Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Discursul lui Macron nu a convins, dar ''vestele galbene'' pierd din susținere

Ziarul de Vrancea
10 dec 2018 429 vizualizări

Deși 54% dintre francezi sunt de părere că protestele trebuie să continue, acest sprijin a pierdut 12 procente în trei săptămâni

Președintele francez Emmanuel Macron nu a convins o majoritate a francezilor cu discursul său susținut luni seară pentru a pune capăt protestelor ''vestelor galbene'', dar această mișcare a pierdut sprijinul unei părți a populației, conform unor sondaje publicate ieri.

Un sondaj realizat de institutul Odoxa pentru cotidianul Le Figaro arată că șeful statului nu a reușit să seducă șase din zece cetățeni, deși există o largă susținere pentru propunerile sale, printre cele mai notabile fiind creșterea salariului minim cu 100 de euro din 2019, fără ca acest lucru să-i coste vreun euro pe angajatori, defiscalizarea orelor suplimentare din 2018 și anularea creșterii de taxe care a fost impusă pensionarilor care câștigă mai puțin de 2.000 de euro pe lună.

Procentul celor care consideră că președintele s-a exprimat ''clar'' (58%), în mod ''responsabil'' (54%) și că Macron este ''conștient de gravitatea situației'' (54%) este de asemenea peste medie, însă 59% dintre cei intervievați cred că el nu a fost ''convingător''. Deși 54% dintre francezi sunt de părere că protestele ''vestelor galbene'' trebuie să continue, acest sprijin a pierdut 12 puncte procentuale față de sondajul din 22 noiembrie.

Într-un alt sondaj, efectuat de institutul OpinionWay pentru postul LCI, jumătate dintre cei chestionați nu au fost convinși de discursul președintelui, deși 78% cred că eliminarea impozitelor și a cotizațiilor sociale pentru orele suplimentare este răspunsul adecvat, în timp ce 72% susțin înghețarea creșterii pensiilor mari.

și în acest al doilea sondaj sprijinul pentru protestele ''vestelor galbene'' rămâne majoritar (66%), dar pierde două puncte procentuale față de sondajul din 6 decembrie, iar 54 % dintre participanții la sondaj ar dori ca, în urma discursului susținut de Macron, protestele să înceteze.

Mai mult de 21 de milioane de telespectatori au urmărit discursul

Alocuțiunea președintelui francez Emmanuel Macron a fost urmărită luni seara de peste 21 de milioane de telespectatori pe TF1, France 2 și M6, potrivit datelor companiei de măsurare a audienței Mediametrie, difuzate ieri. Această intervenție, foarte așteptată, care a durat în jur de 12 minute, a fost urmărită de 9,7 milioane de persoane pe TF1 (34,3% din audiență), de 8,3 milioane pe France 2 (29,2%) și de 3,1 milioane pe M6 (11%). Respectivele date nu integrează posturile de știri, ale căror audiențe vor fi cunoscute ulterior.

Precedenta alocuțiune radiotelevizată a președintelui francez, difuzată în 16 octombrie, a fost urmărită de 13,4 milioane de telespectatori pe toate posturile. Aceasta a fost rostită după remanierea guvernamentală determinată de demisiile răsunătoare ale lui Nicolas Hulot și Gerard Collomb.

Mike Pompeo: China va reprezenta cea mai mare amenințare la adresa SUA

Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a declarat că într-un termen de cinci, zece sau 25 de ani, China va reprezenta pentru SUA cea mai mare amenințare, informează Interfax și Armenpress. Întrebat de jurnalistul american Hugh Hewitt dacă "Republica Populară Chineză este pentru SUA cea mai mare amenințare, mai mare chiar decât Rusia sau Iran?", Mike Pompeo a răspuns: "Nu cred că în această privință există vreo îndoială". "În cinci, zece sau 25 de ani, datorită pur și simplu a demografiei și bogăției, precum și sistemului său intern, China va reprezenta cea mai mare problemă cu care se vor confrunta SUA pe termen mediu și lung", a spus el. De asemenea, Pompeo a declarat că, "în unele cazuri, China se comportă agresiv și ne induce în eroare". Potrivit lui Mike Pompeo, președintele chinez Xi Jinping i-a promis omologului său american Donald Trump că "nu va militariza insulele" din Marea Chinei de Sud, dar în realitate acolo continuă construcțiile militare.

Secretarul de stat american a subliniat că SUA sunt ferm hotărâte să facă în așa fel încât să-și păstreze vigilența pe toate fronturile. "Pe fiecare din aceste fronturi, SUA trebuie să-și asigure rolul de lider în lume", a subliniat secretarul de stat american, citat de Interfax. Analiștii au atras atenția că aceste declarații s-au făcut auzite pe fondul acțiunilor SUA și Chinei în vederea reglementării divergențelor comerciale, în conformitate cu acordurile încheiate de președintele american Donald Trump și cel chinez Xi Jinping în timpul summitului G20 din Argentina.

