MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Disidenții ruși eliberați, criticați la Kiev
Din Ucraina au venit reacţii vehemente după declaraţiile lui Iaşin şi Kara-Murza, care au vorbit despre relaxarea sancţiunilor şi negocieri
Ucrainenii au reacţionat cu furie la apelurile deţinuţilor politici ruşi Ilia Iaşin şi Vladimir Kara-Murza, eliberaţi în urma schimbului cu Occidentul, de a atenua sancţiunile care îi afectează pe ruşii obişnuiţi şi de a iniţia negocieri de pace între cele două părţi, relatează The Guardian.
Vladimir Kara-Murza, care avea de executat o pedeapsă de 25 de ani de închisoare, a cerut Occidentului să analizeze dacă sancţiunile care îi lovesc pe ruşii de rând nu sunt cumva "nedrepte şi contraproductive". Deputatul ucrainean Irina Geraşcenko s-a numărat printre cei care i-au răspuns, afirmând: "Nu mai cred în niciun rus bun".
După un val de critici, Kara-Murza a declarat pentru BBC că acceptă că societatea rusă împărtăşeşte "responsabilitatea pentru ceea ce face regimul Putin. Putin nu poate fi lăsat să câştige acest război. Ucraina trebuie să câştige şi ar trebui să existe mai mult sprijin din partea ţărilor occidentale pentru ca acest lucru să se întâmple", a declarat el.
Ilia Iaşin, eliberat după o condamnare de opt ani şi jumătate pentru că a condamnat masacrul forţelor ruse în oraşul ucrainean Bucea, a stârnit, de asemenea, revoltă cu apelurile adresate Ucrainei de a "se aşeza la masa negocierilor".
După această reacţie, şi Iaşin şi-a reiterat a doua zi opoziţia faţă de invazia "criminală, barbară" a Rusiei în Ucraina. "Mi-am dat doi ani din viaţă pentru a spune adevărul despre războiul din Ucraina", a subliniat el, spunându-le ucrainenilor: "Eu nu sunt duşmanul vostru".
Analiştii ucraineni au declarat că se tem că disidenţii ruşi foarte cunoscuţi, aşa cum sunt Iaşi şi Kara-Murza, au capacitatea de a influenţa politica occidentală, creând tensiuni cu poziţia Kievului.
Andrii Iermak, şeful de cabinet al lui Volodimir Zelenski, a declarat: "Scopul comun al tuturor ruşilor ar trebui să fie eliberarea Rusiei de dictatorul nebun Putin şi de regimul său, nu lupta împotriva sancţiunilor. Sancţiunile ar trebui să fie consolidate doar atât timp cât Rusia îşi continuă agresiunea armată. Sancţiunile sunt cele care ţin în frâu maşinăria militară a regimului".
Pianistul Pavel Kuşnir a murit în închisoare
Pe de altă parte, Ilia Iaşin susţine că Moscova l-a exilat fără consimţământul său şi a exercitat presiuni diplomatice pentru a încerca să obţină garanţii că nu se va mai întoarce niciodată, scrie POLITICO. Afirmaţia lui Ilia Iaşin se adaugă plângerilor altor câţiva deţinuţi eliberaţi care susţin că au fost îndepărtaţi din Rusia fără ştirea lor - ceea ce pare să indice că Vladimir Putin s-a folosit de schimbul de deţinuţi cu Occidentul ca de o ocazie convenabilă de a scăpa de unii dintre cei mai insistenţi critici ai săi.
Iaşin a declarat că a fost de acord în cele din urmă cu schimbul din cauza îngrijorării că întreaga operaţiune va fi anulată cu totul, punând în pericol libertatea altor deţinuţi. Şi el, şi Kara-Murza au subliniat că există încă sute de deţinuţi politic aruncaţi în închisorile ruseşti pentru că şi-au sfidat guvernul şi s-au pronunţat împotriva invaziei din Ucraina, care ar fi trebuit să fie eliberaţi înaintea lor, pentru că unii au probleme serioase de sănătate.
Într-adevăr, luni s-a aflat că Pavel Kuşnir, un pianist rus şi activist împotriva războiului, a murit în închisoare după ce a intrat în greva foamei, în ceea ce UE a numit un caz şocant de represiune politică. Arestarea lui Kuşnir a devenit publică în luna mai. Acesta era un pianist desăvârşit care studiase la Conservatorul Ceaikovski din Moscova.
