MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Documente clasificate, descoperite în biroul privat al lui Biden
Mai multe documente clasificate din perioada în care președintele Joe Biden era vicepreședinte au fost descoperite toamna trecută într-un birou privat, a declarat pentru CNN o sursă care are cunoștință despre acest fapt. Arhivele Naționale au sesizat Departamentul de Justiție pentru investigații suplimentare.
Titularii de funcții federale sunt obligați prin lege să renunțe la documentele oficiale și la dosarele clasificate atunci când își încheie serviciul guvernamental, reamintește CNN. Fostul președinte Donald Trump este în centrul unei investigații federale pentru fapte similare, după ce agenții FBI au găsit anul trecut la reședința sa privată din Mar-a-Lago, Florida, mii de documente oficiale, unele având parafa “clasificat” sau “secret”, din perioada în care Trump s-a aflat în funcție la Casa Albă.
Avocații lui Joe Biden au găsit materialele guvernamentale în noiembrie 2022, în timp ce închideau un birou din Washington D.C., pe care Biden l-a folosit în cadrul relației sale cu Universitatea din Pennsylvania, unde a fost profesor onorific din 2017 până în 2019, a precizat sursa CNN. Este vorba de circa 10 documente clasificate care au fost găsite în biroul lui Biden. Nu este clar la ce se referă documentele sau de ce au fost duse în biroul privat al lui Biden. Biden a fost vicepreședinte în cadrul administrației lui Barack Obama din 2009 până în 2017.
Potrivit CBS, procurorul general al Statelor Unite, Merrick Garland, i-a cerut procurorului general din Chicago să examineze documentele clasificate, care au fost predate Arhivelor Naționale.
Materialele clasificate includeau unele dosare ultrasecrete cu denumirea de “informații sensibile compartimentate”, prescurtată SCI, care este folosită pentru informații extrem de sensibile obținute din surse ale spionajului, scrie CNN.
După descoperirea documentelor, avocații lui Biden au contactat imediat Administrația Națională a Arhivelor și Înregistrărilor (NARA), care a început să cerceteze problema. Echipa lui Biden a cooperat cu NARA, care ulterior a ajuns să considere situația ca fiind o greșeală datorată lipsei unor măsuri de protejare adecvată a documentelor, a precizat sursa CNN.
“Casa Albă cooperează cu Arhivele Naționale și cu Departamentul de Justiție în ceea ce privește descoperirea a ceea ce par a fi documente ale administrației Obama-Biden, inclusiv un număr mic de documente cu marcajul clasificat”, a declarat Richard Sauber, consilierul special al președintelui Biden, într-un comunicat.
O dezvăluire care îl avantajează pe Trump
Descoperirea materialelor vine însă în contextul în care procurorul special Jack Smith îl investighează pe fostul președinte Donald Trump pentru posibila manipulare defectuoasă a unor documente clasificate la complexul său Mar-a-Lago din Florida. Anchetatorii federali au recuperat cel puțin 325 de documente clasificate de la Trump în cadrul anchetei lor.
Încă de când FBI a percheziționat Mar-a-Lago, în august anul trecut,Trump a adus acuzații - fără a fi susținute de dovezi - despre presupusa gestionare defectuoasă a documentelor guvernamentale de către predecesorii săi. Vestea despre dosarele clasificate apărute în biroul privat al lui Biden îi va oferi cu siguranță un nou avânt lui Trump, care și-a anunțat deja candidatura la alegerile prezidențiale din 2024, în timp ce Joe Biden este așteptat să-și anunțe decizia la începutul acestui an.
Biden l-a criticat pe Trump atunci când a văzut fotografiile făcute de FBI care arătau o serie de documente găsite pe proprietatea lui Trump, vara trecută.
“Cum este posibil să se întâmple așa ceva? Cum cineva - oricine ar fi - poate fi atât de iresponsabil?”, a spus Biden. “M-am gândit ce date se aflau acolo, care ar putea compromite sursele și metodele. Mă refer la nume de persoane care au ajutat sau... etc. ... total iresponsabil”, a comentat Biden.
Păstrarea de informații clasificate după ce un oficial a părăsit serviciul guvernamental nu duce neapărat la acuzații penale. FBI a stabilit că fostul secretar de stat Hillary Clinton a deținut materiale clasificate pe serverul său privat de e-mail timp de mai mulți ani după ce a părăsit Departamentul de Stat în 2013. Anchetatorii FBI au ajuns la concluzia că a fost vorba despre o neglijență, nu despre o intenție, reamintește CBS News.
Organizația Penn Biden Center oferă Universității din Pennsylvania, care are sediul în Philadelphia, un punct de lucru în capitala țării.
