MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: General american: Europa se pregăteşte pentru sfârşitul NATO
Aproape 84% din recifele planetei sunt afectate
Episodul masiv de albire a coralilor din ultimii doi ani continuă să bată recorduri, iar aproape 84% din recifele planetei sunt acum afectate, ameninţând să distrugă aceste ecosisteme vitale pentru viaţa marină şi pentru sute de milioane de oameni, scrie AFP.
Coralii sunt extrem de vulnerabili la creşterea temperaturii apei. Începând din 2023, temperaturile globale ale oceanelor au rămas la niveluri fără precedent, din cauza încălzirii globale.
Ca urmare a acestei supraîncălziri şi a acidificării mărilor cauzate de emisiile de gaze cu efect de seră ale omenirii, un episod de albire globală, al patrulea din 1998, s-a răspândit în oceanele Atlantic, Pacific şi Indian în ultimii doi ani.
"Între 1 ianuarie 2023 şi 20 aprilie 2025, stresul termic sinonim cu albirea a afectat 83,7 % din recifele lumii", a precizat Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică din SUA (NOAA) în ultima sa actualizare publicată luni.
Mai mulţi oameni de ştiinţă, reuniţi în cadrul International Coral Reef Initiative (Iniţiativa internaţională privind recifele de corali), au emis miercuri o declaraţie în care avertizează cu privire la amploarea episodului actual.
Decăderea coralilor, manifestată prin decolorarea lor, este cauzată de o creştere a temperaturii apei care duce la expulzarea zooxanthellaelor - alge care trăiesc în simbioză cu aceştia - care le dau nutrienţii şi culoarea strălucitoare. Dacă temperaturile ridicate persistă, coralul poate muri.
Cu toate acestea, recifele se pot reface dacă temperaturile scad pentru o perioadă susţinută sau dacă sunt reduşi alţi factori precum poluarea sau pescuitul excesiv. Dar temperaturile înregistrate în unele zone sunt suficient de extreme pentru "a provoca moartea mai multor specii sau aproape totală a unui recif de corali", a declarat NOAA.
"Scara şi amploarea stresului termic sunt şocante", a comentat Melanie McField, fondatoarea în Caraibe a iniţiativei Healthy Reefs for Healthy People (HRI), descriind înălbirea "tulburătoare" care "coboară asupra recifului ca o furtună de zăpadă tăcută", făcând să dispară "peştii agitaţi şi culorile vii".
"Dacă valurile de căldură marină se succed, este greu de văzut cum se va produce refacerea", a declarat cercetătorul veteran contactat de AFP în Florida.
Aproximativ un miliard de oameni din întreaga lume trăiesc pe o rază de 100 km de aceste recife şi beneficiază, cel puţin indirect, de prezenţa lor. Aceste "superorganisme animale" adăpostesc o faună imensă, oferă un mijloc de trai pentru milioane de pescari, atrag un nivel ridicat de turism, dar şi protejează coastele de furtuni, acţionând ca diguri de protecţie.
Sfârşitul fosilelor
Cu toate acestea, 70 - 90% din corali ar putea dispărea pe o planetă cu 1,5°C mai caldă decât în era preindustrială, adică climatul preconizat de oamenii de ştiinţă la începutul anilor 2030. Chiar şi 99% dintre corali sunt ameninţaţi de o încălzire globală de 2°C, limita stabilită de Acordul de la Paris. Deocamdată, angajamentele ţărilor de a reduce poluarea cu carbon duc lumea spre o climă care se va încălzi cu 3,1°C până la sfârşitul secolului, potrivit ONU.
"Trebuie să încheiem urgent era combustibililor fosili şi să trecem la un viitor echitabil şi durabil alimentat cu energie curată", îndeamnă Surangel Whipps Junior, preşedintele micului atol Palau din Pacific, aflat în pericol de dispariţie. "Legătura dintre emisiile de combustibili fosili şi mortalitatea coralilor este directă şi incontestabilă", a declarat Alex Sen Gupta de la Universitatea New South Wales din Australia. Cauzele trebuie abordate, dar "măsurile locale, cum ar fi reducerea poluării, gestionarea turismului şi combaterea epidemiilor de dăunători, pot contribui la consolidarea rezistenţei", a susţinut el.