Ministrul rus al apărării i-a cerut şefului Pentagonului să convingă Ucraina să nu atace Rusia de Ziua Marinei
Ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, i-a cerut secretarului american al apărării, Lloyd Austin, pe care l-a sunat la 12 iulie, să convingă Ucraina să nu desfăşoare operaţiuni în Rusia de Ziua Marinei, care urma să fie celebrată la 28 iulie, a declarat ministrul adjunct de externe de la Moscova, Serghei Riabkov, citat de presa rusă.
Riabkov a menţionat că discuţia telefonică dintre cei doi miniştri ar fi avut un rezultat pozitiv pentru Rusia şi ar fi contribuit la evitarea unei "runde de escaladare".
Potrivit Federaţiei Ruse, serviciile speciale ucrainene pregăteau un atac de Ziua Marinei, când liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, şi Belousov vorbeau la o paradă în Sankt Petersburg.
Potrivit lui Riabkov, Austin a fost extrem de surprins de veste, dar a luat-o suficient de în serios, după care Washingtonul ar fi contactat Kievul şi i-ar fi cerut să nu continue evenimentul planificat. The New York Times, care cita oficiali anonimi, a scris că, în timpul conversaţiei telefonice, Belousov i-a spus lui Austin că Moscova a descoperit că Ucraina face pregătiri pentru o "operaţiune secretă" împotriva Rusiei.
Riabkov a mai declarat că dacă operaţiunea ucraineană ar fi fost pusă în aplicare, aceasta ar fi condus la un "conflict imposibil de gestionat" între Rusia şi Statele Unite. La 28 iulie, dronele Serviciului ucrainean de Securitate, în cooperare cu alte componente ale forţelor de apărare, au atacat totuşi un depozit de petrol în regiunea rusă Kursk, reaminteşte Ukrainskaia Pravda.
Mai mulţi americani, răniţi în atacul împotriva bazei Ain al-Asad din Irak
Mai mulţi membri ai personalului american au fost răniţi luni în atacul împotriva bazei militare Ain al-Asad din Irak, au declarat pentru Reuters trei oficiali americani, în condiţiile în care îngrijorările în regiune au crescut după uciderea, săptămâna trecută, a unor membri de rang înalt ai grupurilor militante Hamas şi Hezbollah.
Oficialii, vorbind sub rezerva anonimatului, au declarat că bilanţul s-ar putea modifica. "Personalul bazei efectuează o evaluare a pagubelor post-atac", a adăugat unul dintre oficiali.
Două rachete Katiuşa au fost trase luni asupra bazei din vestul Irakului, au declarat surse de securitate. O sursă de securitate a declarat că rachetele au căzut în interiorul bazei.
Săptămâna trecută, SUA au efectuat un atac în Irak împotriva unor indivizi despre care oficialii americani au declarat că erau militanţi care se pregăteau să lanseze drone şi reprezentau o ameninţare pentru forţele americane şi ale coaliţiei.
SUA se aşteaptă ca Iranul să îşi respecte promisiunea de a răspunde la uciderea liderului Hamas, Ismail Haniyeh, în urmă cu două zile, la Teheran - una dintr-o serie de asasinate ale unor figuri de rang înalt din cadrul grupului militant palestinian, în timp ce războiul dintre Israel şi Hamas continuă în Gaza.
Pentagonul a declarat că va desfăşura avioane de luptă şi nave de război suplimentare în Orientul Mijlociu, în timp ce Washingtonul încearcă să consolideze apărarea în urma ameninţărilor Iranului şi ale aliaţilor săi Hamas şi Hezbollah.
Tarom suspendă zborurile către Tel Aviv, Amman şi Beirut între 6 și 12 august
Tarom suspendă, în urma evoluţiilor actuale din Orientul Mijlociu şi a deteriorării contextului de securitate din regiune, zborurile către şi dinspre Tel Aviv, Amman şi Beirut, pentru perioada 6-12 august 2024, informează compania printr-un comunicat remis Agerpres.
