MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Freedom House - Nou declin al libertăţilor la nivel mondialSUA au donat poliţiei moldovene echipamente în valoare de 340.000 de dolari
Potrivit CBS News, Trump ar vrea să deporteze imigranţi ilegali inclusiv în Moldova
Mascaţii din brigada specială „Fulger” a poliţiei din Republica Moldova au primit miercuri echipamente în valoare de 320.000 de dolari ca donaţie din partea Biroului pentru Afaceri Internaţionale de Combatere a Traficului de Droguri şi Aplicare a Legii din cadrul Departamentului de Stat al SUA. Donaţia a fost făcută în condiţiile în care SUA fac reduceri bugetare şi şi-au suspendat o mare parte din ajutorul extern. CBS News a relatat însă, citând documente interne, că SUA caută să încheie cu ţări îndepărtate, printre care enumeră şi Republica Moldova, acorduri de deportare a imigranţilor ilegali.
Asistenţa, sub formă de echipamente tactice moderne, este destinată Brigăzii de Poliţie cu Destinaţie Specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliţiei (IGP). Mascaţii de la Fulger au primit „măşti antigaz, sight-uri holografice şi accesorii pentru modernizarea armamentului, menite să îmbunătăţească capacitatea de reacţie şi eficienţa operaţională”, scrie NewsMaker. „La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi de rang înalt ai parteneriatului strategic, de la Departamentului de Stat al SUA, în frunte cu F. Cartwright Weiland, oficial de rang înalt al Biroului Internaţional de Narcotice şi Afaceri de Aplicare a Legii”, au comunicat reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei din Republica Moldova.
Biroul pentru Afaceri Internaţionale de Combatere a Traficului de Droguri şi Aplicare a Legii din cadrul Departamentului de Stat al SUA a declarat că donaţia este destinată sprijinirii pregătirii operaţionale a brigăzii. „Partenerii mai puternici fac Statele Unite mai sigure, împiedicând ameninţările la adresa securităţii locale să devină metastaze şi să ajungă pe teritoriul SUA”, a scris pe X Biroul Departamentului de Stat. Donaţia vine în condiţiile în care SUA şi-au suspendat o bună parte din ajutorul internaţional şi fac reduceri bugetare.
„Vrem să vă trimitem unele dintre cele mai josnice fiinţe umane în ţările voastre”
Însă administraţia preşedintelui Trump ar fi abordat ţări îndepărtate, între care Republica Moldova, pentru a ajuta la efortul său de deportare în masă a imigranţilor ilegali, cerându-le acestor ţări să accepte persoane care nu sunt cetăţenii lor, potrivit unor documente interne ale guvernului federal obţinute de CBS News.
Discuţiile fac parte dintr-o campanie diplomatică intensă a administraţiei Trump de a convinge cât mai multe ţărri - inclusiv pe cele cu dosare controversate privind drepturile omului - să primească persoane expulzate din SUA, cum ar fi imigranţi ale căror ţări de origine nu îi vor primi înapoi.
Administraţia a negociat deja acorduri cu mai multe ţări din America Latină dispuse să accepte imigranţi care nu sunt cetăţeni ai lor. În februarie, SUA au deportat sute de imigranţi africani şi asiatici în Costa Rica şi Panama. În martie, administraţia Trump a trimis aproape 300 de venezueleni acuzaţi că fac parte din bande în El Salvador, care i-a închis într-o mega-închisoare. Guvernul mexican, în cadrul unui acord care a precedat al doilea mandat al lui Trump, a primit imigranţi din alte ţări din America Latină, precum Venezuela, prinşi trecând ilegal frontiera de sud a SUA.
Dar, în spatele scenei, administraţia Trump a negociat cu ţări din afara emisferei vestice pentru a trimite imigranţi la mii de kilometri distanţă, peste Oceanul Atlantic, în locuri din Africa şi Europa. Ţările din emisfera estică pe care administraţia Trump le-a identificat ca locuri care ar putea accepta potenţial deportări de cetăţeni din ţări terţe includ Angola, Benin, Guineea Ecuatorială, Eswatini, Libia, Rwanda şi Moldova, potrivit unor documente guvernamentale interne şi unor oficiali.
Statele Unite nu au anunţat încă niciun acord oficial cu aceste ţări. The Wall Street Journal a relatat despre discuţiile interne cu unele dintre aceste ţări în aprilie şi menţiona, de asemenea, Republica Moldova.
Nu este clar cine anume va fi trimis în ţările terţe în cazul în care se încheie acorduri de deportare, notează CBS News. Dar una dintre ideile luate în considerare, arată documentele guvernamentale interne, ar fi ca SUA să folosească acordurile pentru a deporta membri suspectaţi că ar face partte din Tren de Aragua, banda venezueleană pe care Trump a transformat-o într-un punct central al represiunii sale împotriva imigraţiei ilegale.