Joe Biden a folosit spațiul de birouri al organizației de la jumătatea anului 2017 până în primăvara anului 2019, când și-a declarat candidatura la președinție.
Simulare: Invazia chineză a Taiwanului ar eșua cu costuri uriașe
forțele americane ar reuși să apere insula dar cu pierderi majore, greu de recuperat în zeci de ani
O invazie chineză a Taiwanului în 2026 s-ar solda cu mii de victime în rândul forțelor chineze, americane, taiwaneze și japoneze și ar fi puțin probabil să se soldeze cu o victorie a Beijingului, potrivit unui important grup de reflecție independent din Washington, care a efectuat simulări de jocuri de război ale unui posibil conflict care îi preocupă pe liderii militari și politici din Asia și Washington.
Un război pentru Taiwan ar putea lăsa o armată americană victorioasă într-o stare la fel de infirmă ca și forțele chineze pe care le-a învins. La finalul conflictului, cel puțin două portavioane americane ar zăcea pe fundul Pacificului, iar marina modernă a Chinei, care este cea mai mare din lume, ar fi în “dezastru”.
Acestea se numără printre concluziile Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), făcute după ce a efectuat ceea ce susține că este una dintre cele mai ample simulări de jocuri de război realizate vreodată cu privire la un posibil conflict asupra Taiwanului, insula de 24 de milioane de locuitori, guvernată democratic, pe care Partidul Comunist Chinez o revendică ca parte a teritoriului său suveran, deși nu a controlat-o niciodată.
Liderul chinez Xi Jinping a refuzat să excludă utilizarea forței militare pentru a aduce insula sub controlul Beijingului.
CNN a analizat o copie în avans a raportului - intitulat “Prima bătălie a următorului război” - cu privire la cele două duzini de scenarii de război realizate de CSIS, care a declarat că proiectul a fost necesar deoarece simulările de război anterioare, guvernamentale și private, au fost prea restrânse sau prea opace pentru a oferi publicului și factorilor de decizie o imagine reală a modului în care ar putea avea loc conflictul din strâmtoarea Taiwan. “Nu există niciun joc de război neclasificat care să analizeze conflictul dintre SUA și China”, a declarat Mark Cancian, unul dintre cei trei lideri ai proiectului și consilier senior la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale. “Dintre jocurile care sunt neclasificate, de obicei sunt făcute doar o dată sau de două ori”.
3.200 de soldați americani, uciși în trei săptămâni
CSIS a rulat acest joc de război de 24 de ori pentru a răspunde la două întrebări fundamentale: ar reuși invazia și cu ce costuri? Răspunsurile probabile la aceste două întrebări sunt “nu” și “enorm”, se arată în raportul CSIS. “Statele Unite și Japonia pierd zeci de nave, sute de avioane și mii de membri ai serviciilor. Astfel de pierderi ar afecta poziția globală a SUA timp de mulți ani”, se arată în raport. În cele mai multe scenarii, Marina americană a pierdut două portavioane și 10 până la 20 de nave mari de luptă de suprafață. Aproximativ 3.200 de soldați americani ar fi fost uciși în trei săptămâni de luptă, aproape jumătate din ceea ce au pierdut SUA în două decenii de luptă în Irak și Afganistan. “China are și ea mult de suferit. Marina sa navală este distrusă, nucleul forțelor sale amfibii este distrus, iar zeci de mii de soldați sunt prizonieri de război”, se arată în raport.
Raportul a estimat că China va suferi aproximativ 10.000 de soldați uciși și va pierde 155 de avioane de luptă și 138 de nave importante.
Bătălie crâncenă pentru Soledar și Bahmut
de ce sunt ambele armate îngrijorate că inamicul va pune mâna pe intrările în minele de sare
Trupele rusești probabil că au acum controlul asupra celei mai mari părți a orașului Soledar, dar Bahmutul din apropiere nu va putea fi cucerit prea curând, afirmă ministerul britanic al apărării în ultima evaluare, subliniind, totodată, și rolul important al minelor de sare din zonă.
“În ultimele patru zile, forțele armatei rusești și companiei de mercenari Wagner au făcut progrese tactice în micul oraș Soledar din Donbas și probabil că dețin controlul asupra celei mai mari părți a așezării.
Soledar se află la 10 km nord de Bahmut, a cărui capturare continuă probabil să fie principalul obiectiv operațional imediat al Rusiei. Este foarte probabil ca acțiunea Rusiei pe axa Soledar să fie un efort de a învălui Bahmut dinspre nord și de a întrerupe liniile de comunicații ucrainene.
O parte a luptelor s-au concentrat asupra intrărilor în tunelurile de 200 km de lungime ale minei de sare dezafectate care trec pe sub acest district.
