MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Finlanda rămâne cea mai fericită ţară din lume
SUA s-au prăbușit în top, România a coborât puțin
Finlanda rămâne cea mai fericită ţară din lume pentru al optulea an consecutiv, potrivit raportului anual al ONU privind fericirea, publicat joi, care plasează Statele Unite la cea mai slabă clasare de până acum. România a coborât trei locuri în clasament faţă de anul trecut, până pe 35, în topul care a analizat 147.
Statele Unite au căzut pe locul 24, cel mai slab scor de la prima publicare a raportului în 2012, când a apărut pe locul 11, cea mai bună clasare a sa. Împărtăşirea meselor "este strâns legată de bunăstare", scriu autorii, observând că "numărul de persoane care iau masa singure în SUA a crescut cu 53% în ultimele două decenii".
Până în 2023, aproximativ unul din patru americani a declarat că a mâncat singur cu o seară înainte, potrivit raportului. "Numărul tot mai mare de persoane care mănâncă singure este unul dintre motivele declinului bunăstării în Statele Unite", se subliniază în raport. Statele Unite sunt, de asemenea, una dintre puţinele ţări care înregistrează o creştere a "deceselor prin disperare" (sinucidere sau ca urmare a consumului excesiv de alcool, droguri...), într-un moment în care aceste decese sunt în scădere în majoritatea ţărilor.
Raportul analizează comportamentul populaţiilor din întreaga lume în 2022-2024 şi, prin urmare, nu este legat de tulburările cauzate de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
Toate ţările nordice rămân printre cele mai fericite 10, cu Danemarca, Islanda şi Suedia pe urmele Finlandei, care a mărit uşor diferenţa faţă de Danemarca, ocupanta locului secund. Între timp, Costa Rica şi Mexic au intrat pentru prima dată în top 10, pe locurile şase şi, respectiv, zece.
Afganistanul, cuprins de o catastrofă umanitară de când talibanii au recâştigat controlul în 2021, s-a clasat din nou drept cea mai nefericită ţară din lume.
Franţa s-a clasat doar pe locul 33, cu mult devansată de Elveţia (13), Belgia (14) şi Canada (18). Clasamentul fericirii se bazează pe o medie pe trei ani a evaluărilor personale ale satisfacţiei vieţii, precum şi pe PIB pe cap de locuitor, sprijin social, speranţă de viaţă sănătoasă, libertate, generozitate şi corupţie.
"Se pare că finlandezii sunt relativ mulţumiţi de viaţa lor", a declarat pentru AFP Frank Martela, profesor asistent specializat în cercetarea bunăstării şi fericirii la Universitatea Aalto din Espoo, în apropiere de Helsinki.
Acest lucru ar putea fi explicat în mare parte prin faptul că finlandezii trăiesc într-o "societate care funcţionează mai degrabă bine", a adăugat el. "Democraţia funcţionează bine, avem alegeri libere, libertate de exprimare şi niveluri scăzute de corupţie" care contribuie la "bunăstarea naţională", a continuat el.
Toate ţările nordice au sisteme de protecţie socială relativ puternice, cu concediu pentru creşterea copilului, beneficii de şomaj şi asistenţă medicală în mare parte universală.
Eveliina Ylitolonen, o studentă în vârstă de 23 de ani din Helsinki, crede că respectul finlandezilor pentru frumuseţea naturii explică nivelul de fericire din această ţară, cunoscută pentru pădurile sale adânci şi cele peste 160.000 de lacuri.
"Natura este o parte importantă a acestei fericiri", a declarat Ylitolonen pentru AFP. Jamie Sarja-Lambert, un jucător profesionist de jocuri video care s-a mutat în Finlanda din Marea Britanie, este de acord. "Se pare că toată lumea este mult mai apropiată de natură, iese în oraş şi socializează mai mult pentru a forma o comunitate", a declarat el pentru AFP. În raportul din acest an, autorii spun că dispun de noi dovezi potrivit cărora actele de generozitate şi credinţa în bunătatea celorlalţi sunt "predictori semnificativi ai fericirii, chiar mai mult decât obţinerea unui salariu mai mare".