Modul în care deportaţii ar fi trataţi de guverne care nu sunt ale lor este, de asemenea, o întrebare deschisă. Ca parte a acordului cu El Salvador, de exemplu, SUA au fost de acord să ofere guvernului salvadorian milioane de dolari pentru a reţine venezuelenii consideraţi a fi membri ai Tren de Aragua.
Aflat alături de Trump în timpul unei reuniuni a cabinetului de la Casa Albă, secretarul de stat Marco Rubio a confirmat că administraţia Trump „caută în mod activ alte ţări pentru a lua oameni din ţări terţe”.
„Lucrăm cu alte ţări pentru a le spune: 'Vrem să vă trimitem unele dintre cele mai josnice fiinţe umane în ţările voastre'”, a declarat Rubio. „'Vreţi să faceţi asta, ca o favoare pentru noi? Şi cu cât mai departe de America, cu atât mai bine'”, a spus secretarul de stat Marco Rubio, citat de CBS News.
Mircea Cărtărescu, în presa străină, despre alegerile din România: „Un coșmar. O sinucidere colectivă”
„Mi se pare un coșmar, n-am putut dormi toată noaptea”. Mircea Cărtărescu este șocat de triumful extremei drepte. Cel mai mare scriitor român contemporan pare prea obosit pentru a indica cum ar trebui să reacționeze o democrație liberală precum România pentru a opri forțele care vor să o distrugă, scrie Corriere della Sera.
„O sinucidere colectivă: nu există altă modalitate de a explica punctul de cotitură politic românesc”. Rezultatele de duminică demonstrează că poporul este furios, sătul de sistemul nostru politic, dar este și dispus să încredințeze tot ce a realizat în ultimele două decenii unei mișcări extremiste, care va spulbera totul.
„Eșecul educației, influența rețelelor de socializare, intensa propagandă rusească nu sunt suficiente pentru a înțelege cum am ajuns aici. S-a întâmplat ceva în sufletele compatrioților mei și acest lucru nu se va schimba peste noapte”. Optimismul său obișnuit s-a estompat: „Este posibil, dar puțin probabil, ca contracandidatul Nicușor Dan să poată opri forțele antisistem, prăpastia este prea mare. Ar fi un miracol”.
Cărtărescu este finalist la Premiul Strega european, operele sale fiind traduse în peste 25 de limbi. Însă, în ciuda succesului său internațional, în februarie nu a fost admis la Academia Română, cea mai prestigioasă instituție culturală din țară. Mulți au votat împotriva înscrierii sale, pentru că îl acuză că a denigrat nume importante din istoria literară românească – precum Mihai Eminescu acuzat de antisemitism, Emil Cioran criticat pentru că i-a susținut pe legionarii fasciști ai lui Corneliu Codreanu – și nu-l iartă pentru că a afirmat că România a fost una dintre cele mai antisemite țări europene în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, deși sunt fapte dovedite istoric.
Luarea sa de poziție este împotriva normalizării în curs în România a simbolurilor și figurilor fasciste, susținută de extrema dreaptă suveranistă. „În țara mea, fiecare persoană de bun simț este surprinsă și îngrijorată de renașterea fascismului în zilele noastre. Cred că există două cauze ale acestui fenomen. Prima este faptul că mulți „martiri” anticomuniști închiși în anii 1950 erau, în realitate, legionari ai Gărzii de Fier. Astfel, au devenit eroi în ochii poporului, în ciuda faptului că erau fasciști. Cealaltă cauză este războiul hibrid al Rusiei împotriva Europei. Acest război propagandistic a încurajat toate mișcările extremiste”.
Cărtărescu definește victoria lui Georgescu în primul tur din noiembrie un „tsunami politic”. „Era complet necunoscut. Evenimentele succesive au demonstrat că a fost vorba de o înscenare politică a laboratoarelor de propagandă rusești, care au inundat rețelele de socializare cu imagini și declarații false. A fost, de fapt, o tentativă de lovitură de stat, susținută de veterani și mercenari. Curtea Constituțională a anulat primul tur din cauza acestei enorme fraude propagandistice.
Campania prezidențială în România a devenit un caz de manual școlar de interferență străină. Ruși, americani, extrema dreaptă europeană: toți adversarii UE sunt implicați. „Din păcate, Statele Unite, care timp de decenii au fost întruchiparea libertății și democrației în lume, au devenit acum prietene cu opresorii și tiranii. Noii lor conducători au interferat cu procesele democratice nu doar din România, ci și din multe alte țări, încurajând extremismul. Ne consideră „veriga slabă” în lanțul european și exercită o presiune evidentă și deosebită asupra României”, spune Cărtărescu.
