MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Experți: Războiul din Afganistan, un „eșec total”
În anul 2001, inamicul absolut al Occidentului se chema Al-Qaida, în spatele figurii liderului Osama Bin Laden. După 20 de ani de război, eșecul poate fi cu greu contestat: jihadismul a făcut metastaze, grupările sunt în același timp mai numeroase și mai bine repartizate geografic, notează AFP într-un comentariu transmis ieri.
Cenușa Turnurile Gemene de la New York încă fumega atunci când președintele George W. Bush lansa ceea ce el a numit rând pe rând “cruciada” sau “războiul” contra terorismului. În vizor se afla regimul talibanilor în Afganistan, vinovat de a fi lăsat Al-Qaida să pregătească atentatul cu cele mai multe victime comis vreodată împotriva unui stat occidental.
După doi ani și o victorie militară, Bush afirma în ianuarie 2003, în tradiționalul discurs prezidențial despre starea Uniunii: “În Afganistan, noi am contribuit să eliberăm poporul oprimat și vom continua să-l ajutăm să-și facă o țară sigură, să-și reconstruiască societatea și să-și instruiască toți copiii, băieți și fete”. Istoria nu l-a ascultat însă pe Bush. Talibanii au recucerit capitala Kabul și instaurează sharia. Indiferent dacă discursurile lor liniștitoare sunt considerate credibile sau nu, cei care conduc acum țara sunt islamiști ultraradicali, foarte apropiați de Al-Qaida.
Așadar, războiul contra terorismului a eșuat? “Au reușit să-l ucidă pe Bin Laden, dar, dacă obiectivul era să pună capăt jihadismului transnațional, atunci este un eșec total”, răspunde fără ezitare Abdul Sayed, politolog la Universitatea din Lund, Suedia.
„Terorismul nu poate fi înfrânt”
Desigur, SUA nu au mai fost victima unui astfel de atac după 2001. Însă obiectivele fixate “erau de neatins”, “terorismul nu poate fi înfrânt, amenințarea evoluează constant”, remarcă Assaf Moghadam, de la Institutul internațional pentru contraterorism (ICT) din Israel.
Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) de la Washington a estimat în 2018 că numărul grupărilor active, 67, era la cel mai înalt nivel de după 1980. În ce privește numărul luptătorilor, acesta varia, conform surselor compilate de CSIS, între 100.000 și 230.000. Adică o creștere cu 270% față de estimările din 2001. Chiar admițând că cifrele sunt discutabile, tendința este incontestabilă.
Având în vedere cheltuielile angajate - neîndoielnic, peste o mie de miliarde de dolari doar de către americani în Afganistan -, bilanțul este dezastruos și trimite la erori evidente, consideră analiștii.
Jihadismul este acum bicefal
Astfel, răsturnarea regimului lui Saddam Hussein în Irak în 2003 este citată drept o greșeală majoră. “Aceasta a permis Al-Qaida să se resusciteze, ceea ce a pus bazele creării (grupării) Stat Islamic”, afirmă Seth Jones, expert în terorism la CSIS. Dincolo de aceasta, observatorii descriu o strategie care a privilegiat confruntarea, fără a ține suficient cont de climatul în care prosperă jihadismul: război, haos, proastă guvernare, corupție.
“Conflicte precum cel din Siria pot mobiliza și radicaliza mii de combatanți în scurt timp”, relevă Tore Hamming, cercetător la Departamentul de studii de război al King”s College din Londra. “Problema majoră nu este militară. Unul din mecanismele cele mai puternice pentru a preveni recrutarea de militanți islamiști este să le furnizezi oamenilor alternative mai bune. Armele nu fac asta”, explică el.
După 20 ani de la 11 septembrie 2001, peisajul s-a schimbat, așadar, complet. Jihadismul era monocefal, încarnat de Al-Qaida; acum este bicefal de la crearea SI și proclamarea “califatului” în teritorii din Irak și Siria, urmată de cinci ani (2014-2019) de atrocități transmise în direct pe rețelele sociale.
Amploarea geografică a amenințării jihadiste s-a schimbat și ea. Dacă grupările se limitau până atunci la Orientul Mijlociu, acum lovesc și în cele patru colțuri ale Africii, în cea mai mare parte a lumii arabe, ca și în Asia de Sud și de Sud-Est.
Legăturile între aceste grupări jihadiste sunt laxe, relațiile lor cu centralele sunt adesea slabe. Revendicările lor locale primează față de ambițiile internaționale. Însă unele dintre ele “au devenit actori politici importanți”, constată Assaf Moghadam. “Nu mai vorbim despre un mic număr de oameni care trebuie puși pe o listă de supraveghere. Amenințarea a făcut metastaze. Există un număr mai mare de regimuri, în zone dispersate, care se confruntă cu extremismul violent”, explică el.
