MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Elveția: Reanimarea, refuzată bătrânilor bolnavi de coronavirus
Anumite categorii de persoane, cu o speranță scăzută de viață, ar putea fi refuzate la terapie intensivă în cazul unui deficit major de paturi, arată un document
Elveția este pe cale să fie copleșită de vârful pandemiei și începe să ia măsuri. Deciziile pe care medicii elvețieni le-ar putea lua în scurt timp, sunt aceleași cu care s-au confruntat medicii din Bergamo în martie, copleșiți de primul val al pandemiei, potrivit unui articol din La Stampa. Documentul întocmit de Academia Elvețiană de Științe Medicale și de Societatea Elvețiană de Medicină Intensivă este în vigoare din 20 martie, deși nu a fost încă adoptat oficial. Titlul este precis: “Triajul tratamentelor de terapie intensivă în caz de lipsă de resurse”. La întrebarea care se pune în toate spitalele din întreaga lume, Elveția pune negru pe alb un răspuns: “La nivelul B, în caz de indisponibilitate a paturilor la terapie intensivă nu ar trebui făcută nicio resuscitare cardiopulmonară”. La pagina 5 a documentului sunt indicate tipurile de pacienți destinați să nu fie internați în secția de terapie intensivă: “Vârsta de peste 85 de ani. Vârsta de peste 75 de ani însoțită de cel puțin unul dintre următoarele criterii: ciroză hepatică, insuficiență renală cronică în stadiul III, insuficiență cardiacă de clasa NYHA mai mare de 1 și supraviețuire estimată la mai puțin de 24 de luni”. La nivelul A, paturi disponibile la terapie intensivă, dar resurse limitate, criteriile pentru a nu fi admiși la reanimare sunt mai grave. Printre altele: “Stop cardiac recurent, boală oncologică cu o speranță de viață mai mică de 12 luni, demență severă, insuficiență cardiacă clasa IV / NYHA, boală degenerativă în stadiul final”.
“Când a apărut această directivă, am sărit de pe scaun”
Dacă vor fi sau nu tratați, va fi decizia medicilor sau mai degrabă în funcție de numărul de paturi din spitale. Lunea trecută, potrivit celor mai recente date disponibile, în Elveția erau 22.301 de paturi, dintre care 6.353 încă libere. Dar evoluția virusului este rapidă. Deciziile pe care medicii elvețieni le-ar putea lua în scurt timp, sunt aceleași cu care s-au confruntat medicii din Bergamo în martie, copleșiți de primul val al pandemiei. Treisprezece dintre ei au trimis o scrisoare către “New England Journal of Medicine”, care a făcut înconjurul lumii: “Pacienții mai în vârstă nu sunt resuscitați și mor în singurătate fără confortul îngrijirilor paliative adecvate”. În Elveția, aceeași problemă devine un criteriu medical. Cu o premisă scrisă chiar de academicieni și medicii de la resuscitare: “Deciziile trebuie luate în vederea limitării cât mai mult posibil a numărului de bolnavi grav și de decese”. Totuși, chiar și în Elveția pragmatică, acest lucru a stârnit stupoare, recunoaște Franco Denti, președintele Ordinului Medicilor din Cantonul Ticino: “Când a apărut această directivă, am sărit de pe scaun. Să decizi pe cine să resuscitezi și pe cine nu este greu, foarte greu pentru orice medic. Dar acest document, care este public, este o garanție pentru medicii și pacienții înșiși, care nu vor să fie supuși unui tratament suplimentar”. În comunicatul de prezentare a protocolului, academicienii vorbesc despre necesitatea “de a lua decizii de raționalizare”. Un termen militar care duce cu gândul la medicina de război. Este inevitabilă, în opinia președintelui medicilor din Ticino: “Fiecare decizie revine comitetelor de etică din spitale. Nu am informații că s-a întâmplat deja, dar suntem foarte îngrijorați”.
