MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Donald Trump nu mai vrea rezolvarea războiului din Ucraina în 24 de ore
Liderii europeni încep să spere că șeful de la Casa Albă nu va abandona Kievul
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, şi-a amânat cu câteva luni promisiunea din campanie de a pune capăt războiului din Ucraina în „24 de ore”, într-o schimbare de atitudine pe care partenerii europeni au interpretat-o ca un semn că administraţia sa nu va renunţa imediat la sprijinul pentru Kiev, relatează Financial Times (FT).
Doi oficiali europeni au declarat pentru Financial Times că discuţiile cu noua echipă a lui Trump din ultimele săptămâni au arătat că aceştia încă nu au decis cum să rezolve conflictul şi că sprijinul pentru Ucraina va continua şi după învestirea preşedintelui american, la 20 ianuarie.
„Întreaga echipă (Trump) este obsedată de forţă şi de a părea puternică, astfel încât recalibrează abordarea în privinţa Ucrainei”, a declarat unul dintre oficiali.
Administraţia viitoare este, de asemenea, precaută, pentru că se teme de comparaţiile care ar putea fi făcute cu retragerea dezastruoasă a SUA din Afganistan, pe care au reproşat-o administraţiei Biden.
Şase luni în loc de 24 de ore
La începutul acestei săptămâni, Trump a sugerat că „şase luni” ar fi o ţintă mai realistă pentru a pune capăt războiului. Reprezentantul său desemnat ca trimis special pentru războiul din Ucraina, Keith Kellogg, a declarat miercuri pentru Fox News că obiectivul este de a pune capăt conflictului în „100 de zile”.
„Aş dori să stabilesc un obiectiv la nivel personal şi profesional - l-aş stabili la 100 de zile”, a declarat Kellogg pentru Fox News când a fost întrebat despre un acord de pace în Ucraina. El a spus că trebuie găsită o modalitate de a se asigura că soluţia este solidă şi durabilă şi că acest război se încheie, „astfel încât să oprim măcelul”, a spus el.
Potrivit Financial Times, liderii şi oficialii europeni au susţinut în faţa lui Trump şi a echipei sale că este nevoie de continuarea ajutorului militar american, pentru a pune Kievul într-o poziţie cât mai puternică pentru negocierile de pace şi pentru a ajuta la aducerea Moscovei la masa negocierilor.
Oficialii francezi au declarat luna trecută că întărirea poziţiei Ucrainei pe câmpul de luptă înseamnă oprirea înaintării Rusiei în estul ţării, deoarece nu vor exista discuţii, dacă Moscova continuă să preia teritorii.
Giorigia Meloni: „Nu prevăd o dezangajare a SUA”
Sprijinul militar continuu al Washingtonului este crucial pentru apărarea Ucrainei, chiar dacă ţările europene au contribuit, de asemenea, cu armament şi un ajutor financiar semnificativ pentru Kiev. Premierul italian Giorgia Meloni, care s-a întâlnit săptămâna trecută cu Trump la staţiunea sa Mar-a-Lago, a exclus posibilitatea ca Washingtonul să „abandoneze” Ucraina.
„Nu prevăd o dezangajare a SUA”, a declarat ea joi într-o conferinţă de presă, adăugând că Trump este capabil să îmbine diplomaţia cu descurajarea. Meloni a adăugat că Ucraina ar trebui să primească garanţii de securitate concrete ca parte a oricărui potenţial acord diplomatic pentru a pune capăt conflictului activ. „Garanţiile de securitate sunt fundamentale dacă aspirăm de fapt la pace în Ucraina”, a spus ea. „Ştim cu toţii că în trecut Rusia a încălcat acordurile pe care le-a semnat. Fără garanţii de securitate, nu putem avea certitudinea că acest lucru nu se va mai întâmpla”, a recunoscut Meloni.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a încercat să convingă Washingtonul şi alţi aliaţi NATO să ancoreze aceste garanţii de securitate într-un calendar concret pentru aderarea ţării sale la NATO. Însă atât Biden, cât şi Trump s-au arătat reticenţi în a susţine un astfel de pas, la fel şi unii lideri europeni, inclusiv cancelarul german Olaf Scholz.
Între timp, preşedintele francez Emmanuel Macron a sugerat că trupele europene ar putea fi desfăşurate în Ucraina pentru a se asigura că Rusia nu atacă din nou - o idee care, de asemenea, nu beneficiază de un sprijin unanim în Europa.