Frontul jihadului s-a mutat în Africa
Africa a devenit astfel noua frontieră a jihadismului între Sahel și Maghreb, Somalia și Libia, Mozambic și Republica Democratică Congo (RDC). O expansiune care relevă și ea un eșec.
Frontul jihadului “s-a deplasat din Orientul Mijlociu spre Africa și nu cred că această evoluție a fost anticipată”, regretă Brenda Githing”u, analist la Johannesburg în domeniul contraterorismului, evocând incapacitatea occidentalilor “de a prevedea apariția unui nou câmp de bătălie și de a lua în calcul potențialul Africii în ce privește noul jihad”.
Dar, și de partea occidentală, vremurile s-au schimbat. Ordinea mondială s-a transformat. 11 septembrie a proclamat, de pe o zi pe alta, terorismul islamist ca “inamicul numărul unu” al SUA și aliaților lor. De atunci, tensiunile s-au amplificat cu Iranul, Rusia și mai ales China.
“Statele Unite și-au schimbat prioritățile” și se îngrijorează, la fel ca alte state occidentale, de amenințarea chineză, spune Seth Jones. “Există o imensă dezbatere în interiorul comunității americane de informații dacă trebuie sau nu să se continue îndepărtarea de antiterorism”, adaugă el.
Or, alte amenințări își fac apariția. Desigur, nici Al-Qaida și nici SI nu par să aibă mijloacele de a lovi imediat Occidentul printr-un atentat în masă, așa cum s-a întâmplat la Paris la 13 noiembrie 2015. Însă polițiile și serviciile de informații sunt debordate de “lupii solitari” și alți militanți izolați, unii născuți chiar în țările pe care le lovesc, adesea radicalizați pe internet și care ucid în orb, în numele unuia sau al altuia, cu un cuțit, o armă de foc, un camion.
După 20 de ani, amenințarea jihadistă nu este, prin urmare, câtuși de puțin învinsă, ea a suferit mutații. Eficacitatea sa chiar a făcut emuli în rândul adepților supremației albilor și al extremiștilor de dreapta.
Cu certitudine, aceasta va fi provocarea anilor ce vin, se teme Assaf Moghadam. “Există un anumit grad de toleranță și de simpatie în Occident pentru ideile de extremă dreapta”, care “se hrănesc abundent din naționalism, care a fost o ideologie puternică de un secol și jumătate”, mai constată expertul citat în comentariul AFP. AGERPRES
Franța îi va sancționa pe medicii care nu s-au vaccinat
Premierul francez, Jean Castex, a declarat ieri că membrii personalului sanitar care nu se vor vaccina anti-COVID-19 până la data fixată de 15 septembrie vor fi sancționați și a justificat această măsură prin creșterea numărului de contagieri în unitățile pentru îngrijirea persoanelor vârstnice.
“Nu vom da înapoi”, a spus Castex într-un interviu acordat postului RTL în care a făcut referire la cazul unei unități de îngrijire în care vârstnicii au fost infectați de membrii personalului. “Nimeni nu poate înțelege acest lucru”, a adăugat el. Premierul a precizat că data de 15 septembrie pentru aplicarea obligativității vaccinării pentru personalul sanitar - și pentru alte categorii profesionale aflate în contact cu persoanele vulnerabile - a accelerat campania de imunizare. “Am ajuns la peste 83% în rândul sanitarilor vaccinați. Tactica noastră a dat roade”, a explicat premiul francez.
Jean Castex a precizat, de asemenea, că a treia doză de vaccin a fost aprobată pentru cei de peste 65 de ani și pentru cei cu risc ridicat în caz de COVID-19 și care va începe să fie administrată din 12-13 septembrie.
Restul grupurilor vizate de această doză suplimentară se vor putea programa pentru vaccinare “de la începutul lunii septembrie”, a subliniat el.
Pentru a primi noua doză este necesar să fi trecut șase luni de la rapel.
Premierul Castex a exclus, cel puțin deocamdată, impunerea certificatului sanitar în companii.
În Franța, certificatul sanitar - ce dovedește vaccinarea cu schema completă, trecerea prin boală sau un test negativ la COVID-19 în termen de maximum 72 de ore - a devenit obligatoriu pentru numeroase activități sociale, precum accesul în baruri sau restaurante.
Record de decese în Rusia de la începutul pandemiei
Rusia a înregistrat ieri un nou record de decese zilnice asociate maladiei COVID-19 de la începutul pandemiei, în contextul în care campania sa de vaccinare avansează într-un ritm lent.