Biden: Rusia, cea mai mare amenințare pentru SUA, China - un competitor
Trump nu a nominalizat Rusia printre amenințări
Candidatul democraților la alegerile prezidențiale din SUA, Joe Biden, a declarat într-un interviu difuzat duminică la postul CBS News, că Rusia este cea mai mare amenințare la adresa securității țării sale, iar China - principalul competitor al Statelor Unite. “Cred că cea mai mare amenințare pentru Statele Unite în prezent, în sensul că ne afectează securitatea și alianțele, este Rusia. Principalul nostru competitor este China”, a apreciat Biden.Intervievat în cadrul aceluiași program al postului CBS, “60 Minutes”, președintele în exercițiu Donald Trump a răspuns la aceeași întrebare referindu-se exclusiv la China, pe care a descris-o drept “un competitor și un inamic”.Rusia a reacționat ieri, prin vocea purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a declarat că aprecierile lui Biden sunt greșite și încurajează ura față de Rusia. “Nu suntem absolut deloc de acord. Nu putem decât să regretăm ura absolută față de Federația Rusă răspândită în acest mod”, a apreciat Peskov. În interviul său la CBS, Biden a avertizat că Trump încă mai poate câștiga alegerile prezidențiale din acest an, deoarece delegitimarea rezultatului scrutinului - prin încercări de a semăna neîncrederea în votul prin corespondență - reprezintă “felul său de a-și juca” această carte. La interviu a participat și senatoarea Kamala Harris, candidată la vicepreședinție din partea democraților, care a izbucnit în râs atunci când ziarista care o intervieva a întrebat dacă, odată ajunsă la putere, va guverna pe baza unei ideologii “socialiste sau progresiste”, așa cum susține Trump că va face. “Nu mă voi lăsa încadrată în definiția lui Donald Trump despre mine”, a dat asigurări Harris, care a evitat să vorbească despre ideologia ei și a insistat că va susține propunerile lui Biden, mai apropiat de aripa moderată a Partidului Democrat. În schimb, Harris nu a avut nicio ezitare în a răspunde cu “da” la întrebarea dacă, în opinia ei, Trump este rasist, și a dat asigurări că, în cazul în care va deveni prima femeie de culoare care să acceadă la postul de vicepreședinte al SUA, acest lucru va fi important deoarece “va ajuta la schimbarea percepției” în țară.
Grevă generală în Belarus, la apelul opoziției
Belarușii, îndemnați de opoziție, au intrat ieri în grevă în urma expirării unui ultimatum pe care Svetlana Tihanovskaia i l-a dat președintelui Aleksandr Lukașenko să plece până duminică de la putere. Angajați ai întreprinderilor publice, din sectoarele transportului, mineritului, profesori și studenți au intrat în grevă de luni, potrivit opoziției, ceea ce puterea dezminte. Tihanovskaia a participat la un marș la Copenhaga, împreună cu zeci de susținători, în urmă cu trei zile, în capitala daneză. Ea cere celui mai puternic om din Belarus să pună capăt violențelor și să elibereze deținuții politici. Soțul său, care a candidat în alegerile contestate de la 9 august, se află în detenție. Tihanovskaia a anunțat luni începutul grevei care-i cere lui Lukașenko să plece de la putere. “Din această dimineață, angajați ai unor întreprinderi și fabrici publice, din sectorul transporturilor, mineri, profesori și studenți au intrat în grevă”, a anunțat ea într-un mesaj postat pe mesageria Telegram. Ea își îndeamnă compatrioții să arate că “nimeni nu va munci pentru regimul” lui Aleksandr Lukașenko. “Greva în întreprinderile publice este o pârghie de presiune economică. Iar cea din sectorul privat este un semn de solidaritate a tuturor, la fel de important”, subliniază ea. Presa care susține opoziția a postat luni pe rețele de socializare înregistrări video în care apar zeci de tineri adunați în fața unor universități sau în acțiuni de ocupare (sit-in). Publicația independentă Tut.by a publicat imagini în care apar muncitori care au încetat lucrul și acțiuni de solidaritate în cel puțin patru mari fabrici publice. “Este dificil să știm până unde vor merge oamenii, din cauza presiunii mari a autorităților”, declară pentru AFP Aleksandr Iaroșuk, conducătorul Confederației belaruse a Sindicatelor Democratice, precizând că nu a îndemnat la grevă. O purtătoare de cuvânt a premierului a anunțat pe Facebook că întreprinderile din țară funcționează în mod normal. Peste 100.000 de persoane au participat duminică la o nouă manifestație, la Minsk. În total, 523 de persoane au fost arestate duminică, în marja unor proteste în întreaga țară, potrivit Ministerului belarus de Interne.
