MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: FT: Ucraina acceptă planul propus de SUA şi europeni pentru aplicarea unui armistiţiu
Cadrul presupune mai multe niveluri de intervenţie în cazul nerespectării, inclusiv militar, cu implicarea americanilor
Ucraina a convenit cu partenerii occidentali că orice încălcare persistentă de către Rusia a unui viitor acord de încetare a focului va declanşa o reacţie militară coordonată din partea Europei şi a SUA, a relatat marţi Financial Times (FT), citând persoane informate cu privire la discuţii.Conform propunerii, orice încălcare a armistiţiului de către Rusia ar determina o reacţie în termen de 24 de ore, începând cu un avertisment diplomatic şi, dacă este necesar, cu acţiuni ale armatei ucrainene pentru a opri încălcarea, potrivit FT.
Dacă ostilităţile vor continua, propunerea va trece la o a doua fază de intervenţie, folosind forţele aşa-numitei Coaliţii de Voinţă, care include multe state membre ale UE, precum şi Marea Britanie, Norvegia, Islanda şi Turcia.În cazul unui atac extins, un răspuns coordonat al forţelor susţinute de Occident, care ar implica armata SUA, va fi declanşat la 72 de ore după încălcarea iniţială.
Planul a fost discutat în mai multe rânduri, în decembrie şi ianuarie, între oficialii ucraineni, europeni şi americani şi ar implica un răspuns pe mai multe niveluri la orice încălcare a armistiţiului convenit de către Rusia.
Trimişii Kievului, Moscovei şi Washingtonului se întâlnesc miercuri şi joi la Abu Dhabi pentru discuţii menite să pună capăt războiului, în timp ce Donald Trump a declarat luni că se aşteaptă la „veşti bune”.
Potrivit TF, Volodimir Zelenski a abordat cu Donald Trump, în timpul vizitei liderului ucrainean la Mar-a-Lago, în decembrie, subiectul referitor la ce ar fi SUA dispuse să ofere în cadrul acordului de armistiţiu.
Marea Britanie şi Franţa s-au angajat să trimită trupe şi armament în Ucraina, ca parte a garanţiilor de securitate susţinute de SUA pentru aplicarea unui acord de pace în 20 de puncte menit să pună capăt invaziei ruseşti. O forţă de „descurajare” condusă de Europa ar oferi „măsuri de asigurare în aer, pe mare şi pe uscat” după încetarea focului, cu sprijinul informaţional şi logistic al SUA, au declarat liderii principalilor aliaţi ai Kievului după o reuniune la Paris. Modul în care va fi monitorizat şi aplicat armistiţiul va fi esenţial pentru durabilitatea acestuia. SUA s-au oferit să furnizeze capacităţi de monitorizare de înaltă tehnologie de-a lungul liniei de front de 1.400 km, potrivit FT.
Rusia a insistat inclusiv luni, printr-o declaraţie a Ministerului de Externe, că nu va accepta niciodată trupe şi echipamente militare occidentale în Ucraina şi le va considera „ţinte legitime”.
Ucraina vrea garanții pe 50 de ani
Ucraina a asistat la numeroase încălcări ale armistiţiului de către Rusia de când forţele ruse au invadat pentru prima dată regiunile Doneţk şi Luhansk din estul Ucrainei în 2014, sub pretextul unei revolte separatiste pro-Moscova. Acordurile de la Minsk, semnate în 2014 şi 2015, aveau scopul de a opri luptele şi de a stabili o cale către o pace durabilă. Acestea au fost convenite de Rusia, Ucraina, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi liderii celor două regiuni separatiste instalaţi de Kremlin. Însă misiunea de monitorizare a OSCE s-a limitat la observarea încălcărilor armistiţiului. Fără un mandat de aplicare sau garanţii de securitate din partea Occidentului, încetarea focului a eşuat în repetate rânduri, deschizând calea pentru invazia pe scară largă a Rusiei în 2022.
Zelenski a declarat în ianuarie că garanţiile de securitate negociate cu SUA şi contribuţia partenerilor europeni sunt „100% gata”, iar Kievul aşteaptă ca partenerii săi să confirme data şi locul pentru semnare.