Potrivit bilanțului zilnic publicat de centrul de gestionare a crizei sanitare din cadrul Guvernului rus, 820 de persoane infectate cu noul coronavirus au murit în această țară în ultimele 24 de ore. Precedentul record de decese zilnice din Rusia data din 14 august și era de 819 decese.
În total, 179.243 de persoane din Federația Rusă au murit din cauza complicațiilor provocate de COVID-19 de la începutul pandemiei, potrivit bilanțului oficial al Guvernului de la Moscova. Agenția rusă de statistică Rosstat, care folosește o definiție mai largă a deceselor asociate noului coronavirus, a raportat peste 300.000 de decese până la sfârșitul lunii iunie 2021.
Rusia a înregistrat totodată 19.630 de infectări noi în 24 de ore, un bilanț în scădere în ultimele zile, în timp ce numărul total al infectărilor cu SARS-CoV-2 a ajuns în această țară la 6,8 milioane. Principalele focare epidemiologice rămân Moscova - capitala țării - și Sankt Petersburg - al doilea oraș ca mărime din țară -, care au raportat joi 1.712, respectiv 1.301 de cazuri noi.
Aproape 30% din populația rusă a fost vaccinată cu cel puțin o doză, deși campania națională de imunizare a început în decembrie 2020. Apelurile lansate de președintele Vladimir Putin, care și-a îndemnat compatrioții să meargă să se vaccineze, nu au determinat o accelerare a campaniei de imunizare. În pofida acestei situații, majoritatea restricțiilor antiepidemice au fost ridicate, inclusiv la Moscova, epicentrul epidemiei de pe teritoriul rus, pentru a proteja economia națională.
Peste 10.000 de cazuri de COVID în Israel
Israelul întâmpină dificultăți în eforturile depuse pentru a limita creșterea numărului de infectări cu noul coronavirus și a raportat peste 10.000 de cazuri noi în 24 de ore pentru prima dată de la jumătatea lunii ianuarie.
Ministerul Sănătății din această țară a anunțat miercuri seară că 10.001 infectări au fost înregistrate în cursul zilei de marți. În Israel sunt internați 688 de pacienți cu forme grave de COVID-19 și au fost raportate 25 de decese noi asociate acestei maladii. De la începutul pandemiei, puțin peste 1 milion de persoane din această țară cu o populație de 9,4 milioane de locuitori au fost infectate cu SARS-CoV-2.
Campania de vaccinare a început în Israel în decembrie 2020. Aproape 59% din totalul populației israeliene a fost vaccinată cu schemă completă și aproape 19% dintre rezidenți au primit cea de-a treia doză de vaccin.
La sfârșitul lunii iulie, Israelul a devenit prima țară din lume care a început să distribuie cea de-a treia doză de vaccin, pentru a stimula reacția imunitară bazată pe sinteza de anticorpi. Și alte țări au adoptat ulterior această strategie.
Măsura a fost implementată după ce datele obținute de Ministerul Sănătății au arătat o scădere abruptă a eficacității vaccinului Pfizer-BioNTech în prevenirea infectărilor, deși serul menționat continuă să ofere o protecție puternică împotriva formelor severe de COVID-19. Totodată, varianta Delta a noului coronavirus, mult mai agresivă, se răspândește de mai multe săptămâni în întreaga țară, contribuind la creșterea bilanțului infectărilor la nivel național.
Un suprematist alb, condamnat la moarte după ce a ucis nouă persoane de culoare
Tribunalul din Richmond, SUA, a confirmat, miercuri, condamnarea la moarte a americanului Dylann Roof, care în anul 2015 a împușcat mortal nouă persoane de culoare într-o biserică din Charleston, Carolina de Sud.
„Niciun rezumat clinic și nicio analiză juridică minuțioasă nu poate prezenta atrocitatea actului lui Roof. Crimele sale îl fac pasibil de sentința cea mai severă pe care o societate dreaptă o poate da”, au concluzionat judecătorii tribunalului din Richmond în verdictul lor, aprobat în unanimitate.
Dylann Roof, un adept al supemației albilor asupra celorlalte rase pe care le consideră inferioare, a tras 77 de focuri de armă într-o biserică metodistă din Charleston la data de 17 iunie 2015, provocând moartea a nouă enoriași negri. Roof avea atunci numai 21 de ani. Acest atac a fost cu atât mai șocant pentru opinia publică americană și internațională pentru că a însângerat un loc simbol al luptei împotriva sclaviei.