Tarom a suspendat iniţial doar zborurile pe ruta Bucureşti – Beirut, până la data de 6 august, în urma alertei de călătorie emise de către Ministerul Afacerilor Externe, care informează asupra riscurilor de securitate pentru deplasările în Republica Libaneză şi recomandă evitarea oricărei călătorii. „Compania urmăreşte evoluţia situaţiei şi informările autorităţilor şi va reveni cu informaţii actualizate referitoare la zboruri. TAROM recomandă tuturor pasagerilor să urmărească comunicările oficiale pentru cele mai recente actualizări şi să contacteze compania pentru reprogramarea călătoriei la o dată ulterioară, fără niciun cost suplimentar. De asemenea, pasagerii au opţiunea de a solicita rambursarea contravalorii biletului de avion”, se menţionează în comunicat.
Singurul aliment dulce, excelent pentru inimă
Cercetătorii de la Universitatea de medicină Harvard din Massachusetts din Statele Unite au demonstrat că ciocolata neagră, care conține multă cacao este bogată în antioxidanți și plină de nutrienți, fiind excelentă pentru inimă.
Experții au arătat că, dacă este consumată în cantități mici zilnic, atunci ea aduce multe beneficii organismului uman, având un rol în prevenirea cancerului, dar și în îmbunătățirea funcției creierului. Ciocolata neagră cu un conținut ridicat de cacao conține fitonutrienți numiți flavonoide, niște substanțe vegetale care acționează ca antioxidanți, potrivit Every Day Health.
”Cacaua este plină de antioxidanți, mai mult decât conțin ceaiul verde sau vinul roșu. Cu cât vei mânca mai multă ciocolată neagră, cu atât vei primi mai mulți antioxidanți, dar trebuie să existe un echilibru între consumul de ciocolată neagră și obținerea de beneficii pentru sănătate”, a spus Toby Amidor, autor de cărți de bucate și expert în nutriție de la Food Network.
Experții spun că pentru a evita creșterea în greutate și a avea toate beneficiile ciocolatei negre, trebuie consumată o cantitate zilnică de maximum 1 uncie (28,3 grame). Asta înseamnă că dacă ați cumpărat o ciocolată neagră cu peste 70% cacao de 80 de grame, care are 10 pătrățele, atunci puteți mânca 3 pătrățele pe zi.
„Bărbatul cu coarne” de la asaltul Capitoliului urmează să-şi recupereze căciula şi lancea
Unul dintre asaltatorii emblematici ai Congresului american, Jacob Chansley, în vârstă de 36 de ani, la bustul gol, tatuat şi care purta o căciulă cu coarne de bizon, urmează să-şi recupereze săptămâna aceasta căciula şi lancea, confiscate de către autorităţi, a stabilit un judecător american.
”Întrucât Guvernul nu a stabilit că mai are nevoie de aceste obiecte ca elemente de probă. Curtea aprobă cererea lui Jacob Chansley", anunţă într-o hotărâre judecătorul Royce Lamberth de la un tribunal federal din Washington.
Jacob Chansley, un ”şaman” autoproclamat şi un susţinător al unor teorii ale complotului din nebuloasa QAnon, a luat parte la lurarea cu asalt a Congresului la 6 ianuarie 2021, împreună cu alţi susţinători ai lui Donald Trump, cu scopul de a împiedica aleşii să valideze victoria democratului Joe biden în alegerile prezidenţiale din 2020.
Cunoscut şi sub numele de Jake Angeli, ”bărbatul cu coarne” a intrat în hemiciclul Senatului, s-a aşezat pe scaunul vicepreşedintelui de atunci Mike Pence şi a lăsat un bilet în care scria că ”este doar o problemă de timp, vine justiţia!”.
Tânărul, originar din Phoenix, în Arizona, a fost arestat câteva zile după fapte şi a pledat vinovat, în septembrie 2021, de obstrucţionarea unei proceduri oficiale.
El a fost condamnat la trei ani şi cinci luni de închisoare şi a fost eliberat în primăvara lui 2023, însă lucrurile personale, confiscate după arestare, i-au fost reţinute.
În total, 1.100 de persoane au inculpate cu privire la o participare la luarea cu asalt sângeroasă a Capitoliului, potrivit unor date de la Departamentul Justiţiei.