Ce vrea Putin
Vladimir Putin va „saluta” orice abordare din partea lui Trump şi ar fi pregătit pentru „dialog” cu SUA, a declarat joi Kremlinul. Principalul obiectiv al lui Putin în orice discuţie este să creeze noi acorduri de securitate prin care să se asigure că Ucraina nu va adera niciodată la NATO şi că alianţa militară condusă de SUA se retrage din unele desfăşurări ale sale din est, potrivit unui fost oficial de rang înalt de la Kremlin şi unei alte persoane care a discutat despre acest lucru cu liderul rus, scrie Financial Times.
„Vrea să schimbe regulile ordinii internaţionale astfel încât să nu mai existe ameninţări la adresa Rusiei. Este foarte îngrijorat de cum va arăta lumea după război”, a declarat fostul înalt oficial de la Kremlin. „Trump vrea oricum ca NATO să dea înapoi. Lumea se schimbă, orice se poate întâmpla”, a comentat acesta.
Oficialii occidentali, inclusiv secretarul general al NATO, Mark Rutte, au încercat să-i sublinieze că este important ca Trump să se asigure că impune „pacea printr-o demonstraţie de forţă” în Ucraina, evitând o înfrângere a Kievului care l-ar încuraja pe Putin şi pe aliaţii săi - China, Iran şi Coreea de Nord.
„Nu putem avea o situaţie în care Kim Jong Un şi liderul rus şi Xi Jinping şi Iranul bat palma pentru că am ajuns la o înţelegere care nu este bună pentru Ucraina, deoarece, pe termen lung, aceasta va fi o ameninţare gravă la adresa securităţii nu numai a Europei, ci şi a SUA”, a declarat Rutte pentru FT luna trecută.
Extrema dreaptă germană îşi expune planurile radicale înainte de alegerile din februarie
Susţinută de sondaje record, extrema dreaptă germană şi-a prezentat sâmbătă propunerile radicale ale „planului său de viitor” pentru ţară, împotriva cărora mii de manifestanţi au ieşit în stradă, evenimentul având loc cu şase săptămâni înainte de alegerile legislative anticipate, relatează AFP.
„Furia (partidelor) sistemului creşte de la o zi la alta. De ce sunt ei mai furioşi? Pentru că noi avem succes”, a declarat Alice Weidel, liderul Alternativei pentru Germania (AfD), la deschiderea congresului care are loc la Riesa, în estul ţării, un bastion al partidului de extremă dreapta.
AfD se află pe locul al doilea în sondajele pentru alegerile din 23 februarie, câştigând din ce în ce mai mult teren, potrivit unui studiu publicat sâmbătă, care acordă partidului 22% din voturi, în urma conservatorilor din tabăra CDU/CSU, cotaţi cu aproximativ 30%, dar înaintea social-democraţilor cancelarului Olaf Scholz, cu 16%.
„Să mergem dincolo de CDU, acel partid al escrocilor”, a îndemnat Alice Weidel, nominalizată de partid pentru funcţia de cancelar al Germaniei.
Începutul de an a fost unul dinamic pentru partidul cu o retorică anti-migranţi şi care pledează pentru legături mai strânse cu Rusia: a primit sprijinul lui Elon Musk, aliatul şi susţinătorul financiar al lui Donald Trump, cu care Alice Weidel a discutat mai bine de o oră săptămâna aceasta, în timpul unui livestream public pe reţeaua X a miliardarului.
„Nu naziștilor”
AfD trage cu ochiul şi la Austria vecină, unde liderul partidului naţionalist şi xenofob FPÖ a primit responsabilitatea de a forma un guvern cu dreapta.
Ca şi în Austria în această săptămână, unde au avut loc mitinguri împotriva extremei drepte, aproximativ 10.000 de manifestanţi, potrivit poliţiei, au denunţat planurile AfD la Riesa. Strigând „Nu naziştilor”, aceştia au perturbat accesul în centrul oraşului din Saxonia, situat între Leipzig şi Dresda, întârziind începerea congresului.
Denunţând o mulţime „de stânga şi violentă” şi „nazişti vopsiţi în roşu”, Alice Weidel le-a vorbit celor 600 de delegaţi ai partidului despre „planul său pentru viitorul Germaniei”, la care va lucra în primele 100 de zile ale participării la guvernare.
Atât dreapta, cât şi stânga germană au exclus o alianţă cu extrema dreaptă.
Politica de migraţie a AfD prevede „închiderea completă a frontierelor şi expulzarea tuturor imigranţilor ilegali şi a migranţilor fără documente”, „ieşirea din sistemul de azil al UE” şi „efectuarea de expulzări pe scară largă”, a enumerat ea. „Dacă trebuie să se numească remigraţie, atunci se va numi remigraţie”, a insistat Alice Weidel, acceptând conceptul de expulzare în masă a străinilor sau a persoanelor de origine străină.
