MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Două spitale, în două săptămâni
Chinezii au anunțat construirea în timp record a două spitale, dedicate exclusiv tratării pacienților infectați cu noul coronavirus
China a anunțat sâmbătă construirea unui al doilea spital ”în două săptămâni”, după ce a anunțat vineri construirea unui prim spital ”de urgență” în zece zile - cu o capacitate totală de 2.300 de paturi - în orașul Wuhan, epicentrul noului virus care afectează țara, dezvăluie Cotidianul Poporului. Ziarul de stat scrie că noul spital urmează să aibă o capacitate de 1.300 de paturi. Primul este conceput pentru 1.000 de paturi.
Imagini difuzate de televiziuni surprind zeci de utilaje de șantier pregătind terenul pe care urmează să fie ridicat primul stabiliment.
Lucrările urmează să fie fianlizate într-un timp-record, iar spitalul anunțat vineri - cu o suprafață de 25.000 de metri pătrați - ar urma să-și deschidă porțile la 3 februarie, potrivit agenției oficiale chineze de presă China Nouă. Spitalul urmează să primească exclusiv bolnavi de pneumonia virală de origine necunoscută. Stabilimentul ”va atenua penuria de resurse medicale”, scrie agenția oficială de presă.
China a construit deja la Beijing un spital într-un timp-record - de o săptămână - în timpul epidemiei de SARS, în 2003. Stabilimentul a fost construit din prefabricate.
Virusul a ajuns în Europa
Aproape 2000 de persoane au fost infectate cu coronavirus, iar 56 au murit în China, conform celui mai recent bilanț, citat ieri de Reuters.
Virusul, despre care se crede că a apărut în piața de fructe de mare din Wuhan, din centrul Chinei, unde marfa era vândută ilegal, s-a răspândit în orașele chinezești, inclusiv în Beijing și Shanghai, dar și în SUA, Tailanda, Coreea de Sud, Japonia, Australia, Franța și Canada.
China a confirmat duminică 1.975 de cazuri de pacienți infectați cu coronavirus, iar bilanțul deceselor a ajuns la 56. Peste 11 milioane de persoane sunt vizate de restricții privind circulația la Wuhan.
Sâmbătă, Canada a declarat primul caz pentru care exista suspiciune de infectare cu coronavirus la un bărbat în jur de 50 de ani care s-a întors de la Wuhan. Bărbatul a ajuns la Toronto în 22 ianuarie și a fost internat în spital a doua zi după ce a manifestat simptomele unei afecțiuni respiratorii. Președintele Xi Jinping a declarat sâmbătă că țara se confruntă cu o situație gravă. Autoritățile în domeniul sănătății din întreaga lume fac eforturi pentru a preveni o epidemie.
Departamentul de Stat american a anunțat ieri faptul că își va repatria personalul de la consulatul din Wuhan și că va oferi un număr limitat de locuri persoanelor private într-un zbor charter cu destinația San Francisco, programat în 28 ianuarie.
Mătușa dictatorului Kim Jong Un reapare în public după șapte ani
Influenta mătușă a dictatorului nord-coreean Kim Jong Un, Kim Kyong Hui, și-a făcut reapariția în public pentru prima oară după mai mulți ani, cu ocazia festivităților organizate la Phenian de Anul Nou lunar, a scris ieri presa oficială nord-coreeană. Fiica lui Kim Il Sung, fondatorul Republicii Democratice Populare Coreea (RPDC), ea a jucat un rol de prim-plan în primii ani după preluarea conducerii regimului stalinist dinastic de către Kim Jong Un. Kim Kyong Hui nu mai apăruse în public din 2013, după ce Kim Jong Un a ordonat execuția soțului acesteia, Jang Song Thaek, căzut în dizgrația dictatorului, în contextul în care era considerat la acea vreme al doilea cel mai important om al regimului și mentorul numărului unu nord-coreean.
Presa oficială nord-coreeană a difuzat duminică imagini în care Kim Kyong Hui apare așezată alături de Kim Jong Un la un spectacol, cu ocazia Anului Nou. ”Numeroși observatori din Coreea de Nord au presupus că Kim Kyong Hui a fost exilată sau chiar ucisă după moartea soțului său, dar apariția sa alături de numărul unu, șase ani mai târziu, este cu siguranță o surpriză”, apreciază redactorul-șef NK News, o organizație cu sediul la Seul care observă Coreea de Nord.
Această apariție alături de Kim Jong Un sugerează că mătușa acestuia și-a păstrat sau recuperat o poziție influentă în culise, mai apreciază Oliver Hotham, notând că presa oficială a plasat-o pe Kim Kyong Hui pe poziția a treia pe lista personalităților prezente la festivitățile de la Phenian. Acesteia i s-ar putea atribui un ”nou rol important, consiliindu-l potențial pe Kim Jong Un în probleme economice sau politice”, apreciază el.