Ambele părți sunt probabil îngrijorate de faptul că acestea ar putea fi folosite pentru infiltrarea în spatele liniilor lor. În ciuda presiunii sporite asupra Bahmut, este puțin probabil ca Rusia să încercuiască orașul în curând, deoarece forțele ucrainene mențin linii defensive stabile și stratificate și controlul asupra rutelor de aprovizionare”, arată experții britanici.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni seară că trupele sale rezistă „unor noi și chiar mai violente atacuri” în Soledar, în apropiere de Bahmut, un oraș pe care Moscova încearcă de luni de zile să îl cucerească.
Avansurile recente ale Rusiei în Soledar nu indică o încercuire iminentă a mult disputatului Bahmut, contrar afirmațiilor făcute de surse rusești, au spus în weekend analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului.
Șeful mercenarilor Wagner, Evgheni Prihojin, a declarat sâmbătă că dorește ca forțele sale și armata rusă să captureze Bahmutul deoarece posedă „orașe subterane” prin care se pot deplasa trupe și tancuri.
Un oficial al Casei Albe a declarat joia trecută că Prigojin ar vrea să cucerească Bahmut datorită minelor de sare și ghips din zonă din motive economice.
Cinci milioane de copii au murit anul trecut înainte de a împlini cinci ani
ONU a solicitat investiții în domeniul sănătății pentru a reduce tragediile care pot fi prevenite, în contextul în care a dezvăluit că anul trecut aproximativ cinci milioane de copii au murit înainte de a împlini cinci ani. Un copil sau un tânăr sub 24 de ani a murit la fiecare 4,4 secunde anul trecut, a constatat Grupul interinstituțional al ONU pentru estimarea mortalității infantile în raportul său Levels & Trends in Child Mortality.
De asemenea, agențiile ONU au constatat că 1,9 milioane de copii s-au născut morți în 2022, mulți dintre aceștia fiind legați de inegalitățile în materie de sănătate maternă.
Directorul Unicef al Diviziei de analiză, Vidhya Ganesh, a declarat: “În fiecare zi, mult prea mulți părinți se confruntă cu trauma pierderii copiilor lor, uneori chiar înainte de prima lor respirație. O astfel de tragedie răspândită, care poate fi prevenită, nu ar trebui să fie niciodată acceptată ca fiind inevitabilă”.
“Progresul este posibil cu o voință politică mai puternică și cu investiții specifice în accesul echitabil la asistență medicală primară pentru fiecare femeie și copil.” Un copil sau un tânăr sub 24 de ani a murit la fiecare 4,4 secunde anul trecut, a constatat Grupul interinstituțional al ONU pentru estimarea mortalității infantile în raportul său Levels & Trends in Child Mortality.
Această cifră include copiii cu vârsta sub cinci ani și încă 2,1 milioane de copii și tineri cu vârste cuprinse între cinci și 24 de ani, arată cele mai recente estimări. Cele mai multe decese ale copiilor au loc în primii cinci ani, jumătate dintre acestea în prima lună de la naștere. Cea mai frecventă cauză de deces în rândul celor mai mici copii este reprezentată de nașterile premature și de complicațiile din timpul nașterii. În rândul copiilor puțin mai mari, cele mai mari amenințări sunt reprezentate de bolile infecțioase, inclusiv pneumonia, diareea și malaria.
Regizorul rus Nikita Mihalkov, internat la terapie intensivă cu Covid
Regizorul rus Nikita Mihalkov, în vârstă de 77 de ani, este internat la terapie intensivă într-un spital din Moscova după ce a fost diagnosticat cu coronavirus. “Pacientul se află la terapie intensivă”, au declarat luni surse spitalicești pentru agenția de presă rusă RIA Novosti.
Mihalkov, directorul Uniunii Cineaștilor din Rusia și al Festivalului Internațional de la Moscova, a fost internat după Anul Nou în spitalul 52 din capitala rusă, specializat în tratarea bolnavilor de coronavirus, potrivit presei locale. În 1977, regizorul rus a primit premiul Scoica de Aur al Festivalului de Film de la San Sebastian pentru “Piesă neterminată pentru pianină mecanică”, operă inspirată din mai multe piese și povestiri ale lui Anton Cehov. În anul dezmembrării Uniunii Sovietice, 1991, Mihalkov a prezentat “Urga”, film cu care a obținut Leul de Aur la Festivalul de la Veneția. “Soare înșelător”, considerat cel mai important film al său, a câștigat între altele Marele Premiu la Festivalul de Film de la Cannes, în 1994, și Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin, în 1995.
Mihalkov, cunoscut pentru sprijinul său necondiționat față de Kremlin, a fost inclus pe listele de sancțiuni emise de Uniunea Europeană și de autoritățile de la Kiev pentru că a susținut campania militară rusă din Ucraina.
