MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: General american: Europa se pregăteşte pentru sfârşitul NATO
Dacă Trump retrage SUA din alianţă, europenii nu vor mai urma exemplul Washingtonului în materie de politică externă, spune comandantul
Suntem într-adevăr în ultimele zile ale NATO? Ar putea exista ceva care să înlocuiască NATO? Sau, dacă va supravieţui alianţa, cum ar arăta NATO fără SUA? Sunt întrebări pe care şi le pune - într-un articol de opinie publicat de Bloomberg - James Stavridis, amiral în retragere al Marinei SUA, fost comandant suprem al forţelor aliate din Europa şi vicepreşedinte pentru afaceri globale la Carlyle Group.
„Acesta este un articol pe care nu am visat niciodată că îl voi scrie, în calitate de fost comandant suprem aliat al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. Dar, din păcate, având în vedere toată retorica sceptică şi din ce în ce mai divizată cu privire la venerabila alianţă, care vine dinspre Washington şi Europa din primele zile ale celei de-a doua administraţii Donald Trump, este timpul să ne gândim cum ar arăta lumea din punct de vedere geopolitic dacă SUA s-ar retrage”, mărturiseşte James Stavridis în deschiderea editorialului său.
Potrivit fostului amiral, retragerea Americii din NATO ar fi o greşeală de proporţii epice, dar există politicieni influenţi în Partidul Republican care susţin în mod serios acest lucru sau cel puţin meditează asupra acestei posibilităţi. „NATO nu a jucat întotdeauna în interesul nostru. Iar atunci când nu mai este în interesul Americii, ar trebui să reanalizăm lucrurile”, a declarat recent senatorul Markwayne Mullin din Oklahoma. Iar în iunie anul trecut, 46 de republicani din Camera Reprezentanţilor au votat în favoarea unui amendament de desfiinţare a NATO, reaminteşte James Stavridis.
Vicepreşedintele JD Vance a fost dispreţuitor la adresa alianţei în discursul său tăios de la Conferinţa de Securitate de la München de luna trecută. Şi, desigur, confruntarea publică suprarealistă de săptămâna trecută din Biroul Oval dintre Trump şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, catalizată de Vance, nu inspiră prea multă încredere în viitoarea cooperare NATO.
Iar decizia SUA de a vota împotriva unei rezoluţii a ONU de condamnare a invaziei ruse în Ucraina, alăturându-se în acest demers Rusiei şi Coreei de Nord, a fost o demonstraţie şocantă a lipsei de coeziune a alianţei transatlantice, arată fostul comandant NATO.
Îndoieli față de SUA
Pe plan european, îndoielile cu privire la angajamentul SUA sunt din ce în ce mai mari. Preşedintele francez Emmanuel Macron vorbeşte de ani de zile despre necesitatea unor forţe de apărare europene independente - o „autonomie strategică”. El şi premierul britanic Keir Starmer au organizat o reuniune de urgenţă cu liderii europeni în weekend pentru a discuta o iniţiativă separată de a pune capăt războiului din Ucraina.
Cancelarul în exerciţiu al Germaniei, Frederick Merz, a fost la fel de tranşant. „Trebuie să ne pregătim pentru posibilitatea ca Donald Trump să nu mai susţină necondiţionat angajamentul de apărare reciprocă al NATO”, a declarat Merz pentru un post de televiziune german. „Este esenţial ca europenii să depună cele mai mari eforturi posibile pentru a se asigura că suntem cel puţin capabili să ne apărăm singuri continentul european”, a subliniat viitorul cancelar.
Şi a existat apelul de înţeles al lui Zelenski pentru o „armată europeană unită”, cod pentru „nu mai putem conta pe SUA”, un lucru pe care îl promova chiar înainte de perdaful pe care l-a primit de la Trump săptămâna trecută.
SUA au nevoie de Europa
Cu toate acestea, în ciuda întregii retorici, propunerea valorică a NATO pentru SUA rămâne ridicată. Cheltuielile globale pentru apărare ale Europei, stimulate de ameninţarea agresiunii Rusiei şi de presiunea lui Trump, ating în sfârşit obiectivul alianţei de 2% din PIB. NATO discută în mod serios despre creşterea acestui procent la cel puţin 3,5%, nivelul cheltuielilor SUA.