Întregistrare: Trump ordonă înlăturarea ambasadoarei la Kiev
Președintele american Donald Trump este auzit ordonând înlăturarea din post a ambasadoarei SUA în Ucraina, Marie Yovanovitch, într-o înregistrare video obținută sâmbătă de agenția Reuters.
Înregistrarea, pusă la dispoziția Reuters de un avocat al lui Lev Parnas, fost asociat al avocatului lui Trump Rudy Giuliani, începe cu liderul de la Casa Albă pozând pentru camere, apoi intrând într-o încăpere cu o masă pregătită pentru 15 persoane. Filmarea, datată aprilie 2018, durează 83 de minute și în cea mai mare parte nu-i arată pe participanții la discuții, camera cu care a fost realizată fiind îndreptată spre tavan. Fragmente din discuții au fost difuzate vineri de ABC News. La jumătatea înregistrării, după ce unul dintre participanți sugerează că ambasadoarea reprezintă o problemă, poate fi auzită vocea lui Trump spunând: "Scăpați de ea! Mâine s-o dați afară. Nu mă interesează. Mâine s-o dați afară. Afară cu ea. OK? Așa să faceți".
Casa Albă nu a răspuns până ieri la solicitarea de comentarii a Reuters.
Vineri, Trump a admis pe Fox News că nu se numără între "fanii" dnei Yovanovitch, pe care a rechemat-o în mai 2019 și care acum este martoră în procedura de destituire a președintelui. Democrații, care în septembrie au reușit să lanseze o procedură de impeachment împotriva președintelui, afirmă că asociați ai acestuia au petrecut aproape un an încercând să o schimbe pe ambasadoare, considerând-o un obstacol în calea eforturilor lor de a face presiuni asupra Ucrainei pentru a-l ancheta pe rivalul politic al lui Trump în alegerile prezidențiale din acest an, Joe Biden - acuzație ce a și stat la baza procedurii împotriva lui Donald Trump, aflată în prezent în faza de "proces" în Senat.
Zeci de morți după cutremurul din Turcia
În urma puternicului cutremur care s-a produs vineri în estul Turciei au murit 35 de persoane, potrivit ultimului bilanț anunțat ieri de autorități. Numărul persoanelor rănite în provinciile Elazig și Malatya se ridică la peste 1.600, a indicat agenția guvernamentală pentru situații de catastrofă (AFAD).
Seismul s-a produs vineri, la ora 17.55 GMT în provincia Elazig. A fost măsurat la o magnitudine de 6,7 de institutul american USGS. Salvatorii au continuat ieri dimineață căutările prin dărămături în căutarea supraviețuitorilor din centrul orașului din Elazig, a constatat corespondentul AFP. Potrivit AFAD, 45 de persoane au fost găsite în viață sub dărămături de vineri. Aproape 80 de clădiri s-au prăbușit în Elazig și Malatya, iar 645 de locuitori au fost grav afectați, potrivit aceleiași surse. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a mers sâmbătă în cele două provincii sinistrate, afirmând că "vor fi luate măsurile necesare imediat pentru ca nimeni să nu rămână fără adăpost".
Rusia invită țări din NATO la "jocurile armate internaționale"
Rusia a anunțat vineri că invită militari din 90 de țări, printre care membri ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), să participe la "jocurile armate internaționale" pe care le va organiza vara aceasta și care include, printre alte probe, un biatlon cu tancuri de asalt. La această ediție, care se va desfășura din 23 august până în 5 septembrie, sunt așteptați 6.000 de militari, a precizat ministrul rus al apărării Serghei Șoigu, în timpul unei conferințe de presă.
Acest concurs presupune zeci de provocări legate de numeroase specialități militare, cum ar fi saltul cu parașuta, demontarea și remontarea de arme. Una dintre probele cele mai populare, biatlonul cu tanc de asalt, este o cursă ce alternează cu tiruri de precizie cu tunul. "Pentru a face aceste dueluri și mai spectaculoase, noi am majorat dificultatea parcursurilor și criteriile de notare", a adăugat Serghei Șoigu.
Inaugurate în 2015, aceste jocuri reunesc în special țările din fosta Uniune Sovietică, foste regimuri comuniste (China, Vietnam, Angola) sau state apropiate de Rusia (Iran, India). Mai mult de 20.000 de militari din 40 de țări au participat deja la ele, potrivit Ministerului Apărării rus. Anul trecut, militari greci, a căror țară este membră în NATO, au participat la această competiție, plasându-se pe locul 30 din totalul celor 39 de țări concurente.