2024 a fost cel mai cald an măsurat vreodată pe continente, precum şi la suprafaţa oceanelor. Iar rata de încălzire a oceanelor aproape s-a dublat din 2005, a remarcat observatorul european Copernicus în septembrie. Cea mai mare parte a acestei încălziri poate fi explicată prin faptul că, începând din 1970, oceanele au absorbit "peste 90% din căldura în exces din sistemul climatic" cauzată de gazele cu efect de seră emise de omenire, potrivit IPCC, grupul de experţi în climatologie mandatat de ONU
Care sunt condiţiile pentru a fi ales Papă? În teorie, nici nu trebuie să fii preot
Cine poate deveni Papă? Contrar credinţei populare, cardinalii nu sunt singurele persoane care pot fi alese Papă de către conclav. În teorie, nici măcar nu trebuie să fii preot, scrie Le Figaro.
Papa Francisc a murit luni, la vârsta de 88 de ani, iar conclavul pentru alegerea succesorului său va avea loc la un interval de 15-20 de zile după vacantarea oficială a scaunului apostolic.
În urma decesului Papei Francisc, cardinalii Bisericii Romano-Catolice se vor reuni la un moment dat luna viitoare pentru a alege un nou papă în una dintre cele mai faimoase clădiri din lume, Capela Sixtină. Un conclav pentru alegerea unui nou papă are loc în mod normal la 15-20 de zile după moartea unui pontif, ceea ce înseamnă că nu ar trebui să înceapă înainte de 6 mai. Data exactă va fi decisă de cardinali după funeraliile lui Francisc.
135 de cardinali sunt eligibili pentru a participa la scrutinul secret, care se poate întinde pe mai multe zile înainte ca fumul alb care iese din hornul Capelei Sixtine să anunţe lumea că a fost ales un nou papă.
Printre cardinalii sub 80 de ani se numără unii favoriţi, cunoscuţi sub numele de „papabili”, dar dincolo de aceştia, cel puţin pe hârtie, regulile de eligibilitate nu sunt atât de stricte. „Contrar credinţei populare, orice om botezat care îndeplineşte condiţiile pentru a deveni episcop poate, teoretic, să fie ales papă”, notează Biserica Catolică Franceză pe site-ul său.
Biserica stabileşte doar patru condiţii pentru a fi ales papă: să fii bărbat, să fii botezat, să fi împlinit vârsta de 18 ani până la momentul alegerii şi să obţii celebra majoritate de două treimi a corpului electoral format din cardinali electori. La prima vedere, aşadar, nimic nu împiedică un catolic laic să fie ales. „Nu este obligatoriu să fii cardinal sau chiar preot în momentul alegerii”, confirmă Biserica Catolică franceză.
Realitatea este însă foarte diferită, deoarece alegerea este complexă, ţinând cont de diferitele curente existente în cadrul Bisericii Catolice şi de influenţa diferiţilor cardinali electori. Pentru conclavul din 2025, obţinerea a două treimi din voturi înseamnă cel puţin 90 din cele 135 de voturi exprimate în inima Capelei Sixtine. În practică, acest lucru înseamnă că alegerea este limitată la cardinalii care votează şi dezbat între ei. „De secole, papii sunt aleşi din rândul cardinalilor electori, adică bărbaţi cu vârsta de peste 18 ani şi sub 80 de ani, care sunt deja membri ai Colegiului Cardinalilor”, precizează Biserica Catolică Franceză.
Un judecător federal a ordonat restabilirea postului Vocea Americii pe care Trump vrea să îl desfiinţeze
Un judecător federal de la Washington a ordonat marţi restabilirea anumitor media publice americane în străinătate, inclusiv a platformei Vocea Americii, într-un nou eşec pentru administraţia Trump, care doreşte să le desfiinţeze, după un prim blocaj în martie, scrie AFP.
La sfârşitul lunii martie, un alt magistrat federal, Paul Oetken, cu sediul la New York, suspendase deja decizia de a pune capăt activităţii acestor media publice.