Colectiv, Europa are al doilea cel mai mare buget de apărare din lume, mai mare decât China sau Rusia. Întreprinderile mari şi capabile din domeniul apărării din Europa - Airbus SE, BAE Systems PLC, Saab AB, Thales SA, Naval Group SA, Rolls-Royce PLC, Rheinmetall AG, Fincantieri SpA şi altele - produc cantităţi imense de echipamente de înaltă calitate. Acestea îşi vor intensifica activitatea şi vor primi contracte uriaşe - în mare parte în detrimentul întreprinderilor şi al lucrătorilor din domeniul apărării din SUA. „Şi, cu toată frustrarea noastră faţă de europeni, SUA vor dori în cele din urmă ca aceştia să ne ajute să facem faţă ameninţării chineze din ce în ce mai mari din Pacific. Contribuţiile lor în domeniul securităţii cibernetice, al informaţiilor şi al operaţiunilor spaţiale sunt esenţiale; şi sunt cruciale pentru operaţiunile din Arctica, unde şase dintre ţările care se confruntă cu Rusia la Polul Nord sunt membre NATO. Mai presus de toate, desigur, aliaţii europeni împărtăşesc valorile noastre fundamentale ale democraţiei, libertăţii şi drepturilor omului. Ei au luptat şi au murit alături de noi în Afganistan şi au fost desfăşuraţi sub comanda mea în Libia, Balcani, Irak şi în operaţiuni de combatere a pirateriei în largul Africii de Est”, arată James Stavridis.
Dar dacă urmăm instinctele unora din dreapta politică americană şi ne retragem oficial din alianţă, scoţându-ne cele aproape 100.000 de trupe din Europa (ceea ce va fi costisitor, deoarece o mare parte din costurile de garnizoană sunt suportate de aliaţi), sau „desfiinţăm NATO”, organizaţia se va prăbuşi. Navele de război americane cu baza în Europa, un imens avantaj geografic operaţional pentru Marină, s-ar întoarce în porturile americane. Escadrilele de avioane de luptă, de transport şi de supraveghere s-ar retrage, de asemenea, explică amiralul în retragere.
Un NATO european?
Ce ar putea apărea în locul NATO? se întreabă James Stavridis. Eventual o Organizaţie Europeană a Tratatului sau ETO. Aceasta s-ar putea baza pe actualul tratat NATO, dar ar putea exclude SUA. Canada ar putea alege să rămână în ETO. Prim-ministrul Justin Trudeau a zburat la Londra pentru reuniunea de urgenţă din weekend, iar ţara sa are nevoie de parteneri europeni de securitate în Arctica.
Alternativ, ar putea fi creat un nou acord de securitate sub auspiciile Uniunii Europene (inclusiv cu Marea Britanie, care nu este membră a UE). UE are deja structuri de comandă destul de bine dezvoltate, un comandant suprem - numit preşedintele Comitetului Militar al UE, care a fost omologul meu acum un deceniu - şi experienţă în desfăşurarea de operaţiuni independent de SUA sau NATO, de exemplu în menţinerea păcii în Balcani, detaliază fostul comandant suprem al forţelor NATO în Europa.
Aceasta ar fi terra incognita: nicio ţară nu s-a retras vreodată complet din NATO. Dar dacă SUA ar decide pur şi simplu să se retragă din NATO, prevăd că europenii ar face trei lucruri, scrie James Stavridis.
În primul rând, ar continua să îşi majoreze cheltuielile de apărare, în special prin creşterea capacităţii nucleare (Regatul Unit şi Franţa sunt deja printre puterile nucleare ale lumii). Ei şi-ar spori forţele aerospaţiale, atât pentru ofensivă, cât şi pentru apărare. Cheltuielile pentru serviciile de informaţii, războiul cibernetic şi operaţiunile spaţiale ar creşte şi ar concura cu operaţiunile SUA. Şi, având în vedere ameninţarea Rusiei, acestea ar putea chiar să ia în considerare o recrutarea mai largă în rândul serviciilor armate (câteva dintre ţările europene, inclusiv Suedia şi Finlanda, noi membre NATO, impun în prezent forme de serviciu militar).
În al doilea rând, politicile externe şi de apărare ale europenilor s-ar separa rapid de cele ale SUA. În loc să se confrunte cu China alături de Washington, ei ar putea căuta o mai mare cooperare economică şi poate chiar militară cu Beijingul, ca o protecţie împotriva alinierii tot mai mari a SUA la Rusia lui Vladimir Putin. Mai multe ţări europene se vor alătura probabil iniţiativei Beijingului „Belt and Road” (Noul Drum al Mătăsii - n.r.). Europa ar putea fi mult mai puţin înclinată să se alăture SUA în presiunile asupra Iranului cu privire la programul său nuclear şi, în schimb, să caute avantaje economice acolo. De asemenea, ar vâna partenerii comerciali americani, mai ales dacă o retragere din NATO vine în tandem cu noi tarife vamale mari îndreptate către Europa.