De asemenea, au participat observatori din partea Franței, SUA, Turciei și Slovaciei, toate țări membre ale NATO.
Soros investește 1 miliard de dolari împotriva "dictatorilor"
Miliardarul american George Soros a anunțat că va investi un miliard de dolari într-un proiect pentru rețeaua de universități cu scopul de a mobiliza împotriva "dictatorilor actuali și în devenire" și împotriva încălzirii climatice. "Supraviețuirea societăților deschise este amenințată și ne confruntăm cu o criză și mai mare: schimbarea climatică" a spus el în cursul unui dineu pe care îl oferă în fiecare an în marja Forumului economic mondial de la Davos.
El a calificat acest proiect (Open Society University Network) ca fiind "cel mai important din viața sa", explicând că toate universitățile din lume ar putea să participe la el. Această rețea trebuie să permită să se atingă "locuri lipsite de educație de calitate și cu populații neglijate", a spus George Soros.
Cunoscutul finanțistul devenit filantrop a deplâns faptul că China, SUA și Rusia sunt în mâinile unor "dictatori actuali sau în devenire" în timp ce "rândurile conducătorilor autoritari cresc". Potrivit lui, "cel mai mare și cel mai înspăimântător regres" este în India, unde George Soros l-a acuzat pe premierul Narendra Modi de "creare a unui stat naționalist hindus".
El i-a reproșat președintelui american Donald Trump că este "un escroc și un narcisist în ultimul grad", care "a provocat supraîncălzirea" economiei americane. "O economie supraîncălzită nu poate fi menținută multă vreme în fierbere", a avertizat Soros.
La fel ca anul trecut, George Soros l-a criticat pe președintele chinez Xi Jinping care, potrivit lui, vrea să creeze "un nou tip de sistem autoritar și o nouă ființă umană care ar fi gata să-și sacrifice autonomia pentru a evita problemele". El l-a acuzat pe președintele chinez că "exploatează slăbiciunile" omologului său american.
Născut în Ungaria, într-o familie evreiască care a fugit de persecuțiile naziste, acest finanțist - celebru pentru atacul său speculativ împotriva lirei sterline în 1992 - a devenit o țintă pentru naționaliști și teoreticienii conspirației în Europa și în SUA.
Lideri ai traficanților de droguri, spânzurați în Iran
Liderul unei organizații de trafic de droguri a fost executat sâmbătă în Iran, anunță agenția de presă ISNA. Traficantul care conducea operațiunile și adjunctul acestuia au fost spânzurați în închisoarea centrală din provincia Hormozgan din sudul țării, au informat surse judiciare citate de agenție. Alți 18 membri ai grupării cunoscute sub numele de "Aligatorul din Golful Persic" au fost condamnați la închisoare pe termene lungi și la plata unor amenzi.
Șeful traficanților, în vârstă de 36 de ani, controla operațiuni de mare amploare în toată zona Golfului Persic. Poliția iraniană antidrog a reușit să îl atragă într-o capcană, după o anchetă care a durat cinci ani. După ce conducătorul rețelei a fost arestat anul trecut, au fost confiscate peste 100 de tone de narcotice.
Iranul aplică pedeapsa cu moartea pentru crime, violuri, jafuri armate și cazuri grave de trafic de droguri. Pe plan internațional, țara a fost criticată pentru numărul mare de execuții.
Număr record de străini în Germania
Un număr record de străini trăiesc în Germania, potrivit Oficiului Federal de Statistică (Destatis), citat de DPA. Potrivit unui raport în ediția de vineri a revistei de știri Der Spiegel, detaliile a 11,1 milioane de persoane au fost depuse la Registrul central german al străinilor la sfârșitul lunii septembrie. La sfârșitul anului 1990, 5,3 milioane de străini trăiau în Germania, în timp ce la finele lui 2008 numărul a crescut la 6,7 milioane. La sfârșitul anului 2018, 10,9 milioane de străini erau înregistrați în Germania, 43,9% dintre ei din alte țări ale UE și 13,5% cu cetățenie turcă.
Potrivit unei estimări inițiale Destatis, 83,2 milioane de persoane trăiau în Germania la sfârșitul anului 2019, de asemenea un nou record. Fără imigrație, populația ar fi scăzut din 1972. Cu toate acestea, începând cu puternica imigrație din 2015, numărul persoanelor care vin în Germania în fiecare an a scăzut. Numărul cererilor de azil de asemenea a scăzut: în timp ce aproape 750.000 de persoane au solicitat azil în 2015, au fost doar în jur de 165.000 de cereri în 2019.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski: Armata ucraineană a atacat un aerodrom rusesc în Crimeea ocupată
De același autor