Cercetătorii cred că au descoperit secretul longevității betonului roman
Cercetătorii americani și europeni cred că au descoperit în sfârșit secretul longevității clădirilor romane vechi de aproximativ 2.000 de ani: un beton capabil de a se repara singur. În timp ce unele clădiri moderne devin ruine după doar câteva decenii, acești oameni de știință speră că descoperirea lor poate ajuta la reducerea impactului asupra mediului și asupra climei al producției de beton, care generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră.
Până acum, rezistența betonului roman a fost atribuită unui singur ingredient: cenușa vulcanică din regiunea Golfului Napoli din Italia, care a fost trimisă în tot Imperiul Roman pentru a fi folosită în construcții.
Dar de această dată cercetătorii și-au concentrat atenția asupra prezenței unei alte caracteristici: bucăți minuscule albe, strălucitoare, provenite din var, un alt ingredient folosit pentru realizarea betonului. „De când am început să lucrez la betonul roman, am fost mereu fascinat” de prezența acestor bucăți, spune într-un comunicat de presă Admir Masic, coautor al acestui studiu publicat în revista Science Advances și profesor la prestigiosul Massachusetts Institute of Technology (MIT), în Statele Unite. „Nu sunt prezente în betonul modern, deci de ce au fost în cel vechi?”
Experții au crezut până acum că aceste bucăți minuscule au fost rezultatul amestecării proaste sau a materiilor prime de slabă calitate.
Dar examinând cu ajutorul de tehnici avansate de imagistică, betonul unui zid din jurul orașului Privernum din Italia, cercetătorii au descoperit că aceste mici bucăți albe erau de fapt carbonat de calciu, format la temperaturi foarte ridicate. Ei au ajuns la concluzia că varul nu a fost încorporat prin amestecare cu apă, așa cum se credea anterior, ci sub formă de var neted. Potrivit cercetătorilor, acest „amestec fierbinte” este cel care conferă acestui beton rezistența sa uimitoare. Într-adevăr, atunci când apar fisuri, apa de ploaie care vine în contact cu betonul produce o soluție saturată cu calciu, care apoi se recristalizează în carbonat de calciu, făcând astfel posibilă umplerea fisurilor.
Pentru a verifica această ipoteză, echipa de oameni de știință a realizat mostre de beton folosind același proces, pe care apoi le-au fisurat în mod deliberat și peste care au turnat apă. Rezultatul: după două săptămâni, betonul a fost complet reparat. O altă probă produsă fără var nestins a rămas crăpată. Pe viitor, cercetătorii vor să încerce să comercializeze acest beton cu compoziția modificată.
Maia Sandu a cheltuit puțin peste 25.000 de euro pentru vizitele în străinătate în 2022
Președintele Maia Sandu a cheltuit echivalentul a puțin peste 25.000 de euro pentru vizitele în străinătate în 2022, reprezentând mai puțin de jumătate din bugetul alocat, relevă date transmise marți de Administrația Prezidențială de la Chișinău.
“În scopul asigurării transparenței cheltuielilor publice, a fost publicat raportul privind deplasările de serviciu efectuate în străinătate de către Președintele Republicii Moldova și membrii delegațiilor în anul 2022. Pe parcursul anului trecut, Președinta Maia Sandu a avut 19 deplasări peste hotare. Șefa statului a avut discursuri în plenara Parlamentului European și la Adunarea Generală a Națiunilor Unite, și a participat cu alocuțiuni la mai multe reuniuni internaționale, conferințe și evenimente publice, unde a avut și întrevederi bilaterale”, anunță Președinția Republicii Moldova.
De asemenea, Maia Sandu a făcut și câteva vizite bilaterale, la invitația omologilor săi și a altor oficiali de rang înalt din țările gazdă.
Conform sursei citate, cheltuielile administrației prezidențiale de la Chișinău pentru vizitele externe din anul 2022 au fost de 514.403,43 de lei moldovenești (puțin peste 25.000 de euro), mai puțin de jumătate din suma de 1.052.700 de lei, alocată din bugetul Președinției pentru anul trecut.
Pentru anul 2023, suma alocată pentru vizite în străinătate este de 700.000 de lei, echivalentul a aproximativ 35.000 de euro.
“În anii anteriori, pentru deplasările de serviciu efectuate în străinătate, Administrația Președintelui Republicii Moldova a cheltuit următoarele sume: 2021 - 534.442,51 lei din 1.414.000 lei alocați; 2020 - 632.692 lei din 1.000.000 de lei alocați (fosta administrație);2019 - 1.845.451,8 lei din 2.100.000 de lei alocați”, precizează Administrația Prezidențială a R. Moldova.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