Un adolescent britanic, condamnat la închisoare pe viaţă după ce şi-a ucis cu bestialitate familia
tânărul plănuia apoi un masacru la şcoală
Un adolescent din Marea Britanie care şi-a ucis mama, sora şi fratele şi a planificat meticulos un masacru la fosta sa şcoală a fost condamnat miercuri la închisoare pe viaţă de tribunalul regal din Luton, relatează AFP.
Nicholas Prosper, în vârstă de 19 ani, şi-a ucis mama, Juliana Falcon, în vârstă de 48 de ani, sora, Giselle Prosper, în vârstă de 13 ani, şi fratele, Kyle Prosper, în vârstă de 16 ani, cu o puşcă, în apartamentul familiei din Luton, în jurul orei 5 dimineaţa, la 13 septembrie 2024. De asemenea, el şi-a înjunghiat fratele de peste 100 de ori. În februarie, el a pledat vinovat. Sentinţa sa prevede că trebuie să execute cel puţin 49 de ani.
Nicholas Prosper plănuia atacurile de luni de zile. După arestarea sa, acesta a povestit că dorea să îşi ucidă familia în somn, apoi să meargă la fosta sa şcoală, St Joseph's Catholic School din Luton, la ora 9 dimineaţa, pentru a ucide 30 de copii de 4 şi 5 ani şi doi profesori, înainte de a se sinucide. El s-a filmat într-un costum galben şi negru ales special şi s-a antrenat împuşcând un ursuleţ de pluş.
El a vrut să intre astfel în istorie, făcând mai rău decât masacrul de la şcoala primară Sandy Hook din SUA, unde Adam Lanza, în vârstă de 20 de ani, a ucis 27 de elevi şi profesori, după ce şi-a ucis mama în somn, pe 14 decembrie 2012.
„Ambiţia ta a fost notorietatea. Ai vrut să fii recunoscut postum drept cel mai faimos ucigaş al secolului XXI într-o şcoală”, a declarat judecătoarea Bobbie Cheema-Grubb la audierea de condamnare de miercuri, subliniind că Nicholas Prosper îl admira pe Adam Lanza.
Însă în cazul său, mama s-a trezit în jurul orei 4.30 dimineaţa, tulburându-i planurile. El a ucis-o cu puşca pe care o cumpărase cu o zi înainte, apoi a împuşcat-o în cap pe sora sa îngrozită şi l-a ucis pe fratele său. Era prea devreme pentru a merge la şcoală, iar poliţia l-a arestat două ore mai târziu.
Papa Francisc nu mai are nevoie de masca de oxigen
Papa Francisc nu mai foloseşte masca de oxigen pe timpul nopţii, a anunţat miercuri Vaticanul, adăugând că starea clinică a Sfântului Părinte, în vârstă de 88 de ani, se îmbunătăţeşte după mai mult de o lună de spitalizare, relatează AFP şi Reuters. Papa argentinian este internat la spitalul Gemelli din Roma din 14 februarie, suferind de pneumonie la ambii plămâni, dar Vaticanul a anunţat în ultimele zile progrese în evoluţia stării sale de sănătate, după ce au fost temeri că viaţa sa este în pericol.
„Îmbunătăţirea stării clinice a Sfântului Părinte este confirmată”, a declarat Vaticanul într-un buletin medical pe care îl publică de-acum sporadic mai degrabă decât zilnic, tocmai ca urmare a îmbunătăţirii stării de sănătate a papei. Astfel, medicii au decis să „suspende ventilaţia mecanică neinvazivă”, sfântul părinte având o „nevoie redusă de oxigenoterapie cu flux mare”, se arată în buletinul Vaticanului, care mai notează că fizioterapia motorie şi respiratorie a Papei a progresat. După o serie de atacuri respiratorii la începutul şederii sale în spital, respiraţia Papei s-a îmbunătăţit în ultima săptămână, Vaticanul declarând luni că acesta respira singur pentru scurte perioade. În timpul zilei, el foloseşte o canulă, un tub de plastic introdus în nări, pentru a i se furniza oxigen cu debit mare, pe care medicii sunt în curs de a-l reduce. Până săptămâna aceasta, Francisc a avut o mască de oxigen, dar marţi Vaticanul a declarat că a stat fără ea pentru prima dată.