În adâncurile Pământului trăiesc milioane de specii încă necunoscute

Viața pe Pământ ia miliarde de forme, însă cea mai mare parte a biosferei terestre este ascunsă privirilor, în adâncimile abisale ale oceanelor și în subsol, oamenii de știință susținând că ar putea fi vorba de milioane de noi specii de viață care așteaptă să fie descoperite, informează Life Science.

 

 În ultimii 10 ani, căutarea acestor forme de viață de sub pământ a fost preocuparea cercetătorilor din cadrul proiectului internațional Deep Carbon Observatory (DCO). Compus din peste 1.000 de cercetători din 52 de țări, proiectul DCO își propune să descopere și să clasifice formele de viață din așa-numita "biosferă din adâncuri" - un misterios angrenaj de ecosisteme vii care se succed între suprafața și mantaua terestre.

Chiar și această lume subterană, caracterizată de întuneric și de presiune și temperaturi în creștere, pe măsură ce coborâm spre centrul Pământului, există viață, iar conform cercetătorilor din cadrul DCO, ar fi vorba de milioane de specii microbiene care au apărut la puțin timp după formarea planetei și, de miliarde de ani, așteaptă să fie descoperite. Într-un comunicat în care subsolul planetei este denumit "un Galapagos subteran" ce așteaptă să fie studiat, cercetătorii din cadrul DCO estimează că biomasa formelor de viață pe bază de carbon care trăiesc sub picioarele noastre este incomparabil mai mare decât biomasa formelor de viață de la suprafața planetei. "Chiar și în întuneric și în condiții dificile, cu surse de energie limitate, ecosistemele intraterestre au evoluat în mod unic și au rezistat de-a lungul milioanelor de ani", a comentat Fumio Inagaki, geomicrobiolog din cadrul DCO. "Extinderea informațiilor de care dispunem despre viața din adâncuri ne va ajuta să înțelegem cum și de ce a apărut viața pe planeta noastră și dacă viața poate exista și în subsolul altor planete, așa cum este Marte", a adăugat el.

Oamenii de știință au forat la mari adâncimi în platourile marine și au preluat mostre de microbiom din mine și sisteme carstice din sute de locuri din întreaga lume. Datele obținute astfel sugerează că biosfera din adâncuri are un volum de aproximativ 2,3 miliarde de kilometri cubi - aproximativ dublul volumului oceanului planetar - și adăpostește aproximativ 70% din bacteriile și organismele unicelulare archaea care trăiesc pe Pământ. Unele astfel de microorganisme extremofile reușesc să populeze nișe de mediu aparent incredibil de ostile vieții. Spre exemplu, organismul monocelular Geogemma barossii trăiește în hornuri hidrotermale pe fundul mărilor și oceanelor, proliferând la temperaturi de peste 120 de grade Celsius. Oamenii de știință au găsit microorganisme la 5 kilometri adâncime în subteran și până la 10,5 kilometri sub apă.

Premierul Scoției cere o moțiune de cenzură împotriva premierului May

Nicola Sturgeon, liderul Partidului Naționalist Scoțian (SNP) și prim-ministrul Scoției, a declarat că „dezastrul” Brexitului cauzat de premierul Theresa May nu mai poate continua și i-a cerut liderului opoziției, Jeremy Corbyn, să depună o moțiune de cenzură, scrie Politico. „Dacă nu acesta este momentul, atunci când?”, a declarat Sturgeon la BBC. „Orice ar spune Theresa May acum, această amânare nu cred că va schimba nimic esențial. Încearcă să tragă de timp și speră să ajungă la un punct în care oamenii vor trebui să îi susțină acordul pentru că nu există o alternativă iar parlamentul nu poate lăsa să scape cu asta”, a adăugat ea.

Întrebată de ce SNP nu a depus o moțiune de cenzură împotriva lui May având în vedere că Partidul Laburist al lui Corbyn refuză să facă acest lucru pentru că dorește noi alegeri, Sturgeon a declarat că dorește o cale „mai cu însemnătate”. „Dar dacă Partidul Laburist nu va face acest lucru bineînțeles că vom lua în considerare toate opțiunile”, a declarat Sturgeon. Ea a continuat: „Chiar îmi doresc acțiune acum, nu doar declarații. Vreau să văd o moțiune de cenzură care va da jos această imitație de guvern, dar dacă nu va fi cazul, măcar ar deschide drumul pentru Partidul Laburist să susțină un nou referendum privind Brexitul. Cred că dacă Partidul Laburist face acest lucru, va exista o majoritate în Camera Comunelor care să aprobe un al doilea vot”. „Îmi dau seama că Theresa May este pusă sub presiune. Am vorbit cu ea ieri și poți să auzi asta în vocea ei. Acestea fiind spuse, în mare parte este și vina ei”, a adăugat Sturgeon.