Unii susțin că existența interferenței Rusiei în campania electorală pare să ducă România înapoi în timp, în epoca Ceaușescu, când brațul lung al Kremlinului acționa pe la spatele său. „Ceaușescu era un naționalist și comunist convins, dar a încercat să rămână independent față de Kremlin”, amintește scriitorul.
De fapt, rușii au contribuit la căderea sa în 1989. Cu toate acestea, influența și propaganda rusească erau puternice chiar și pe vremea sa. În timpul revoluției și în anii 1990, „partidul rus” a condus jocurile politice din România, în special în timpul regimului Iliescu. După anul 2000, în era Putin, acest partid a fost reactivat și a devenit din ce în ce mai îndrăzneț, în urma intensului război hibrid purtat de Rusia împotriva Europei”.
În ultimul secol, rolul intelectualilor în România s-a schimbat de mai multe ori. „Dacă între cele două războaie unii dintre cei mai cunoscuți și apreciați intelectuali români ai acelei perioade au fost susținători ai mișcării fasciste a Gărzii de Fier, după revoluția românească din 1989, intelectualii au făcut eforturi, în schimb, pentru democrație și drepturile omului. Din acest motiv, au fost încontinuu persecutați, intimidați și calomniați de presă și televiziune, dominate de forțe pro-socialiste și pro-ruse. Acum, odată cu răspândirea rețelelor de socializare, intelectualii și-au pierdut puterea de a influența oamenii. Intrăm în teritorii necunoscute, pline de provocări și temeri. Din acest motiv, este esențial ca noi toți să rămânem încrezători, să credem în valorile noastre, în capacitatea noastră de a înfrunta viitorul”, a punctat Mircea Cărtărescu.
Ucraina afirmă că Rusia a lansat bombe în timpul armistiţiului declarat unilateral
Forţele aeriene ale Ucrainei au anunţat într-o postare pe Telegram că avioane ruseşti au lansat bombe ghidate asupra regiunii Sumî din nordul Ucrainei în primele ore ale dimineţii de joi, încălcând încetarea focului declarată unilateral de Vladimir Putin pentru trei zile, în perioada 8-10 mai, cu ocazia Zilei Victoriei.
Reuters precizează că nu a putut verifica independent dacă bombele au fost lansate. Forţele aeriene ucrainene susţin că bombele au fost lansate la aproape trei ore după ce a intrat în vigoare încetarea focului de trei zile declarată de preşedintele rus Vladimir Putin.
Lituania şi-a închis spaţiul aerian pentru liderii slovac şi sârb în drum spre Rusia
Lituania şi-a închis spaţiul aerian pentru zborurile care îi transportau pe liderii slovac şi sârb la Moscova pentru parada cu ocazia victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial, a anunţat miercuri preşedintele Gitanas Nauseda.
Premierul slovac Robert Fico şi preşedintele sârb Aleksandar Vucic se numără printre liderii aşteptaţi să participe la Moscova la parada de Ziua Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial, pe care Rusia o sărbătoreşte pe 9 mai.
„Deciziile sunt negative”, a declarat Nauseda într-un videoclip publicat de site-ul de ştiri 15min, ca răspuns la o întrebare privind permisiunile de survol pentru cei doi lideri.
Aeronavele care zboară între Rusia şi Europa au folosit de obicei spaţiul aerian lituanian de când transportatorilor europeni li s-a spus în 2021 să evite ruta mai scurtă prin Belarus, ca parte a măsurilor punitive împotriva Minskului luate ca răspuns la trimiterea unui avion de război pentru a forţa aterizarea unui zbor Ryanair. Spaţiul aerian ucrainean, o altă rută mai scurtă, a fost închis din 2022 din cauza invaziei ruse.
Lituania, care se învecinează cu Rusia şi cu aliatul său apropiat Belarus, se numără printre cei mai puternici susţinători din Uniunea Europeană şi NATO ai Ucrainei.
Slovacia şi Ungaria au condamnat miercuri planurile Comisiei Europene de a elimina treptat gazul rusesc şi alte importuri de energie, adâncind ruptura lor cu Bruxelles-ul în ceea ce priveşte relaţiile cu Moscova.
Nauseda a declarat că interdicţia se datorează perturbărilor GPS din regiune. El nu a numit sursa posibilă a bruiajului, pe care mai multe ţări europene au atribuit-o anterior Rusiei. „Securitatea tuturor persoanelor care călătoresc prin Lituania, inclusiv a liderilor, este cea mai mare prioritate a noastră, aşa că am luat această decizie”, a explicat Nauseda.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