Marţi, judecătorul Royce Lamberth, judecând un caz de urgenţă, a ordonat guvernului american să reangajeze oamenii agenţiei care supraveghează aceste media, USAGM, şi să reia plata subvenţiilor alocate de Congres, dar suspendate din martie. El a cerut, de asemenea, restabilirea programelor Voice of America (VOA), un grup public care produce conţinut video, radio şi scris pentru publicul neamerican. Creată în 1942, VOA a fost concepută ca un mijloc de contra-propagandă, destinat în special populaţiilor supuse unor regimuri autoritare, în special în blocul sovietic din Europa de Est în timpul Războiului Rece.
În decizia sa, magistratul a constatat că guvernul nu a prezentat nicio probă care să demonstreze că aceste mijloace de informare în masă nu au respectat misiunea care le-a fost atribuită de Congres. Plasată de Donald Trump sub autoritatea ultraconservatoarei Kari Lake, USAGM şi-a anunţat desfiinţarea în martie, invocând o agenţie care devenise, potrivit guvernului, „o uriaşă bucată de putregai şi o scurgere de bani pentru contribuabilii americani”. Potrivit administraţiei Trump, USAGM, care s-a făcut vinovată de „risipă, fraudă şi abuzuri obscure”, prezenta de asemenea „un risc pentru securitatea naţională”. În absenţa dovezilor acestor presupuse abuzuri, „este greu de imaginat un exemplu mai clar de decizie arbitrară şi capricioasă” decât cea luată de guvernul american, a declarat judecătorul Lamberth.
El a afirmat, de asemenea, că administraţia Trump nu are nicio autoritate asupra fondurilor federale votate de Congres şi că USAGM a fost doar un canal de transfer al banilor către mass-media în cauză. Pe lângă VOA, acestea includ Radio Free Asia şi Middle East Broadcasting Networks (MBN), o platformă de ştiri destinată Orientului Mijlociu.
Judecătorul nu a audiat cazurile Radio Europa Liberă şi Radio Liberty, a căror desfiinţare a fost anulată de administraţia Trump după o altă hotărâre judecătorească în martie. "USAGM trebuie să pună în aplicare această decizie imediat", a declarat Clayton Weimers, directorul filialei americane a Reporteri fără Frontiere (RSF), într-un comunicat. "Ştim că această luptă nu s-a încheiat", a adăugat el.
Sondaj: Aproape jumătate dintre americani au o părere negativă despre Tesla şi Elon Musk
Atât publicul larg, cât şi investitorii par să împărtăşească o opinie comună în această perioadă: nu au prea multă simpatie nici pentru compania Tesla, nici pentru directorul său general, Elon Musk, relatează CNBC.
Acţiunile Tesla au suferit o scădere accentuată, iar sondajul economic CNBC All-America relevă că peste 47% dintre americani au o părere negativă despre compania producătoare de vehicule electrice. Doar 27% au o opinie pozitivă, iar 24% sunt neutri. Prin comparaţie, General Motors este privită pozitiv de o treime dintre respondenţi, în timp ce 51% sunt neutri şi doar 10% au o părere negativă.
Tesla se confruntă cu o presiune tot mai mare, în contextul în care activităţile politice controversate ale lui Musk – inclusiv susţinerea Partidului Republican şi a fostului preşedinte Donald Trump, precum şi promovarea reducerilor în sectorul guvernamental – par să îndepărteze potenţiali cumpărători. Mai multe proteste au avut loc în faţa birourilor Tesla din toată ţara.
Sondajul arată că Elon Musk este o figură extrem de polarizantă: 50% dintre americani au o părere negativă despre el, 36% pozitivă, iar 16% sunt neutri. Printre democraţi, scorul net de aprobare (pozitiv minus negativ) este de -82, în timp ce printre independenţi este de -49. În schimb, republicanii îl privesc favorabil, cu un scor net de +56.
Problema majoră pentru Tesla ar putea fi faptul că multe dintre grupurile care sunt cel mai deschise către vehiculele electrice au o părere mai proastă despre companie decât despre tehnologie în sine. ”Tesla este cea mai apreciată în rândul celor care sunt cel mai puţin dispuşi să cumpere un vehicul electric”, a explicat Micah Roberts, partener la Public Opinion Strategies, firma republicană care a realizat sondajul.