Sonda Voyager 2 a intrat în spațiul interstelar

Voyager 2, sondă lansată de NASA în 1977 pentru o misiune de cinci ani, a devenit al doilea obiect creat de om care a intrat în spațiul interstelar, după Voyager 1, continuându-și voiajul la miliarde de kilometri departe de Pământ, au anunțat luni cercetători citați de Reuters. Datele transmise de instrumentele aflate la bordul Voyager 2 arată că sonda a depășit pe 5 noiembrie granița exterioară a heliosferei, o bulă protectoare de particule și câmpuri magnetice produse de soare. Această graniță depășită de sonda aflată la peste 18 miliarde de kilometri de Pământ este numită heliopauză, o zonă unde vântul solar întâlmnește mediul interstelar aflat între stelele galaxiei Calea Lactee. ”Este un moment extraordinar pentru voiajul de 41 de ani al Voyager, pe parcursul căruia a explorat planete, iar acum a intrat în heliosferă și spațiul interstelar”, a declarat Ed Stone, cercetător în cadrul proiectului Voyager la Caltech. Voyager 2 a fost lansată în 1977, cu 16 zile înainte de sonda sa geamănă Voyager 1, care a intrat în spațiul interstelar în 2012. Instrumentul Plasma Science Experiment (PLS) aflat la bordul Voyager, poate să ofere observații privind natura acestei regiuni a spațiului.

Voyager 1 își continuă călătoria în spațiul interstelar, dar PLS nu mai funcționează din 1980. Sondele Voyager au fost proiectate să funcționeze cinci ani, pentru a studia planetele gazoase gigantice Jupiter și Saturn. Funcționarea lor prelungită a permis și studierea planetelor Uranus și Mercur. La bordul ambelor sonde se află discuri de platină imprimate cu sunete, imagini și saluturi verbale în mai multe limbi, pentru descrierea diversității vieții și culturii de pe Pământ, pentru a comunica cu posibile forme de viață extraterestre.

Cele două sonde nu au ieșit oficial din Sistemul Solar, a cărui regiune exterioară este numită Norul Oort și este formată din numeroase obiecte mici înghețate, aflate încă sub influența gravitațională a Soarelui.

Trump este îngrijorat că ar putea fi suspendat

Președintele american, Donald Trump, și-a exprimat îngrijorarea privind faptul că ar putea fi suspendat din funcție după ce democrații vor controla Camera Reprezentanților, conform unei surse apropiate președintelui, informează CNN. Sursa a afirmat că Trump vede acest lucru ca pe „o posibilitate reală”, însă nu este sigur că se va întâmpla.

O altă sursă apropiată Casei Albe a declarat pentru CNN că unii consilieri din administrația Trump consideră că „singurele acuzații care ar avea șanse” de reușită într-o procedură de destituire din funcție ar fi cele legate de încălcări ale finanțărilor de campanie în legătură cu fostul avocat personal al lui Trump, Michael Cohen, cel care le-ar fi plătit pe femeile cu care președintele ar fi avut relații extraconjugale.

Posibilitatea suspendării din funcție a fost din ce în ce mai discutată în ultimele zile după noi acuzații ale procurorilor.. Ei au informat că avocatul lui Trump, Michael Cohen, a primit indicații direct de la președinte pentru a face plățile către femeile respective în 2016.

Democrații sugerează că acest lucru este o încălcare a legii care îl face pe Trump pasibil de destituire din funcție și poate fi trimis la închisoare la sfârșitul mandatului. Viitorul președinte al Comisiei juridice din Camera Reprezentanților, Jerry Nadler, a declarat că acuzațiile, dacă vor fi dovedite, constituie o încălcare a legii care poate duce la destituirea din funcție. Senatorul democrat Chris Coons a informat luni că Trump ar putea fi pus sub acuzare după încheierea mandatului. Cohen a afirmat pentru prima dată în septembrie că Trump i-a ordonat să le plătească pe cele două femei, Stormy Daniels și Karen McDougal.

Parchetul federal din Manhattan a cerut vineri justiției americane să-l condamne pe Michael Cohen la o ”pedeapsă cu închisoarea substanțială” pentru că a cumpărat tăcerea celor două femei și în legătură cu o fraudă fiscală.

O presupusă spioană rusă, pledează vinovat în SUA

O presupusă agentă rusă, Maria Butina, care ar fi vrut să se ”infiltreze” în lobbyul armamentului din Statele Unite, a hotărât să pledeze vinovată, într-o nouă evoluție în acest caz cu un aer de Război Rece, relatează Euronews. Maria Butina ar fi încercat să se infiltreze în NRA, o puternică asociație de promovare a armelor de foc, apropiată republicanilor, cu scopul de a influența alegerile strategice ale Casei Albe cu privire la Kremlin. Aceste acțiuni ar fi beneficiat de complicitatea unui reprezentant rus și a doi cetățeni americani. Avocații Mariei Butina și parchetul au ajuns luni la un acord, însă nicio precizare nu a ajuns în presă cu privire la conținutul sau la o eventuală cooperare cu justiția americană. O audiere este prevăzută la Washington miercuri. În iulie, presupusa agentă rusă a ales să pledeze vinovat.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.