În cele din urmă, Europa ar sprijini puternic Ucraina, recunoscând că ar fi un dezastru să capituleze în faţa cuceririi de către Putin a acestei ţări agricole şi bogate în minerale: dacă ar fi suprapusă pe harta Europei Occidentale, aceasta s-ar întinde de la Marea Mediterană până în Marea Britanie. Europa pur şi simplu nu o poate ceda unei Rusii ostile.
Există o veche zicală despre motivul pentru care a fost creat NATO: „Pentru a-i ţine pe germani jos, pe americani înăuntru şi pe ruşi afară”. Dacă SUA decide să meargă pe drumul său în lume - aşa cum a făcut în mod dezastruos în anii 1920 şi 1930 - această ecuaţie ar fi depăşită. Noua expresie ar putea fi: „Cu americanii afară, iar ruşii încercând să intre, europenii nu vor mai fi ţinuţi în frâu”, scrie James Stavridis, înainte de a conchide: „Sper că podul transatlantic nu va ceda în întregime, dar cu siguranţă îl aud scârţâind puternic. Dacă se prăbuşeşte, nu se va termina bine nici de o parte şi nici de alta a Atlanticului”.
Macron: Rusia este o ameninţare la adresa a Europei și a manipulat alegerile din România şi Moldova
Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat, într-un discurs solemn rostit miercuri seara la televiziune, că Rusia reprezintă un pericol şi o ameninţare la adresa Franţei şi a Europei şi a dat din nou exemplul intervenţiei Moscovei în alegerile prezidenţiale din România şi Republica Moldova, potrivit Euronews.
În adresarea sa de miercuri seară, preşedintele francez a subliniat importanţa unei capacităţi militare europene mai puternice, odată cu incertitudinea implicării Statelor Unite în apărarea comună şi a avertizat: „Rusia a devenit, astăzi şi pentru o lungă perioadă de timp, o ameninţare pentru Franţa şi pentru Europa”.
Vorbind înaintea summitului european extraordinar care va avea loc joi la Bruxelles, Macron s-a întrebat dacă Rusia lui Putin - cu care SUA vor să facă pace - se va opri după Ucraina, mai ales că Moscova continuă să se înarmeze mai mult ca niciodată. „Statele Unite ale Americii, aliatul nostru, şi-au schimbat poziţia cu privire la acest război, susţinând mai puţin Ucraina şi semănând îndoieli cu privire la ceea ce urmează”, a declarat Macron. „Trebuie spus, intrăm într-o nouă eră”, a adăugat el.
Preşedintele francez a condamnat acţiunile Rusiei sub conducerea preşedintelui Vladimir Putin, acuzând Moscova că subminează activ securitatea şi stabilitatea europeană. „Rusia, sub conducerea preşedintelui Putin, ne încalcă frontierele pentru a asasina opozanţi, manipulează alegerile din România şi Moldova, organizează atacuri cibernetice împotriva spitalelor noastre pentru a le perturba operaţiunile, încearcă să ne manipuleze opiniile cu minciuni răspândite pe reţelele sociale şi, în esenţă, ne testează limitele”, a arătat Macron.
Nu este pentru prima dată când preşedintele francez subliniază pericolul rus dând exemplul interferenţei Moscovei în alegerile prezidenţiale de anul trecut din România şi Republica Moldova. În ianuarie, alegerile anulate din România şi „curajul” Maiei Sandu au fost exemple invocate de Emmanuel Macron în faţa ambasadorilor săi atunci când le-a vorbit despre pericolul rusesc.
În timpul discursului său de miercuri seară, Macron a avertizat că Europa trebuie să se pregătească pentru posibilitatea ca SUA să nu mai fie un partener de încredere în materie de securitate. El a spus: „Vreau să cred că SUA vor fi alături de noi, dar trebuie să fim pregătiţi ca acest lucru să nu se întâmple”. De aceea, el a îndemnat Europa să devină mai independentă de aliatul său de lungă durată în materie de apărare. În plus, preşedintele francez a menţionat că actuala ordine mondială este perturbată şi că „pacea nu mai poate fi garantată pe propriul nostru continent”, adăugând: „Ucraina a devenit un conflict global”.