Papa Francisc este predispus la boli respiratorii şi în tinereţe i-a fost extirpată o parte dintr-un plămân. În ciuda ameliorărilor sale recente, Vaticanul nu a indicat încă dacă şi când ar putea fi externat din spital. La sfârşitul săptămânii trecute, Vaticanul a transmis că papa are încă nevoie de terapie în spital.
Medicii papei cred că infecţia este sub control, a declarat biroul de presă al Vaticanului la scurt timp după publicarea ultimului buletin de sănătate. Papa nu are febră, iar analizele sale de sânge sunt normale, a precizat acesta. Medicii care nu sunt implicaţi în îngrijirea lui Francisc au declarat că Papa se va confrunta probabil cu un drum lung şi dificil până la recuperare, având în vedere vârsta sa înaintată şi alte afecţiuni medicale.
Şederea în spital a papei a fost cea mai lungă absenţă a sa din ochii publicului de la alegerea sa ca pontif în 2013. Vaticanul a publicat duminică prima imagine a lui Francisc în spital, care îl arată rugându-se într-o capelă.
Într-un semn că Vaticanul se aşteaptă ca Francisc să fie externat din spital până la sfârşitul lunii, Regele Charles al Marii Britanii a anunţat marţi că el şi soţia sa, Regina Camilla, îşi vor continua planurile de a călători în Italia şi la Vatican la începutul lunii aprilie. Familia regală este programată să se întâlnească cu Papa Francisc pe 8 aprilie, o întrevedere care, în mod normal, ar trebui să fie organizată în strânsă coordonare cu oficiali de rang înalt de la Vatican.
Trump spune că a vorbit aproape o oră cu Zelenski: „Suntem în foarte mare măsură pe drumul cel bun”
Preşedintele Donald Trump a anunţat miercuri seară că a vorbit la telefon timp de aproape o oră cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la o zi după ce discutase mai bine de două ore cu omologul său rus Vladimir Putin, relatează The Associated Press.
Într-o postare pe Truth Social, Trump a declarat că discuţia a avut drept scop „alinierea (poziţiei) atât a Rusiei, cât şi a Ucrainei în ceea ce priveşte solicitările şi nevoile lor”, în timp ce preşedintele american încearcă să obţină o încetare a focului între cele două ţări. „Suntem în foarte mare măsură pe drumul cel bun”, a scris Trump, precizând că i-a cerut secretarului de stat Marco Rubio şi consilierului pentru securitate naţională Michael Waltz să ofere detalii suplimentare despre conversaţie într-un comunicat ulterior - un demers mai puţin obişnuit din partea preşedintelui american, observă The Guardian.
„Tocmai am încheiat o convorbire telefonică foarte bună cu preşedintele Zelenski al Ucrainei. Aceasta a durat aproximativ o oră. O mare parte a discuţiei s-a bazat pe apelul avut ieri cu preşedintele Putin pentru a alinia atât Rusia, cât şi Ucraina în ceea ce priveşte solicitările şi nevoile lor. Suntem în foarte mare măsură pe drumul cel bun şi îi voi ruga pe secretarul de stat Marco Rubio şi pe consilierul pentru securitate naţională Michael Waltz să ofere o descriere exactă a punctelor discutate. Această declaraţie va fi publicată în curând” - a scris Trump pe reţeaua sa de social media.
În timpul discuţiei de marţi dintre Trump şi Putin, liderul rus a fost de acord să nu mai vizeze infrastructura energetică a Ucrainei, dar a refuzat să sprijine o încetare a focului completă pentru 30 de zile.