La începutul anului 2017, tânărul extremist a fost condamnat la pedeapsa cu moartea, după ce a refuzat să ceară iertare rudelor victimelor și nu a exprimat niciun fel de regret pentru atac. Avocații lui Roof au încercat să obțină anularea pedepsei în fața Curții de Apel, motivând că judecătorul de la prima instanță nu ar fi trebuit să fie de acord cu cererea tânărului de a-și asigura apărarea singur. Argumentul a fost respins de magistrații Curții de Apel.
Dylann Roff, care acum are 27 de ani, este deținut într-un penitenciar și nu riscă să fie executat prea curând, fiindcă administrația președintelui american Joe Biden a impus luna trecută un moratoriul asupra execuțiilor federale.
După ce i-a murit soția a găsit trei cadavre în dulap
Descoperire macabră a unui bărbat din Franța. El a alertat poliția după ce a găsit rămășițele a trei copii într-un dulap din garajul casei în timp ce făcea curățenie. Polițiștii au precizat că este vorba despre fragmente din trei cadavre și că este incert dacă provin de la nou-născuți sau fetuși.
Rămășițele erau înfășurate în haine și saci de plastic. La fața locului, jandarmii au descoperit și două cuțite de bucătărie.
Polițiștii au deschis un dosar penal, iar procurorul a dispus efectuarea autopsiilor cadavrelor, în urma căreia vor putea fi identificați părinții, dar și cauza morții. Bărbatul care a alertat poliția făcea curățenie după ce soția sa fusese ucisă de cancer pe 10 august. Cei doi soți nu aveau împreună copii. Femeia decedată avea însă doi dintr-o relație anterioară.
Aproximativ 100.000 de oameni, evacuați din Afganistan
Aproximativ 100.000 de oameni au fost evacuați din Afganistan de Statele Unite și partenerii de coaliție începând cu 14 august. Numai miercuri, zborurile din Kabul au dus circa 13.400 de oameni, a transmis Casa Albă, astfel că totalul celor evacuați de SUA și partenerii de coaliție, începând cu 14 august, este de 95.700.
Între timp, mai mult de 14.500 de evacuați au ajuns la baza aeriană Ramsteain din Germania, cea mai mare unitate a US Air Force din afara Americii. Secretarul de stat Anthony Blinken a declarat că, în ciuda ritmului în care operează zborurile, Departamentul de Stat estimează că 1.500 de cetățeni americani ar putea rămâne pe teritoriul afgan după 31 august, data limită stabilită cu talibanii pentru evacuare.
Aeroportul internațional din Kabul este singurul deschis din țară.
O femeie nu a luat permisul, deși a făcut 1.000 de ore pentru condus în 30 de ani
O femeie a făcut peste 1.000 de ore de condus, în ultimii 30 de ani, dar tot nu a reușit să ia permisul. Iar asta nu se întâmplă pentru că nu știe să conducă, ci pentru că femeia leșină mereu înainte să poată da examenul.
Isabelle Stedman, din Bedfordshire, a început lecțiile pentru condus când avea 17 ani și de atunci tot încearcă să obțină permisul de conducere.
De-a lungul anilor, femeia spune că a cheltuit peste 10.000 de lire sterline pentru aceste lecții, dar că nu a reușit niciodată să dea examenul.
“Am învățat 30 de ani, dar chiar și așa când urc într-o mașină simt că nu am mai urcat niciodată în una și este terifiant”, a declarat ea, conform Lad Bible. “Sunt atât de copleșită, încât creierul meu se oprește și îmi pierd cunoștința pentru câteva secunde. Iar sensurile giratorii sunt cele mai dificile. Când îmi revin suntem pe marginea drumului, deoarece instructorul este nevoit să preia volanul”, a continuat Isabelle.
Femeia spune că își dorește foarte mult să obțină carnetul de conducere, “ca să îmi pot duce fiica la universitate, să îmi vizitez mai ușor familia, dar este atât de traumatizant, încât nu cred că voi reuși vreodată”.
Isabelle Stedman spune că se simte dezamăgită că nu reușește să ia permisul de conducere. “Probabil ambii mei copii îl vor lua înaintea mea”, a adăugat ea.
Ea a mai spus că după ultima pățanie de acest fel a plâns foarte mult și că a trebuit să meargă acasă și să doarmă câteva ore, pentru că era epuizată.
O prezentatoare BBC a murit din cauza complicațiilor provocate de vaccinul AstraZeneca
O prezentatoare a BBC Radio Newcastle a murit din cauza complicațiilor provocate de vaccinul AstraZeneca, a concluzionat ieri medicul legist, potrivit The Guardian. Lisa Shaw, în vârstă de 44 de ani, a murit în luna mai, după trei săptămâni de când primise prima doză de vaccin, a fost prezentat joi în proces.
