MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Expert britanic: Moldova devine un important câmp de luptă strategic în competiţia acerbă dintre Rusia şi Occident
Republica Moldova devine un important câmp de luptă strategic în competiţia acerbă dintre Rusia şi Occident. O campanie de dezinformare susţinută de Kremlin s-a intensificat în ultimele luni, în perioada premergătoare alegerilor prezidenţiale din Moldova. Unul dintre motivele principale ale acestei campanii este faptul că în aceeaşi zi, la 20 octombrie, este programat şi un referendum privind aderarea la UE, scrie Stefan Wolff, profesor de securitate internaţională la Universitatea din Birmingham, într-o analiză publicată de „The Conversation”.
Provocările pentru această ţară mică, situată între Ucraina şi România, sunt complexe. Rusia continuă să alimenteze instabilitatea prin iniţiativele sale persistente de dezinformare, instigarea la proteste antiguvernamentale şi acte de sabotaj şi vandalism. Dacă la acestea se adaugă acuzaţiile credibile de cumpărare de voturi şi eforturile de a pune sub semnul întrebării legitimitatea unui rezultat proeuropean al alegerilor şi referendumului, situaţia din Moldova pare extrem de inflamabilă, arată profesorul Wolff.
Moldova şi-a câştigat independenţa în 1991, după căderea Uniunii Sovietice. Un scurt război civil între guvern şi separatiştii din regiunea estică Transnistria, susţinuţi de rămăşiţele armatei sovietice staţionate acolo, s-a încheiat cu divizarea de facto a ţării. Încercările de a soluţiona acest conflict au înregistrat puţine progrese în ultimele trei decenii. Traiul cu un conflict nerezolvat în interiorul graniţelor sale a încetinit dezvoltarea Moldovei şi a contribuit la problemele sale economice. Preşedinta în exerciţiu a Republicii Moldova, Maia Sandu, care este ferm pro-occidentală, a legat referendumul privind UE de campania sa de realegere. Referendumul ar putea fi cea mai bună şansă a ţării de a se elibera în sfârşit de trecutul său sovietic. Dacă sondajele recente sunt corecte, este probabil ca o majoritate clară a electoratului să voteze „da” pentru aderarea la UE, care ar fi primul pas dintr-un proces îndelungat.
Pentru mulţi moldoveni, aderarea la UE este asociată cu o mai bună dezvoltare economică în una dintre cele mai sărace ţări din Europa. Vizita din 10 octombrie a Ursulei von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a sugerat că UE ar putea ajuta. Von der Leyen nu a oferit doar sprijin politic pentru Sandu, ci a adus cu ea şi un pachet de sprijin financiar în valoare de 1,8 miliarde de euro în următorii trei ani pentru a stimula creşterea economică.
Kremlinul exploatează vulnerabilitățile Moldovei
Dar această viziune conform căreia UE poate ajuta economia Moldovei este contestată vehement de Rusia şi de reprezentanţii săi din Moldova. Aceştia exploatează anxietatea unui număr semnificativ de moldoveni, care consideră că un vot pentru aderarea la UE va forţa ţara să se îndrepte către o inflaţie mai mare, mai multă imigraţie, măsuri anticorupţie politizate, cunoaşterea obligatorie a limbii engleze şi vânzarea terenurilor moldoveneşti către străini.
Problemele interne persistente, cum ar fi economia, au fost ţintite cu abilitate într-o vastă campanie de influenţare susţinută de Kremlin.
De mult timp, Moldova suferă de o lipsă de coeziune socială, politică, instituţională şi teritorială. Ţara are diviziuni sociale semnificative între diferite grupuri etnice şi lingvistice, precum şi diviziuni urban-rural şi bogat-sărac.
Din punct de vedere politic, sistemul de partide rămâne extrem de fracturat şi din ce în ce mai polarizat, neexistând o bază comună în ceea ce priveşte identitatea naţională moldovenească.
Provocările Moldovei
Disputele teritoriale ale Moldovei rămân, de asemenea, o provocare. Acest lucru este cel mai evident în regiunea pro-rusă Transnistria şi în Găgăuzia, dar şi în regiuni distincte din punct de vedere etnic şi cultural, precum Bălţi şi Taraclia.