Multe detalii ale acordului rămân însă neclare şi, ceea ce este esenţial, garanţiile de securitate depind de un armistiţiu durabil care încă nu s-a materializat, menţionează FT. Trump i-a oferit lui Zelenski garanţii de securitate pe care preşedintele ucrainean le-a descris ca fiind „asemănătoare celor din NATO”, similare angajamentului din articolul 5 al alianţei, conform căruia un nou atac rus ar declanşa o reacţie colectivă din partea aliaţilor Kievului. Zelenski a declarat că Trump a propus o garanţie de 15 ani, deşi oficialii ucraineni încearcă să o extindă la 50 de ani.
Săptămâna trecută, Zelenskyy a declarat că o armată ucraineană de 800.000 de soldaţi, susţinută cu arme şi instruire, face parte dintr-un pachet de garanţii de securitate convenit cu SUA. El doreşte să semneze acest document şi un „plan de prosperitate” postbelic pentru reconstrucţia Ucrainei împreună cu SUA înainte de a marca patru ani de la invazia rusă pe scară largă din 24 februarie, care, în opinia preşedintelui, ar putea oferi Kievului un avantaj în negocierile cu Moscova şi ar asigura sprijinul lui Trump pe termen lung.
Pace contra Donbas?
Administraţia Trump a indicat Ucrainei că garanţiile de securitate ale SUA depind de acceptarea de către Kiev a unui acord de pace care ar implica probabil cedarea regiunii Donbas către Rusia, a relatat anterior FT. Marţi, şeful NATO a făcut o aluzie asemănătoare într-un discurs rostit în parlamentul de la Kiev, unde a menţionat „alegeri dificile” pe care le-ar avea de făcut Ucraina.Zelenski a declarat reporterilor că nu îi place ideea unui „quid pro quo”. „Mesajul meu a fost clar: semnarea garanţiilor de securitate este un act de bunăvoinţă”, a spus el.
Problema regiunii Donbas din estul Ucrainei a devenit un punct sensibil în negocieri, Kievul refuzând să cedeze o porţiune crucială de teritoriu pe care armata rusă nu a reuşit să o captureze, iar Moscova refuzând să avanseze cu orice acord de pace, cu excepţia cazului în care sunt îndeplinite condiţiile sale maximaliste.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că armata sa învinge Ucraina pe câmpul de luptă şi este pregătită să continue până când îşi va atinge obiectivele. În ultimele săptămâni, rachetele şi dronele ruseşti au lovit infrastructura critică a Ucrainei, aruncând capitala Kiev în întuneric şi întrerupând încălzirea şi apa pentru mulţi dintre cei aproape 4 milioane de locuitori ai săi, în cea mai grea iarnă a războiului.
Ce spune Rusia
Rusia a respins, de asemenea, garanţiile de securitate discutate de SUA şi Ucraina. Dmitri Medvedev, apropiat al lui Putin, a declarat luni că „aceste garanţii nu pot fi unilaterale”, potrivit TASS. „Acestea nu sunt garanţii pentru Ucraina. Sunt garanţii pentru ambele părţi: Rusia şi Ucraina. Altfel, garanţiile nu funcţionează”, a punctat el.Moscova a declarat, de asemenea, că nu va accepta niciun armistiţiu înainte de încheierea unui acord cuprinzător pentru încetarea războiului şi că nu va accepta niciun fel de desfăşurare de trupe occidentale în Ucraina.
Washingtonul nu a făcut prea multe pentru a presa Rusia să înceteze războiul şi să negocieze în mod serios. În schimb, oficialii ucraineni şi europeni au declarat că SUA l-au presat pe Zelenski şi au spus Kievului că orice angajamente de securitate din partea administraţiei Trump vor depinde de concesii teritoriale dureroase, care să se alinieze cererilor Rusiei.
Ucraina, Rusia şi SUA au organizat luna trecută la Abu Dhabi primele discuţii de pace trilaterale. Zelenski a declarat că „punctul central al discuţiilor a fost reprezentat de parametrii posibili pentru încheierea războiului”. El a spus că delegaţiile au discutat despre rolul Washingtonului în „monitorizarea şi supravegherea procesului de încheiere a războiului şi asigurarea unei securităţi reale”. Liderul ucrainean nu a furnizat detalii, dar a spus că „reprezentanţii militari au identificat o listă de probleme” care vor fi discutate la o întâlnire viitoare.
Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha, a declarat săptămâna trecută pentru presa locală că s-au înregistrat unele „progrese” în negocierile cu partea rusă. El a invocat „o schimbare calitativă în componenţa delegaţiei ruse” ca motiv. „Sunt persoane diferite şi nu au mai existat prelegeri pseudo-istorice”, a spus el, referindu-se la discuţiile bilaterale anterioare de la Istanbul, din primăvara trecută, în timpul cărora oficiali ruşi de rang inferior le-au ţinut omologilor ucraineni o lecţie de istorie revizionistă. În schimb, discuţiile din capitala Emiratelor Arabe Unite, a spus el, „au fost foarte concentrate”.
Majoritatea cetățenilor europeni sunt îngrijorați de probleme de securitate și siguranță
Majoritatea cetățenilor europeni sunt îngrijorați de probleme de securitate și siguranță, iar nouă din zece sunt de părere că statele membre ale UE ar trebui să fie mai unite pentru a face față amenințărilor globale și își doresc ca blocul comunitar să aibă o voce mai puternică, se arată într-un comunicat transmis miercuri de Parlamentul European.
Sondajul arată că evoluția situației internaționale generează sentimente de îngrijorare în rândul cetățenilor europeni. Instabilitatea geopolitică are un impact major asupra percepțiilor europenilor. Majoritatea (52%) declară că sunt pesimiști în legătură cu viitorul lumii, 39% că sunt pesimiști în legătură cu viitorul UE și 41% că sunt pesimiști în legătură cu viitorul țării lor.
În privința României, 39% dintre cetățeni sunt pesimiști în legătură cu viitorul lumii, 38% sunt pesimiști în privința viitorului UE și 38% sunt pesimiști în legătură cu viitorul țării lor.Perspectivele par să fie mai bune la nivel individual: peste trei sferturi dintre europeni (76%) sunt optimiști în legătură cu viitorul lor și al familiei lor. Comparativ, 72% dintre români cred același lucru.
Principalele preocupări sunt conflictele din vecinătatea UE (72%), terorismul (67%), atacurile cibernetice lansate de țări din afara UE (66%), dezastrele naturale agravate de schimbările climatice (66%) și fluxurile migratorii necontrolate (65%). România se situează în jurul mediei UE la aceste capitole.
Pe fondul numeroaselor provocări, cetățenii europeni doresc ca Uniunea Europeană să își intensifice eforturile, adaugă PE.Astfel, 66% dintre cetățeni vor ca UE să participe la menținerea siguranței colective, subliniind rolul protector al UE în contextul politic actual. Comparativ, 47% dintre români își doresc același lucru din partea UE.
Un prim grup medical important din SUA care se opune operaţiilor de schimbare de sex pentru tineri
Societatea Americană a Chirurgilor Plastici a emis o recomandare generală împotriva operaţiilor de schimbare de sex pentru tineri, devenind prima asociaţie medicală importantă din Statele Unite care şi-a restrâns orientările privind îngrijirea pediatrică a persoanelor transgen, în contextul măsurilor restrictive luate de administraţia Trump, potrivit The Washington Post.
O declaraţie trimisă marţi celor 11.000 de membri ai grupului şi obţinută de The Washington Post recomandă chirurgilor să amâne operaţiile de schimbare de sex la nivelul pieptului, organelor genitale şi feţei până când pacientul împlineşte cel puţin 19 ani. Conform unui studiu publicat în JAMA, revista Asociaţiei Medicale Americane, mai puţin de 1.000 de minori din Statele Unite beneficiază de astfel de operaţii în fiecare an, iar marea majoritate a procedurilor sunt mastectomii, nu operaţii genitale.