În timp ce Macron a reiterat că pacea pentru Ucraina nu poate fi obţinută cu orice preţ şi că Rusia nu poate fi crezută odată cu o simplă încetare a focului - având în vedere încălcările din trecut ale înţelegerilor de către Moscova - el a sugerat că ar trebui desfăşurate forţe de menţinere a păcii pentru a preveni ca Ucraina să nu fie invadată din nou. Mai exact, el a propus desfăşurarea de forţe europene pentru a garanta menţinerea păcii, deşi Moscova a spus până acum că nu va fi de acord cu o asemenea condiţie.
În acest context, Macron nu a ezitat să menţioneze capacităţile nucleare puternice ale Franţei, care servesc drept factor de descurajare, oferindu-se să discute despre o eventuală protecţie oferită şi continentului european în faţa ameninţărilor din partea Rusiei. „Am decis să deschid dezbaterea strategică privind protejarea aliaţilor noştri de pe continentul european prin descurajarea noastră” nucleară, a anunţat Macron.
Liderii UE urmează să discute problema descurajării nucleare, printre alte subiecte, în timpul summitului de joi de la Bruxelles, axat pe sprijinul pentru Ucraina şi apărarea europeană. Premierul britanic Keir Starmer şi preşedintele francez Emmanuel Macron conduc demersurile prin care pledează pentru o forţă de menţinere a păcii post-conflict în Ucraina pentru a împiedica Rusia să invadeze din nou, dacă Moscova şi Kievul ajung la un armistiţiu pentru a pune capăt invaziei Rusiei, lansată în februarie 2022.
Guvenul din Lesotho se declară „șocat” după declarațiile lui Trump
Guvernul din Lesotho a transmis miercuri că este „șocat și stânjenit” de afirmațiile făcute cu o zi înainte de președintele american Donald Trump, care a declarat că 'nimeni nu a auzit vreodată' de mica țară enclavă din Africa de Sud.
Liderul de la Casa Albă a justificat în Congres reducerile masive în ajutorul extern al SUA menționând 'opt milioane de dolari pentru promovarea LGBT în națiunea africană Lesotho, despre care nimeni nu a auzit vreodată'.
'Nu ne așteptam ca un șef de stat să se refere la o altă națiune suverană în acest fel', a declarat ministrul de externe Lejone Mpotjoane. Guvernul din Lesotho, un regat muntos de 2,3 milioane de locuitori, este 'șocat și stânjenit', a spus el.
'Nu luăm această chestiune cu ușurință', a adăugat ministrul, precizând că guvernul va trimite o scrisoare oficială de protest către Washington, care dispune de o ambasadă în capitala Lesotho, Maseru.
Pachetul de ajutor la care a făcut referire marți Donald Trump nu a fost clarificat miercuri.
Principalul ONG care sprijină persoanele LGBTQ din Lesotho, People's Matrix, a declarat miercuri pentru AFP că nu a primit 'cele opt milioane de dolari' menționate de președintele american. 'Nu primim, literalmente, fonduri americane', a declarat purtătorul de cuvânt al ONG-ului, Tampose Mothopeng. 'Nu avem idee unde au ajuns cele opt milioane de dolari', a adăugat Tampose Mothopeng. 'Nu știm cine a primit sau va primi acești bani. Nu dispunem de un astfel de buget, nici de un contract care să se apropie de un sfert până la jumătate din această sumă', a adăugat el.
Portalul guvernului SUA, foreignassistance.gov, care compilează subvențiile de la toate agențiile sale, nu menționează nimic în legătură cu finanțarea ONG-urilor care sprijină persoanele LGBTQ. Lesotho a fost un beneficiar important al ajutorului extern al SUA în ultimii ani. Țara are una dintre cele mai mari rate de prevalență a HIV din lume: aproximativ unul din patru adulți este seropozitiv, potrivit Ministerului Sănătății.
Coreea de Sud susţine că un avion militar a lansat din greşeală 8 bombe
Forţele aeriene sud-coreene au declarat joi că unul dintre avioanele sale de luptă a lansat din greşeală opt bombe care au explodat în locul nepotrivit în timpul unui exerciţiu, rănind civili, scrie AFP. "Opt bombe MK-82 au fost lansate în mod anormal de un avion KF-16 al forţelor aeriene, explodând în afara perimetrului prevăzut", se arată într-un comunicat.