Aceste regiuni vor necesita o gestionare atentă pentru a preveni o criză politică şi economică majoră după 20 octombrie. Unele dintre reformele din ţară ca parte a procesului de integrare, cum ar fi reglementările UE privind concurenţa, subvenţiile şi accesul pe piaţă, vor avea un cost pe termen scurt pentru Moldova. Moldovenii care se opun orientării spre Vest a ţării sunt susceptibili să exploateze acest lucru în naraţiunile anti-UE.
Până în prezent, operaţiunile de destabilizare ruseşti nu par să fi erodat aspiraţiile europene ale majorităţii moldovenilor. Dar amestecul de dezinformare brutală şi capitalizarea abilă a crizei costului vieţii, care a afectat puternic Moldova ca urmare a războiului împotriva Ucrainei, a oferit Rusiei şi aliaţilor săi instrumente pentru a consolida şi, în unele cazuri, pentru a adânci diviziunile de aici.
Un narativ periculos
O mare parte a campaniei pro-europene a fost încadrată ca fiind anti-rusească. Însă una dintre cele mai inteligente mişcări ale curentului pro-rus este aceea de a sugera că moldovenii pot fi atât prieteni ai Moscovei, cât şi ai Bruxelles-ului, şi nu trebuie să aleagă. Dacă un guvern Sandu construieşte o alianţă proeuropeană, va dori să obţină sprijin din partea populaţiei vorbitoare de limbă rusă. Acest lucru va fi esenţial atât pentru a contracara eforturile de destabilizare ale Rusiei, cât şi pentru a construi o coaliţie mai largă.
După cum au demonstrat în ultimele două decenii ţările care au aderat deja la UE - de la ţările baltice la Balcani -, procesul de aderare la UE poate contribui la remodelarea instituţiilor politice şi economice şi, în cele din urmă, la crearea unei viziuni mai optimiste asupra viitorului. În mod esenţial, acest lucru nu poate fi oferit în mod credibil majorităţii moldovenilor de către Rusia, care se teme, conchide profesorul Stefan Wolff în analiza sa.
Sondaj Reuters/Ipsos: Harris se menţine cu un avans marginal faţă de Trump
Vicepreşedinta democrată Kamala Harris îşi menţine un avans marginal de 3 puncte procentuale - aflat în marja de eroare - faţă de republicanul Donald Trump, fiind cotată cu 45% faţă de 42% din intenţiile de vot, potrivit unui nou sondaj Reuters / Ipsos, care arată că cei doi rămân blocaţi într-o cursă strânsă pentru a câştiga alegerile prezidenţiale din SUA din 5 noiembrie.
În timp ce diferenţa dintre cei doi rămâne constantă comparativ cu un sondaj Reuters/Ipsos realizat cu o săptămână înainte, noul sondaj, care s-a încheiat duminică, dă semne că alegătorii - în special democraţii - ar putea fi mai entuziasmaţi de alegerile din acest an decât au fost înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie 2020, când democratul Joe Biden l-a învins pe Trump.
O proporţie de 78% dintre alegătorii înregistraţi consultaţi în cursul acestui sondaj efectuat timp de trei zile - inclusiv 86% dintre democraţi şi 81% dintre republicani - au declarat că sunt „complet siguri” că vor vota în alegerile prezidenţiale. Ponderea respondenţilor siguri că vor vota a crescut de la 74% într-un sondaj Reuters/Ipsos efectuat în perioada 23-27 octombrie 2020, când 74% dintre democraţi şi 79% dintre republicani spuneau că sunt siguri că vor vota.
Sondajul a avut o marjă de eroare de 4 puncte procentuale.
Mai recent, Harris pare să se bucure de un atu în viziunea alegătorilor care au ales-o drept candidatul cel mai bun în ceea ce priveşte politica de sănătate şi gestionarea extremismului politic, deşi alegătorii au apreciat, de asemenea, că economia SUA este principala problemă în alegeri şi au afirmat că Trump este cel mai bun administrator economic, potrivit noului sondaj.