Există însă o dezbatere intensă cu privire la momentul în care tinerii ar trebui să poată beneficia de intervenţii medicale, întrucât tot mai mulţi dintre ei solicită tranziţia de gen, iar unele analize sistematice sugerează că dovezile privind beneficiile şi riscurile tranziţiei pediatrice sunt insuficiente. Susţinătorii îngrijirii de tranziţie pentru tineri au subliniat sprijinul larg acordat de organizaţiile medicale din SUA.„Este vorba de o populaţie adolescentă vulnerabilă”, a declarat Scot Bradley Glasberg, fost preşedinte al ASPS, care nu a votat noul ghid, dar a participat la discuţiile privind poziţia grupului. „Suntem conştienţi că unele dintre aceste operaţii sunt ireversibile”.
Grupul, care reprezintă chirurgii plastici în principal din SUA, şi-a schimbat poziţia cu privire la această problemă. În 2019, grupul s-a opus încercărilor statelor de a restricţiona îngrijirea de tranziţie şi a declarat că „serviciile de chirurgie plastică pot ajuta pacienţii cu disforie de gen să-şi alinieze corpul cu identitatea pe care o simt şi să-şi îmbunătăţească sănătatea mentală şi starea de bine generală”. În august 2024, grupul a declarat că elaborează îndrumări pentru chirurgii plastici, invocând „incertitudinea considerabilă” cu privire la beneficiile pe termen lung ale intervenţiilor la nivelul pieptului şi al organelor genitale.Noile orientări, aprobate de consiliul de administraţie al asociaţiei în ianuarie, afirmă că „nu există dovezi suficiente care să demonstreze un raport risc-beneficiu favorabil pentru intervenţiile endocrine şi chirurgicale legate de gen la copii şi adolescenţi”.Acestea menţionează „incertitudinea substanţială” cu privire la beneficiile şi efectele negative pe termen lung ale hormonilor şi blocanţilor pubertăţii prescrişi mai frecvent pentru tranziţia de gen, dar nu oferă recomandări specifice pentru aceste tratamente.
Asociaţia Medicală Americană şi Academia Americană de Pediatrie recomandă operaţiile de schimbare de sex în primul rând pentru adulţi, dar afirmă că adolescenţii pot beneficia de acestea în funcţie de fiecare caz în parte.
15 imigranţi au murit în largul Greciei după coliziunea bărcii lor cu o navă a pazei de coastă
Cincisprezece imigranţi au murit marţi seara în Marea Egee, în largul Greciei, după ce barca lor, la bordul căreia se aflau câteva zeci de persoane, s-a ciocnit cu o navă a pazei de coastă în largul insulei Chios, relatează presa elenă.Conform informaţiilor disponibile până în prezent, incidentul s-a petrecut în zona maritimă Myrsini din Chios, când barca în care se aflau imigranţii s-a ciocnit cu o navă de patrulare a Gărzii de Coastă în timpul unei operaţiuni care îi viza pe traficanţi.În urma coliziunii, mai multe persoane au căzut în mare, ceea ce a dus la moartea a 11 bărbaţi şi patru femei. Două dintre femei au fost transportate la spitalul insulei, dar acolo au fost declarate decedate, împreună cu cei doi copii pe care îi purtau în pântece.
Naufragiul a avut loc în momentul în care o navă de patrulare a Gărzii de Coastă, care plecase din Oinousses, a localizat barca cu imigranţi şi se pare că le-a dat semnal să schimbe cursul. Conform informaţiilor disponibile până în prezent, a urmat un incident cu traficanţii, în urma căruia barca s-a ciocnit cu nava Gărzii de Coastă, iar mai multe persoane au căzut în mare în zona Myrsini.
Naţionalitatea imigranţilor nu era clară.
Fostul soţ al soţiei lui Joe Biden este acuzat de uciderea soţiei sale
William Stevenson, fostul soţ al lui Jill Biden, soţia fostului preşedinte Joe Biden, a fost acuzat de uciderea soţiei sale, Linda Stevenson, la sfârşitul lunii decembrie, în Wilmington, Statele Unite, relatează Le Figaro.Potrivit autorităţilor locale, citate de NBC News, poliţia din comitatul New Castle a intervenit pe 28 decembrie după ce a fost semnalată o ceartă conjugală în cartierul Oak Hill, din acest oraş din Delaware. La sosire, Linda Stevenson, în vârstă de 64 de ani, a fost găsită inconştientă în sufragerie şi a fost declarată moartă în ciuda încercărilor de resuscitare.