Fără UE, dar cu gaz rusesc
„Vom da lovitura de graţie schimbării energetice şi abandonării politicii climatice a UE”, a continuat deputata în vârstă de 45 de ani, enumerând o serie de măsuri: menţinerea centralelor pe cărbune, „demolarea” turbinelor eoliene, reluarea achiziţiilor de gaz rusesc şi relansarea gazoductului Nord Stream, legat de Rusia şi parţial avariat de o explozie după începutul invaziei din Ucraina.
Foaia de parcurs a partidului include, de asemenea, părăsirea UE şi a monedei euro.
Printre manifestanţii adunaţi în frigul pătrunzător, Julia, în vârstă de 20 de ani, a declarat pentru AFP că a venit să denunţe un partid sinonim cu „excluderea, comportamentul discriminatoriu, ura şi agitaţia”.
„AfD pentru Germania este ruina. AfD este o epavă implacabilă”, a declarat Dorothea, din partea colectivului „Bunicile împotriva extremei drepte”.
Transmisia primei zile a congresului, programat să aibă loc în weekend, a fost partajată de contul X al lui Elon Musk şi peste 4 milioane de utilizatori erau conectaţi la ea până la sfârşitul zilei de sâmbătă, potrivit reţelei sociale.
În acelaşi timp, doar 45.000 de persoane urmăreau transmisiunea în direct de pe contul X al AfD.
Poliţia a raportat incidente cu grupuri de demonstranţi care încercau să spargă barajele rutiere şi şase victime cu răni minore în rândul poliţiştilor. Organizatorii au condamnat utilizarea spray-urilor cu piper şi folosirea forţei de către poliţie.
Un deputat regional din stânga radicală care observa demonstraţiile a fost rănit când poliţia l-a lovit cu pumnul în faţă, a declarat partidul său. Poliţia şi-a cerut ulterior scuze şi a deschis o anchetă.
Oamenii de ştiinţă spun că au descoperit cauza înmulţirii inexplicabile a cazurilor de cancer
După o revizuire ştiinţifică majoră, oamenii de ştiinţă spun că ar fi identificat o potenţială cauză pentru mai multe tipuri de cancer pentru care nu există explicaţii genetice sau legate de dieta alimentară sau stilul de viaţă. Microplasticele din aer ar putea duce la apariţia cancerului pulmonar şi de colon, sugerează o analiză a 3.000 de studii. De asemenea, aceste particule minuscule de plastic din aer ar putea cauza infertilitate.
Cauciucurile şi gunoiul care se degradează împrăştie în aer mici bucăţi de plastic, creând o formă de poluare a aerului pe care cercetătorii de la UC San Francisco (UCSF) o suspectează că ar putea cauza afecţiuni respiratorii şi de altă natură. De asemenea, particulele pot contribui la inflamaţia pulmonară cronică, care poate creşte riscul de cancer pulmonar.
După examinarea a peste 3.000 de studii privind microplasticele, cercetătorii au ajuns la concluzia că aceste toxine minuscule sunt legate de cancerul pulmonar şi de colon, precum şi de alte boli pulmonare şi infertilitate atât la femei cât şi la bărbaţi. Acest lucru ar putea fi semnificativ deoarece, spre deosebire de zeci de tipuri de cancer care sunt în declin, cancerele de colon sunt în creştere, în special în rândul tinerilor care nu sunt în mod normal expuşi riscului.
Totodată, cancerele pulmonare care nu sunt cauzate de fumat sunt, de asemenea, în creştere, o tendinţă care, de asemenea, a derutat experţii. „Aceste microplastice sunt practic poluarea aerului cu particule, iar noi ştim că acest tip de poluare a aerului este dăunător”, a declarat Tracey J. Woodruff, profesor de obstetrică, ginecologie şi ştiinţe ale reproducerii la UCSF, într-un comunicat.
Microplasticele sunt fragmente de plastic cu diametrul mai mic de 5 mm mai mici decât un bob de orez – şi sunt omniprezente în mediul înconjurător, fiind eliberate de bunuri de consum precum recipientele pentru alimente, jucăriile pentru haine, ambalajele, filtrele de ţigări şi anvelopele de la maşini. Fricţiunea uzează anvelopele împreună cu suprafaţa drumului, trimiţând fragmente de plastic în aer.
Acestea au contaminat aerul pe care îl respirăm, alimentele pe care le mâncăm şi apa pe care o bem şi au fost găsite practic în fiecare organ uman major, unde provoacă inflamaţii generalizate atunci când sistemul imunitar le recunoaşte ca fiind un invadator străin.