Harris l-a devansat pe Trump cu 5 puncte - 43% la 38% - atunci când alegătorii au fost rugaţi să aleagă cine a fost mai bun pentru gestionarea extremismului politic şi a ameninţărilor la adresa democraţiei. Ea l-a devansat cu 14 puncte în ceea ce priveşte politica în domeniul sănătăţii. În ambele privinţe, avansul lui Harris faţă de Trump a rămas în mare parte neschimbat faţă de un sondaj Reuters/Ipsos din 20-23 septembrie.
Trump o conduce pe Harris cu 45% la 40% atunci când alegătorii au fost întrebaţi cine este candidatul mai bun pentru „economie, şomaj şi locuri de muncă”, categoria de priorităţi naţionale pe care 26% dintre respondenţii sondajului au ales-o ca fiind cea mai mare problemă cu care se confruntă naţiunea, comparativ cu 23% care au ales extremismul politic şi 3% care au spus asistenţa medicală.
Peste un milion de cărţi ale laureatei Premiului Nobel Han Kang, vândute într-o săptămână în Coreea de Sud
Cărţile scriitoarei sud-coreene Han Kang, care a primit recent Premiul Nobel pentru Literatură, s-au vândut în peste un milion de exemplare pe plan local începând de săptămâna trecută, au declarat miercuri pentru AFP trei dintre cele mai importante librării din ţară.
Cel puţin 1,06 milioane de cărţi (inclusiv cărţi electronice) de Han Kang au fost vândute de când a câştigat Premiul Nobel la 10 octombrie, au declarat Kyobo, Aladin şi YES24, trei importante librării şi comercianţi online din Coreea de Sud.
„Cărţile lui Han Kang se bucură de vânzări fără precedent. Este o situaţie pe care nu am mai văzut-o până acum”, a declarat pentru AFP Kim Hyun-jung, purtător de cuvânt al Kyobo, cel mai mare lanţ de librării din ţară.
Prima femeie asiatică care a câştigat acest premiu literar, romanciera în vârstă de 53 de ani a fost recompensată „pentru proza sa poetică intensă care confruntă traumele istorice şi expune fragilitatea vieţii umane”.
Ea este cunoscută în străinătate mai ales pentru romanul său „The Vegetarian”, câştigător al Man Booker Prize în 2016, care povesteşte despre schimbarea radicală a obiceiurilor alimentare ale unei femei în urma unor coşmaruri violente, cu consecinţe dezastruoase pentru viaţa ei de cuplu şi sănătatea ei mintală.
Potrivit retailerului de cărţi Aladin, premiul Nobel acordat lui Han Kang a stimulat vânzările propriilor cărţi de 1.200 de ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar literatura sud-coreeană în ansamblu de 12 ori. Presa locală a relatat că unele tipografii lucrau la capacitate maximă, în special la sfârşit de săptămână, pentru a face faţă cererii. „Nu am fost niciodată atât de ocupaţi de când am intrat în companie în 2006”, a declarat un angajat Aladin.
Avion Air India, escortat de aeronave de luptă din Singapore după o ameninţare cu bombă
Forţele Aeriene din Singapore au mobilizat două aeronave de luptă, ca răspuns la o ameninţare cu bombă vizând un avion Air India Express care avea destinaţia în oraşul-stat, a afirmat ministrul Apărării, scrie The Guardian. Două avioane F-15SG ale Forţelor Aeriene din Singapore au decolat şi au escortat zborul Air India AXB684 departe de zonele populate după ce compania aeriană a primit un email potrivit căruia la bordul avionului se afla o bombă, a afirmat Ng Eng Hen.
Acesta a fost al treilea incident confirmat în decurs de două zile în care este vorba despre o ameninţare privind un avion al Air India. Ng a afirmat că avionul a fost escortat şi a aterizat în siguranţă la aeroportul Changi, marţi, la ora 10.04 pm , adăugând că au fost activate şi sistemele de apărare anti-aeriană de la sol şi echipa de eliminare a explozibililor din Singapore. ”Odată ajuns la sol, avionul a fost preluat de Poliţia aeroportului”, a spus Ng.
Poliţia a afirmat că ”nu au fost găsite obiecte care ar putea prezenta o ameninţare” la bordul avionului, după verificări de securitate, adăugând că investigaţiile continuă.