Luni, un mare juriu l-a acuzat oficial pe William Stevenson, în vârstă de 77 de ani, de omor de gradul întâi. Fostul soţ al lui Jill Biden a fost imediat plasat în detenţie la închisoarea Howard Young după ce nu a plătit cauţiunea stabilită la 500.000 de dolari.Cauza morţii Lindei Stevenson nu a fost precizată în actul de acuzare, care a fost emis după câteva săptămâni de anchetă aprofundată, potrivit poliţiei.
Linda Stevenson era mamă şi bunică şi îşi înfiinţase recent propria firmă de contabilitate, BMB Bookkeeping. În anunţul de deces, ea este descrisă ca o persoană „ataşată de familie”, „loială” şi „rezistentă”. Soţul ei nu este menţionat.
William Stevenson şi Jill Biden s-au cunoscut în 1969 pe o plajă din New Jersey şi s-au căsătorit în anul următor, când ea era studentă la Universitatea din Delaware. Căsătoria lor a durat cinci ani, până la divorţul din 1975, la scurt timp după ce Jill Biden l-a cunoscut pe viitorul preşedinte Joe Biden.
William Stevenson s-a căsătorit apoi cu Linda, zece ani mai târziu, şi era proprietarul clubului The Stone Balloon din Newark, un loc emblematic care a găzduit artiști rock renumiți precum Bruce Springsteen, George Thorogood şi Cheap Trick.
Unul dintre fiii lui Gaddafi, ucis de indivizi înarmaţi
Seif al-Islam Gaddafi, unul dintre fiii dictatorului libian defunct Muammar Gaddafi, căutat de Curtea Penală Internaţională (CPI) pentru crime împotriva umanităţii, a fost ucis, a anunţat marţi consilierul său, citat de un post local de televiziune, relatează AFP.Considerat mult timp drept potenţialul succesor al tatălui său înainte de căderea regimului în 2011, bărbatul în vârstă de 53 de ani a fost asasinat de patru bărbaţi înarmaţi, a declarat Abdullah Othman Abdurrahim pentru postul de televiziune Libya al-Ahrar. Aceştia „au luat cu asalt reşedinţa lui Seif al-Islam Gaddafi după ce au neutralizat camerele de supraveghere, apoi l-au executat”, a informat postul de televiziune pe X, citând declaraţiile sale.
Acelaşi consilier anunţase anterior într-o postare pe Facebook că al-Islam a murit, fără a da alte detalii.„Doctorul Seif al-Islam a căzut martir”, a declarat, la rândul său, prin telefon, pentru acelaşi canal, vărul său, Hamid Gaddafi. „Nu avem alte informaţii”, a adăugat el.
Potrivit mai multor surse media, el ar fi murit la sud de oraşul Zenten, în vestul Libiei.Seif al-Islam şi-a construit o imagine de moderat şi reformator, o reputaţie care s-a prăbuşit când a promis băi de sânge, la începutul rebeliunii.
Căutat de CPI pentru crime împotriva umanităţii, el a fost arestat în sudul Libiei. Deţinut mult timp la Zenten, a fost condamnat la moarte în 2015 în urma unui proces sumar, înainte de a beneficia de o amnistie.Până la anunţarea decesului său, nu se ştia unde se afla. În 2021, deşi era căutat, şi-a depus candidatura la alegerile prezidenţiale, mizând pe sprijinul celor nostalgici după vechiul regim.
De la căderea lui Muammar Gaddafi, Libia se străduieşte să-şi recâştige stabilitatea şi unitatea.Două executive îşi dispută puterea: Guvernul de Unitate Naţională (GNU) instalat la Tripoli, condus de Abdelhamid Dbeibah şi recunoscut de ONU, şi un executiv la Benghazi (est), controlat de mareşalul Haftar şi fiii săi, care şi-au extins prezenţa militară în sudul ţării.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Ucraina a înregistrat cel mai rapid câştig teritorial pe câmpul de luptă din ultimii doi ani şi jumătate
De același autor