Incidentul a avut loc joi dimineaţă, în Pocheon (nord), la aproximativ 25 de kilometri sud de linia de demarcaţie cu Coreea de Nord, ţară înarmată nuclear.
Forţele aeriene au declarat că avionul de vânătoare lua parte la "un exerciţiu comun cu muniţie reală organizat împreună cu forţele aeriene şi armata".
Potrivit agenţiei sud-coreene de presă Yonhap, Coreea de Sud efectua joi "exerciţii cu SUA la Pocheon". De asemenea, Agenţia Naţională de Pompieri a relatat că "bombele (au) căzut probabil într-un sat în timpul unui exerciţiu între Statele Unite şi Coreea de Sud".
Acesta a precizat că patru persoane au fost grav rănite şi alte trei uşor, şi a raportat, de asemenea, "pagube materiale", inclusiv o biserică şi două case.
Administraţia Trump a angajat în secret discuţii cu opoziţia ucraineană pentru a-l schimba pe Zelenski
Patru membri de rang înalt din cadrul anturajului preşedintelui american Donald Trump au purtat discuţii - secrete - cu unii dintre principalii opozanţi politici ai preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în vederea organizării unor alegeri prezidenţiale, dezvăluie site-ul Politico. Oamenii lui Trump au discutat, între alţii, cu şefa opoziţiei ucrainene, Iulia Timoşenko şi cu membri de rang înalt din cadrul partidului fostului preşedinte ucrainean Petro Poroşenko, dezvăluie Politico, care citează trei parlamentari ucraineni şi un expert în politică externă americană. Aceste discuţii au vizat posibilitatea organizării - rapide - a unor alegeri prezidenţiale în Ucraina.
Pe de altă parte, preşedintele american Donald Trump îl acuză pe premierul canadian demisionar Justin Trudeau de faptul că se foloseşte taxele vamale pe care le-a impus Canadei pentru a rămâne la putere, în urma unei convorbiri telefonice. ”El nu a fost în măsură să-mi spună când vor avea loc alegeri canadiene, ceea ce m-a intrigat”, a declarat miercuri pe reţeaua sa Truth Social locatarul Casei Albe. ”Am înţeles că el încearcă să folosească această problemă pentru a rămâne la putere”, a adăugat el.
Justin Trudeau şi-a anunţat demisia din postul de premier la începutul lui ianuarie în urma unei întâlniri cu miliardarul. El urmează să plece din funţcie la câteva zile după alegerea duminică a înlocuitorului său.
Oamenii de ştiinţă britanici au dezvoltat un sistem de secvenţiere a ADN-ului pentru a combate superbacteriile
Oamenii de ştiinţă au dezvoltat un sistem rapid de secvenţiere a ADN-ului pentru a stopa apariţia superbacteriilor prin identificarea mai rapidă şi mai precisă a infecţiilor bacteriene, scrie The Guardian. În prezent, laboratoarele spitalelor pot specifica infecţiile bacteriene până la şapte zile, în timp ce pentru unele infecţii un diagnostic definitiv poate dura opt săptămâni.
Între timp, medicii pot fi nevoiţi să administreze pacienţilor antibiotice cu spectru larg, care prezintă riscuri de efecte secundare şi complicaţii, pot eşua şi prelungi boala şi pot duce la rezistenţa la antibiotice şi la răspândirea superbacteriilor în secţii. Acum, oamenii de ştiinţă au dezvoltat o soluţie. În premieră în Marea Britanie, Agenţia de reglementare pentru medicamente şi produse medicale (MHRA) şi Barts Health NHS trust din Londra au conceput un program de secvenţiere a ADN-ului pentru a diagnostica infecţiile bacteriene mult mai rapid şi mai precis. Secvenţierea ADN presupune citirea codului genetic al bacteriilor. Experţii spun că este un fel de citire a manualului de instrucţiuni care le spune bacteriilor cum să funcţioneze. Aceasta permite oamenilor de ştiinţă să identifice tipul specific de bacterie şi antibioticele la care ar putea fi rezistentă, ajutând medicii să ofere pacientului cel mai eficient tratament, în locul antibioticelor cu spectru larg. Sistemul de pionierat, testat cu succes pe 2.000 de pacienţi NHS, îi ajută deja pe medici să ofere mai devreme tratamente mai bine ţintite. Acest lucru înseamnă o recuperare mult mai rapidă, mai puţine complicaţii, cum ar fi septicemia, şi un risc mai mic ca alte persoane să contracteze infecţia şi ca superbacteriile să apară în saloane.