Înainte de convorbirea cu Trump, Zelenski a declarat miercuri că promisiunea lui Putin a fost „în foarte mare contradicţie cu realitatea”, după ce în timpul nopţii Ucraina a fost atacată masiv cu drone. „Chiar şi noaptea trecută, după conversaţia lui Putin cu Trump, când Putin a spus că va da ordin să se oprească atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene, au fost lansate 150 de drone inclusiv asupra instalaţiilor energetice”, a declarat Zelenski într-o conferinţă de presă susţinută la Helsinki împreună cu preşedintele finlandez Alexander Stubb.
Rusia a răspuns afirmând că a încetat să mai vizeze instalaţiile energetice ale Ucrainei şi a acuzat în schimb Kievul că a atacat echipamente din apropierea uneia dintre conductele sale. „Din păcate, vedem că deocamdată nu există reciprocitate din partea regimului de la Kiev”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Casa Albă a descris convorbirea dintre Trump şi Putin drept primul pas într-o „mişcare către pace” care, speră Washingtonul, va include o încetare a focului pe Marea Neagră şi, în cele din urmă, va duce la o încetare completă şi durabilă a luptelor. Dar nu a existat nicio indicaţie că Putin a renunţat la condiţiile sale pentru un eventual acord de pace, cărora Kievul li se opune vehement. Institutul pentru Studiul Războiului, un think tank cu sediul la Washington, a declarat că cererile lui Putin din timpul convorbirii cu Trump ar echivala cu o „capitulare a Ucrainei”.
Zelenski: Ucaina a primit „mai multe” avioane de luptă F-16 suplimentare
Ucraina a primit 'mai multe' avioane de luptă F-16 suplimentare, a declarat miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, fără a preciza numărul exact al acestora, relatează AFP, preluat de Agerpres.
Zelenski a anunțat, în cursul unei videoconferințe, că țara sa a primit 'mai multe' dintre aceste aparate de concepție americană a căror livrare către Ucraina de către aliații săi a început în 2024. Președintele ucrainean a afirmat, de asemenea, că vorbește cu omologul său francez Emmanuel Macron o dată pe zi și a anunțat că va merge săptămâna viitoare în Franța, unde va participa la mai multe reuniuni.
Patru canadieni, executaţi în China
Patru cetăţeni canadieni au fost executaţi în China în ultimele săptămâni, anunţă ministrul canadian de Externe Mélanie Joly, care acuză Beijingul de faptul că a ignorat apeluri la clemenţă ale Ottawei, relatează AFP. „Condamnăm ferm execuţiilor candienilor în China”, a declarat miercuri presei, la Ottawa, Mélanie Joly.
Ministrul a anunţat că nu este în măsură să discute detalii din cauza apelului la respectarea vieţii private al familiilor canadienilor executaţi.
Beijingul şi-a apărat execuţiile într-o declaraţie transmisă ziarului canadian Globe and Mail, în care scrie că aceşti canadieni au fost condamnaţi cu privire la delicte legate de droguri. ”Infracţiunile penale legate de droguri sunt infracţiuni grave, recunoscute în întreaga lume ca extrem de prejudiciabile societăţii”, adirmă în comunicatul transmis ziarului Ambasada Chinei. ”China impune mereu sancţiuni dure infracţiunilor penale legate de droguri şi menţine o o atitudine de «toleranţă zero» în această privinţă”, se arată în comunicat. Mélanie Joly a anunţat că, împreună cu fostul premier Justin Trudeau, care a demisionat la începutul acestei luni, au cerut Chinei să dea dovadă de indulgenţă.
China clasifică statisticile referitoare la pedeapsa cu moartea drept un secret de stat. Organizaţii de apărarea drepturilor omului ca Amnesty International estimează că mii de persoane sunt executate anual în această ţară. Relaţiile între Beijing şi Ottawa sunt tensionate de la arestarea în 2016 de către autorităţile canadiene a unei conductoare a gigantului chinez Huawei şi încarcerarea, ca represalii, în China, a doi cetăţeni canadieni. Toţi trei au fost eliberaţi, însă tensiunile persistă. China acuză Canada de o aliniere la politica chineză a Statelor Unite, iar autorităţile canadiene le acuză cu regularitate pe cele chineze de amestec.