Studiile anterioare au descoperit substanţele chiar şi în creierul oamenilor şi în placenta femeilor şi estimează că expunerea la microplastice costă sistemul de sănătate din Statele Unite 289 de miliarde de dolari anual.
Los Angeles: Bilanţul deceselor în urma incendiilor urcă la 16
Bilanţul morţilor din incendiile de la Eaton şi Palisades, din zona Los Angeles, a urcat la 16, a anunţat Biroul de Medicină Legală din comitatul Los Angeles, scrie CNN. Între timp, unele dintre ordinele de evacuare pentru incendiul de la Eaton au fost revocate, însă la Palisades pompierii au de înfruntat terenul dificil în încercarea de a controla flăcările. Avertizarea privind fumul a fost prelungită în comitatul Los Angeles până duminică seară.
Cinci dintre decese par să fie legate de incendiul din Palisades şi 11 morţi din incendiul de la Eaton, potrivit datelor Biroului de Medicină Legală. Din cele 16 cazuri raportate de legişti, în zece este vorba despre rămăşiţe umane confirmate.
Zona Altadena, afectată grav de foc, rămâne o zonă interzisă, potrivit Biroului Şerifului. Cei care se întorc acasă sunt sfătuiţi să fie precauţi din cauza structurilor instabile, a liniilor de electricitate căzute şi a copacilor şi a altor pericole de pe şoselele din zonă. Localnicii ar trebui să evite contactul direct cu cenuşa, care ar putea conţine substanţe toxice, şi sunt sfătuiţi să poarte încălţăminte rezistentă, mănuşi şi măşti, a arătat sursa citată.
Anish Mahajan, directorul adjunct al Departamentului de Sănătate Publică din Los Angeles şi directorul medical al Centrului Medical Harbor-UCLA, a declarat anterior pentru CNN că oamenii ar trebui să rămână în spaţii închise cât de mult posibil şi să poarte N-95 sau P100 dacă ies, pentru a reduce la minim riscurile expunerii la fum de la incendii.
Proteste violente în China, în urma morţii unui adolescent
Proteste violente au izbucnit în China după ce moartea unui adolescent de 17 ani a stârnit acuzaţii de muşamalizare la adresa autorităţilor, după cum arată înregistrări video din regiunea Shaanxi din nord-vestul ţării.
În înregistrările video verificate de CNN, zeci de protestatari sfidează poliţia antirevoltă care s-a poziţionat în faţa Şcolii tehnice vocaţionale din Pucheng. Unii aruncă cu beţe şi alte obiecte către agenţi. Zeci de poliţişti în echipament antirevoltă se retrag din faţa mulţimii furioase. Unul dintre protestatari aruncă cu un stingător de incendiu spre o uşă, spărgându-i geamul. În replică, poliţiştii sunt văzuţi intervenind agresiv împotriva manifestanţilor, bătându-i pe unii şi aruncându-i pe alţii la pământ.
Protestele au fost declanşate de moartea unui elev adolescent, al cărui nume de familie era Dang şi care era în al treilea an la şcoală. Autorităţile locale din Pucheng au susţinut că moartea lui Dang, la 2 ianuarie, a fost un accident şi nu o crimă, însă pe reţelele sociale au circulat acuzaţii potrivit cărora ar fi existat o muşamalizare în acest caz. Autorităţile chineze au fost deosebit de prudente în ceea ce priveşte protestele publice din ţară, în urma demonstraţiilor de amploare de la sfârşitul anului 2022 împotriva politicilor stricte ale Beijingului în timpul pandemiei Covid-19.
Într-o declaraţie difuzată la sfârşitul săptămânii trecute de mass-media de stat, autorităţile locale au susţinut că Dang „a avut o altercaţie verbală şi fizică” cu un elev din primul an, pe nume Guo, pentru că „i-a perturbat odihna” în dormitorul său. În acea seară, un oficial al şcolii ar fi ajutat la rezolvarea disputei. Însă în jurul orei 3 dimineaţa, un alt elev din dormitorul lui Dang s-a dus la toaletă, unde a găsit un taburet de lemn sub fereastra balconului, potrivit declaraţiei. „Fereastra glisantă era deschisă, iar ecranul din plasă metalică a fost îndepărtat. Dang căzuse deja de la fereastră pe solul de dedesubt”, se arată în comunicat.