La nivel general, 35% dintre americani sunt împotriva vehiculelor electrice, în timp ce 33% le susţin. Bărbaţii au un scor net pozitiv de +11 faţă de EV-uri, dar sunt împărţiţi când vine vorba de Tesla. Tinerii între 18 şi 34 de ani sunt +19 pe EV-uri, dar -23 pe Tesla. Cea mai mare discrepanţă apare în rândul democraţilor: +20 pe EV-uri şi -74 pe Tesla. Situaţia este şi mai complicată de faptul că alegătorii republicani au o părere bună despre Tesla, dar sunt în general negativi faţă de vehiculele electrice. Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.000 de persoane, între 9 şi 13 aprilie, şi are o marjă de eroare de ±3,1%. Tesla nu a oferit deocamdată un comentariu oficial.
Cel puţin 24 de morţi în India, într-un atac vizând turişti în Caşmirul indian
Cel puţin 24 de persoane au fost ucise în Caşmirul indian după ce bărbaţi înarmaţi au deschis focul asupra unui grup de turişti, marţi, declară sub protecţia anonimatului un oficial de rang înalt din cadrul poliţiei AFP. ”Cel puţin 24 de persoane au fost ucise”, declară AFP acest oficial de ranf înalt din Caşmir.
Niciun bilanţ oficial nu a fost anunţat imediat, însă autorităţile estimează că este vorba despre cel mai grav atac vizând civili de ani de zile. Premierul indian Narendra Modi a denunţat un ”act odios” şi a ameninţat că atacatorii ”vor fi traduşi în justiţie”. ”Planul lor malefic nu va reuşi niciodată. Hotărârea noastră de a lupta împotriva terorismului este de nezdruncinat şi nu va face altceva decât să se consolideze”, a declarat citat într-un comunicat, după atac, şeful Guvernului indian.
Atacul a avut loc Pahalgam, o destinaţie turistică populară, situată la aproximativ 80 de kilometri de oraşul Srinagar. Un ghid turistic a declarat AFP că s-a dus la faţa locului după ce a auzit focuri de armă şi că a transportat răniţi cu calul. ”Am văzut câţiva bărbaţi lungiţi pe jos. Păreau morţi”, a declarat Waheed, care şi-a spus doar prenumele.
Medici de la un spital din Anantnag au declarat că au primit răniţi, inclusiv doi cu răni împuşcate, unul împuşcat în gât. Acest atac intervine la o zi după o întâlnire între Narenda Modi şi vicepreşedintele american J. D. Vance, care se află într-o vizită oficială de patru zile în India.
Ministrul indian de Interne Amit Shah a anunţat că se duce la locul atacului. ”Cei care sunt implicaşi în acest act de teroare laş nu vor fi cruţaţi, iar noi le vom impune autorilor cele mai dure consecinţe”, a declarat el, citat într-un comunicat.
Şeful Guvernului local, Omar Abdullah a declarat că bilanţul victimelor era ”în curs de verificare”, dar că ”atacul este mai important decât orice am vîzut împotriva civililor în ultimii ani”. ”Acest atac împotriva unor persoane care ne vizitează este o abominaţie”, a denunțat el, citat într-un comunicat.
Liderul Partidului Congresul, cea mai importantă formţaiune din opoziţie, Rahul Gandhi, a catalogat aceste atacuri drept ”devastatoare”. ”Întreaga ţară este unită împotriva terorismului”, a declarat el, citat într-un comunicat, şi a cerut Guvernului federal să-şi ”asume responsabilităţile”.
India a staţionat permanent aproximativ 500.000 de militari în acest teritoriu, în pofida unei diminuări a confruntărilor armate după ce Guvernul lui Narendra Modi a revocat autonomia limitată a Caşmirului în 2019. Aproximativ 3,5 milioane de turişti au vizitat Caşmirul în 2024, majoritatea turişti indieni, potrivit unor date oficiale.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
