea mai mare manifestație patriotică, antimondialistă și politic incorectă din Europa”, s-a lăudat luni, pe Twitter, Krzysztof Bosak, un deputat de extremă dreapta, ales în octombrie în noul Parlament polonez. Participanți intervievați de AFP au declarat că simpatizează formațiunea de extremă dreapta Konfederacja, din care au intrat în noul Parlament nouă deputați.
“PiS și PO, aceleași rele”, a scandat un grup de tineri, denunțând deopotrivă Partidul Lege și Justiție (PiS, conservator), aflat la putere, și Platforma Civilă (PO, centru), aflată în opoziție.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