Organizaţia Human Rights In China, un grup de activişti cu sediul în SUA, atrage atenţia asupra „circumstanţelor suspecte” care au condus la moartea lui Dang, inclusiv relatări ale martorilor privind „semne de luptă în dormitorul lui Dang” şi sugestia că acesta a fost „împins de pe acoperiş”. Grupul a declarat că familia lui Dang a respins explicaţia oficială a morţii sale.
Un orăşel francez a primit o moştenire de 10 milioane de euro de la un bărbat care nu a fost niciodată acolo
Orăşelul Thiberville din Normandia, de fapt o comună cu nici 2.000 de locuitori, a primit o moştenire de cinci ori mai mare decât bugetul său anual de la un locuitor al Parisului care nu a fost niciodată aici, dar a cărui familie purta numele localităţii, relatează The Guardian.
De-a lungul lungii sale vieţi, Roger Thiberville, nu a vizitat nici măcar o dată comuna din Normandia care i-a dat numele de familie. Descendent dintr-o familie de proprietari de podgorii, el a moştenit de la părinţii săi o proprietate în Paris şi a lucrat ca meteorolog. Dar când a murit, în august, la vârsta de 91 de ani, fără să aibă urmaşi, primarul din Thiberville a primit un telefon. Defunctul Thiberville lăsase comunei Thiberville cea mai mare parte a averii sale, estimate la 10 milioane de euro.
Guy Paris, primarul din Thiberville, a declarat că localnicii şi oficialii, uimiţi şi încântaţi, se gândesc acum cum să cheltuiască suma neaşteptată, care este de cinci ori mai mare decât bugetul anual al municipalităţii. „Este o sumă excepţională de bani. Evident, suma depăşeşte orice imaginaţie”, a declarat Paris. „Nu ştim încă ce vom face cu ea. Nu îi vom cheltui pe toţi. Vom gestiona această moştenire aşa cum am făcut întotdeauna cu bugetul nostru municipal - cu prudenţă şi responsabilitate”, a promis edilul.
Paris a declarat că singura legătură a lui Thiberville cu localitatea pare să fi fost numele său, iar din câte se pare, binefăcătorul comunei a dus un trai „umil” la Paris, unde deţinea patru apartamente în arondismentul 15 din sud-estul capitalei. Poate surprinzător, nu există nicio fotografie cunoscută a acestuia. Singura dorinţă declarată a lui Thiberville a fost ca cenuşa sa să fie depusă într-un memorial în cimitirul comunei.
Comuna franceză încearcă acum să ramburseze un împrumut bancar de peste 400.000 EUR utilizat pentru a construi o nouă şcoală primară. „Avem proiecte: o grădină publică cu o zonă de joacă, un teren cu panouri solare, care vor servi drept umbrar, renovarea şcolii primare, un teren de fotbal sintetic”, a detaliat edilul.
Ucraina interoghează doi soldaţi nord-coreeni luaţi prizonieri
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că trupele sale au capturat doi soldaţi nord-coreeni în regiunea rusă Kursk, care au fost transferaţi la Kiev unde sunt interogaţi. Potrivit Ucrainei, este rar să se reuşească capturarea în viaţă a soldaţilor nord-coreeni desfăşuraţi să lupte împotriva Ucrainei.
„Aceştia sunt doi soldaţi care, deşi răniţi, au supravieţuit şi au fost duşi la Kiev, unde vorbesc cu anchetatorii de la SBU”, serviciile de securitate ucrainene, a declarat Zelenski pe Telegram. „Nu a fost o sarcină uşoară: în general, ruşii şi alţi soldaţi nord-coreeni îşi elimină răniţii şi fac totul pentru a şterge dovezile implicării unui alt stat, Coreea de Nord, în războiul împotriva Ucrainei”, a continuat preşedintele.
Liderul ucrainean şi-a însoţit mesajul - postat apoi şi pe X în nord-coreeană, ucraineană şi engleză - cu fotografii ale celor doi presupuşi militari aflaţi în detenţie. Unul dintre ei are bandaje vizibile în jurul mâinilor, iar celălalt în jurul bărbiei. Potrivit lui Zelenski, aceşti prizonieri primesc „toată asistenţa medicală necesară”. El a declarat că a ordonat SBU să ofere presei acces la deţinuţi. „Lumea trebuie să ştie ce se întâmplă”, a spus preşedintele.
La sfârşitul lunii trecute, Volodimir Zelenski declarase că soldaţi nord-coreeni grav răniţi au murit în Ucraina după ce au fost luaţi prizonieri.
Potrivit Kievului, 12.000 de soldaţi nord-coreeni, dintre care aproximativ 500 de ofiţeri, se află în regiunea rusă Kursk, unde armata ucraineană a ocupat din august câteva sute de kilometri pătraţi.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