Merkel: Urmează luni “foarte, foarte grele” pentru Germania
Cancelarul german Angela Merkel a avertizat că următoarele luni vor fi foarte dure, pe fondul creșterii zilnice a numărului de noi cazuri de coronavirus în Germania - 8.685 în ultimele 24 de ore. “Ne așteaptă luni foarte, foarte grele”, a atras atenția Merkel, într-o conferință cu șefii grupului parlamentar conservator din landuri, după cum a relatat luni cotidianul Bild. “Lucrurile nu mai pot continua așa”, a insistat cancelarul german, care a spus că, dat fiind că numărul de cazuri crește constant, ea este de părere că trebuie să se renunțe cel puțin până în februarie la evenimente de mari dimensiuni, chiar și în spații exterioare. Totodată, Merkel a pus pe seama călătoriilor din timpul vacanței creșterea numărului de contagieri. Bild a relatat că, deși Merkel nu s-a referit nicio clipă în mod expres la un al doilea “lockdown”, ea și-a exprimat foarte ferm convingerea că virusul nu poate fi controlat “cu metode simple”.Potrivit datelor prezentate luni de Institutul Robert Koch pentru boli infecțioase, numărul cazurilor confirmate de coronavirus a crescut cu 8.685 în ultimele 24 de ore, ajungând la un total de 437.866. Douăzeci și patru de oameni au decedat de COVID-19 în ultimele 24 de ore, cifra totală de la începerea pandemiei fiind de 10.056.
Vaccinul AstraZeneca provoacă un răspuns imunitar puternic în rândul vârstnicilor
Rezultate preliminare ale testelor clinice ale vaccinului dezvoltat de către Universitatea Oxford în parteneriat cu grupul britanic AstraZeneca împotriva noului coronavirus SARS-CoV-2 arată că vaccinul produce un răspuns imunitar puternic la persoanele în vârstă, care prezintă cel mai risc ale unor forme grave de covid-19, a dezvăluit ieri The Financial Times, care citează două persoane la curent cu dosarul. Aceste rezultate intervin după ce date publicate în iulie au arătat că vaccinul a generat “răspunsuri imunitare robuste” în rândul pacienților sănătoși cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani, scrie ziarul britanic. FT avertizează însă că teste de imunogenitate pozitive nu garantează faptul că vaccinul este eficient la persoane în vârstă. Detalii cu privire la această descoperire urmează să fie publicate în curând într-o revistă științifică, precizează ziarul. Contactate de Reuters, Oxford și AstraZeneca nu au răspuns imediat.AstraZeneca a anunțat vineri că a reluat testele clinice în Statele Unite ale vaccinului său împotriva covid-19, după ce a primit unda verde a autorităților sanitare americane.
Produsele franțuzești, boicotate în state musulmane din cauza caricaturilor cu profetul Mahomed
Magazine din Kuwait au retras de pe rafturi produsele franțuzești, în semn de protest față de folosirea caricaturilor cu profestul Mahomed într-o sală de clasă, de către un profesor care a fost ulterior decapitat de un adolescent rus de origine cecenă. În Arabia Saudită, un hashtag care cere boicotarea magazinelor Carrefour a fost al doilea cel mai folosit în cursul zilei de duminică. Ministerul de Externe francez a anunțat că au apărut apeluri pentru boicotarea produselor franțuzești, mai ales cele alimentare, în mai multe țări din Orientul Mijlociu, precum și apeluri pentru organizarea de demonstrații împotriva Franței din cauza caricaturilor. Musulmanii consideră că orice desen cu profetul Mahomed este o blasfemie. “Aceste apeluri pentru boicot sunt lipsite de fundament și ar trebui oprite imediat, precum și toate atacurile împotriva țării noastre, care sunt promovate de o minoritate radicală”, a arătat ministerul.Instituția a mai cerut autorităților să vorbească împotriva acestor boicoturi, pentru a ajuta companiile franceze să asigure siguranța cetățenilor francezi. În Kuwait, Uniunea Societăților Cooperatiste de Consum, neguvernamentală, care reunește peste 70 de magazine, a emis pe 23 octombrie o directivă pentru boicot. Mai multe astfel de magazine, vizitate duminică de reporteri ai Reuters, au golit rafturile de produse precum cele pentru păr și de înfrumusețare fabricate de companii franceze.Ministrul de Externe din Kuwait, care s-a întâlnit duminică cu ambasadorul francez, a condamnat uciderea profesorului francez, pe 16 octombrie, ca o crimă oribilă, dar a subliniat necesitatea evitării insultelor la adresa religiei, în remarci oficiale și politice, care “amplifică ura, antipatia și rasismul”.Premierul pakistanez Imran Khan a declarat duminică că președintele francez Emmanuel Macron “a atacat islamul” prin încurajarea expunerii caricaturilor. Macron a scris pe Twitter că Franța a respectat toate diferențele în spiritul păcii, dar că nu acceptă discursul urii, și a apărat dezbaterile rezonabile. “Nu vom ceda niciodată”, a spus Macron.Franța și-a rechemat sâmbătă ambasadorul din Turcia, după ce președintele turk Tayyip Erdogan a spus că Macron, care în această lună a declarat război “separatismului islamist”, are nevoie de tratament mintal, din cauza atitudinii față de musulmani.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