Femeia a început să acuze dureri de cap severe, inclusiv dureri fulgerătoare la nivelul frunții și în spatele ochilor, la câteva zile după vaccin. Ea a mers la o unitate medicală din Durham, unde a fost diagnosticată cu embolism, și a fost transferată pentru tratament specializat la Royal Victoria Infirmary din Newcastle. În ciuda tratamentelor primite, nu a mai putut fi făcut nimic și Shaw a murit pe 21 mai.
Legistul superior din Newcastle a emis concluzia: „Lisa a murit din cauza complicațiilor unui vaccin AstraZeneca anti-COVID”.
Anterior, medicul Tuomo Polvikoski a expus în audiere că Lisa Shaw, cunoscută prezentatoare radio, era în formă fizică bună și era sănătoasă înainte de a primi vaccinul. Potrivit autorităților britanice, au fost raportate 332 de cazuri de embolism și 58 de decese asociate, după ce au fost administrate aproximativ 35 de milioane de doze de vaccin AstraZeneca în Marea Britanie, potrivit BBC.
O combinație de vaccin și medicamente poate reduce incidența malariei cu 70%
O nouă abordare pentru protecția copiilor africani de malarie ar putea reduce decesele și îmbolnăvirile cu 70%, arată un studiu publicat în New England Journal of Medicine. Studiul a urmărit 6.000 de copii cu vârste sub 17 luni din Burkina Faso și Mali. Cele mai multe dintre cele 400.000 de decese asociate malariei înregistrate anual sunt înregistrate la grupa de vârstă 0 - 5 ani. Boala purtată de țânțari este încă o serioasă problemă de sănătate în multe părți din Africa subsahariană.
Cercetătorii de la Londra au spus că administrarea, în perioada în care copiii sunt cel mai vulnerabili, a unui vaccin împotriva paraziților ce se multiplică în ficat în combinație cu medicamente pentru prevenirea malariei a avut rezultate „uimitoare”. Studiul s-a concentrat pe administrarea în cazul copiilor foarte mici a unui vaccin dezvoltat în urmă cu 20 de ani și a medicamentelor anti-malarie în sezonul ploios, când țânțarii se înmulțesc.
„A funcționat mai bine decât credeam că va fi cazul”, a spus profesorul Brian Greenwood, membru al echipei de cercetare de la London School of Hygiene & Tropical Medicine (LSHTM), care a condus studiul. „Internările au fost mai puține, decesele au fost mai puține în ambele țări și chiar nu ne așteptam să vedem asta”.
Pe parcursul a trei ani a fost descoperit că trei doze de vaccin și medicamente administrate înaintea sezonului în care cazurile de malarie cresc cel mai mult, urmate de o doză suplimentară înainte de următorul sezon ploios au controlat mult mai bine infecțiile decât vaccinul sau medicamentele, separat. Cercetătorii spun că asta ar putea salva milioane de vieți în Sahel.
În studiul derulat nu au fost înregistrate efecte secundare îngrijorătoare.
Copiii implicați vor continua să primească vaccinuri, medicamente sau ambele, până la vârsta de 5 ani, iar noi date ale studiului vor fi publicate anul viitor.
Studiu: Eficacitatea vaccinurilor la persoanele imunizate cu două doze scade în șase luni
Protecția oferită împotriva coronavirusului de vaccinurile în două doze ale Pfizer și AstraZeneca scade în decurs de șase luni, potrivit unui nou studiu britanic.
O analiză realizată de ZOE COVID App Study pe 400.000 de persoane vaccinate cu două doze de vaccin al Pfizer și BionTech arată că la o lună de la inoculare eficacitatea a fost de 88%. Cu toate acestea, eficacitatea a scăzut la 74% după cinci-șase luni. În același studiu, o analiză care a inclus peste 700.000 de persoane vaccinate cu două doze de vaccin al Oxford-AstraZeneca arată că eficacitatea a scăzut de la 77% la o lună la 67% după patru-cinci luni.
Datele au fost colectate după data de 26 mai, când varianta Delta a devenit tulpina dominantă a coronavirusului, a spus Tim Spector,care conduce studiul ZOE COVID.
Aproape 42 de milioane de oameni din Marea Britanie, respectiv 77% din populația cu vârste de peste 16 ani, au primit două doze de vaccin pentru COVID-19, potrivit datelor guvernamentale. Datele zilnice arată că miercuri au fost înregistrate peste 35.800 de cazuri noi de COVID-19 și 149 de decese.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski: Armata ucraineană a atacat un aerodrom rusesc în Crimeea ocupată
De același autor