Air India nu a răspuns deocamdată solicitărilor de a comenta situaţia. Însă, pe reţelele sociale, compania a arătat că un alt avion al său, care se îndrepta spre Chicago, a aterizat în Canada, marţi, ca măsură de precauţie, după o ameninţare de securitate postată online.
Lufthansa, amendată de SUA cu 4 milioane de dolari pentru discriminarea unor pasageri evrei
Compania aeriană germană Lufthansa a fost amendată cu 4 milioane de dolari de către Departamentul de Transport al Statelor Unite (DOT), pentru acuzaţii de discriminare împotriva unui grup de pasageri evrei, transmite CNBC.
Marţi, autoritatea de reglementare a declarat că Lufthansa a interzis îmbarcarea unui număr de 128 de persoane care purtau haine tradiţionale evreieşti ortodoxe pe un zbor de legătură în Germania, în timp ce călătoreau din New York către Budapesta în mai 2022.
"Pe baza presupusului comportament necorespunzător al unor pasageri," a precizat DOT, personalul Lufthansa "i-a tratat pe toţi ca un singur grup şi le-a refuzat îmbarcarea," chiar dacă mulţi dintre pasageri nu se cunoşteau şi nu călătoreau împreună.
Unii pasageri din grup ar fi încălcat politica companiei aeriene privind purtarea măştilor. Într-un videoclip din acel moment, personalul Lufthansa a fost surprins spunând pasagerilor că "toată lumea trebuie să plătească" pentru greşelile câtorva, referindu-se la "toată lumea" ca fiind "evreii veniţi de la JFK."
Această penalizare este cea mai mare emisă vreodată de DOT împotriva unei companii aeriene pentru o încălcare a drepturilor civile. Secretarul Transporturilor din SUA, Pete Buttigieg, a declarat: ”Nimeni nu ar trebui să fie discriminat atunci când călătoreşte, iar acţiunea de astăzi transmite un mesaj clar industriei aeriene că suntem pregătiţi să investigăm şi să luăm măsuri ori de câte ori sunt încălcate drepturile civile ale pasagerilor."
Într-o declaraţie de marţi, Lufthansa a menţionat că a cooperat pe deplin cu DOT în timpul anchetei şi a colaborat cu Comitetul Evreiesc American pentru a crea un program de formare pentru managerii şi angajaţii săi, menit să combată antisemitismul şi discriminarea.
Sean „Diddy” Combs îi cere judecătorului să dezvăluie identitatea acuzatorilor
Sean „Diddy” Combs vrea ca procurorii în cazul său de trafic sexual să dezvăluie numele acuzatorilor săi, arată documentele tribunalului federal din Manhattan, potrivit The Guardian. Combs, în vârstă de 54 de ani, trebuie să cunoască identitatea acuzatorilor săi pentru a se pregăti pentru procesul din 5 mai, a susţinut echipa sa juridică într-o scrisoare adresată marţi judecătorului Arun Subramanian.
Combs a pledat nevinovat la acuzaţie. El rămâne încarcerat în aşteptarea procesului. „Acest caz este unic, în parte din cauza numărului de persoane care aduc acuzaţii împotriva domnului Combs datorită statutului său de celebritate, bogăţiei şi acoperirii mediatice extinse a proceselor şi a altor proceduri legale împotriva sa”, au susţinut aceştia.
„Acest lucru a avut un efect de propagare generalizat, rezultând într-un torent de acuzaţii din partea unor reclamanţi neidentificaţi, care variază de la fals la absurd”.
Aceştia au precizat că şase persoane au depus luni plângeri civile împotriva lui Combs, toate anonime. Avocatul care conduce aceste procese a afirmat, în cadrul unei conferinţe de presă recente, că a reprezentat 120 de acuzatori şi că un număr verde al firmei sale a primit mii de apeluri în decurs de o zi, a mai precizat echipa lui Combs.
Combs este acuzat de complicitate la şantaj, trafic sexual prin forţă, fraudă sau constrângere şi transport în vederea practicării prostituţiei. Actul de acuzare susţine că violenţa lui Combs a durat zeci de ani şi că megastarul „a abuzat, ameninţat şi constrâns femeile şi alte persoane din jurul său pentru a-şi îndeplini dorinţele sexuale, a-şi proteja reputaţia şi a-şi ascunde comportamentul”.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
