Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Dezvăluiri din interior: de ce a decis Iranul să lanseze un atac atât de puternic dar și de riscant? Frământări mari la Teheran

2 oct 2024 771 vizualizări

Salva de rachete a plecat marți seară spre Israel după multe discuții între liderii iranieni, spun oficialii citați de New York Times. A fost un atac în parte surprinzător, cu rachete puternice, care a escaladat conflictul ce destabilizează Orientul Mijlociu de decenii. Dar Israelul, susținut de aliații săi, în principal de SUA, a fost pregătit, folosindu-și scuturile antiaeriene performante pentru a doborî majoritatea proiectilelor, explică Financial Times și CNN

 

După zile întregi de dezbateri aprinse la cel mai înalt nivel la Teheran cu privire la răspunsul Iranului la ultimele acțiuni ale Israelului, comandanții militari s-au impus și aproximativ 180 de rachete balistice au fost lansate marți seară începând cu ora locală 19.31. Israelul a promis imediat un răspuns dur.

Atacul a venit după ce șefii Corpului Gardienilor Revoluției l-au convins pe liderul suprem al țării, ayatollahul Ali Khamenei, că aceasta era singura cale de acțiune pentru un Iran care vrea să pară puternic, au dezvăluit trei oficiali americani citați de New York Times. O declarație oficială a precizat că rachetele au fost lansate în semn de răspuns la asasinarea de către Israel a lui Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah, gruparea militantă libaneză susținută de Iran. Atacul a fost, de asemenea, menit să răzbune asasinarea recentă a liderului politic al Hamas, gruparea militantă din Fâșia Gaza, și a unui comandant iranian de top care se afla cu Nasrallah la momentul respectiv.

Tabăra radicală conservatoare a câștigat

Dar decizia nu a venit imediat. Pentru unii analiști, primele comentarii ale liderilor iranieni, inclusiv ale liderului suprem, sugerau mai degrabă că atacul nu va veni. Președintele Massoud Pezeshkian s-a numărat printre cei care au îndemnat la precauție. Conservatorii iranieni au atacat însă președintele și guvernul într-o campanie dură pe rețelele sociale și în presa iraniană, afirmând că apelurile lor la reținere sunt echivalente cu trădarea. Comandanții militari au ajuns la concluzia că este esențial să ofere Israelului un mesaj, pentru a încetini atacurile asupra Hezbollah. Și mai important, au susținut ei, Iranul trebuia să acționeze pentru a demonstra Israelului că nu este slab. Schimbarea de strategie a Iranului, au mai declarat oficialii americani, a pornit de la un calcul la care au contribuit liderii săi, inclusiv ministrul de externe Abbas Araghchi. Aceștia au decis că Iranul a calculat greșit atunci când a decis să nu acționeze la uciderea liderului Hamas, Ismail Haniyeh, în iulie, și la uciderea mai recentă a comandantului iranian de top, generalul Abbas Nilforoushan. În opinia lor, această reținere a fost înțeleasă greșit, ca slăbiciune. Araghchi a spus altor oficiali că țările occidentale au păcălit Iranul atunci când i-au cerut să dea dovadă de reținere și să permită negocierea unei încetări a focului în Gaza, au declarat cei trei oficiali SUA. Atacul a arătat clar ce parte a dezbaterii a câștigat, cel puțin pentru moment.

Diferențele majore între atacul de marți și cel din aprilie

Majoritatea celor aproximativ 180 de rachete balistice lansate de Iran au fost interceptate de apărarea antiaeriană a Israelului, cu ajutorul SUA, care și-a activat distrugătoarele navale din regiune. Unele rachete au atins solul și unele pagube există – și sunt evaluate. Dar informațiile de miercuri dimineață sugerau că nu există victime pe teritoriul israelian. Dacă acest lucru se va confirma definitiv, ar fi o dovadă remarcabilă a eficacității sistemelor de apărare antiaeriană ale țării și a capacităților militare ale SUA – mai ales că Teheranul a declanșat atacul fără niciun avertisment, scrie Financial Times. Au existat câteva diferențe importante între ultimul atac cu rachete al Iranului și precedentul atac din aprilie. În aprilie, Iranul a lansat aproximativ 170 de drone, 30 de rachete de croazieră și mai mult de 120 de rachete balistice. Potrivit armatei israeliene, 99% dintre acestea au fost interceptate, doar câteva rachete balistice aterizând în interiorul țării, unde au provocat pagube minime. Această rată ridicată de interceptare s-a datorat eforturilor combinate ale SUA și ale aliaților săi, urmăririi traiectoriilor de zbor ale rachetelor de către partenerii americani din regiune și propriei apărări antiaeriene extrem de sofisticate a Israelului. Foarte important, Teheranul a anunțat atacul din aprilie cu mult timp înainte. În schimb, atacul de marți nu a fost însoțit de vreun avertisment, atât Pentagonul, cât și oficialii iranieni prezenți la ONU la New York declarând că Teheranul nu a anunțat în prealabil SUA sau Israelul. De asemenea, atacul de marți seară a avut doar rachete balistice. Fabian Hinz, cercetător în cadrul think-tank-ului International Institute for Strategic Studies, a explicat pentru Financial Times că excluderea dronelor ar fi putut face parte dintr-o strategie iraniană deliberată de a reduce timpul de avertizare și de răspuns disponibil pentru apărarea israeliană. „UAV-urile (vehicule aeriene fără pilot) mai lente – care au nevoie de ore pentru a-și atinge țintele – oferă adversarilor mai mult timp de pregătire în comparație cu rachetele balistice, care ajung în câteva minute”, a spus el.

Ajutor din SUA, Marea Britanie și Iordania

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul Pat Ryder, a declarat că două distrugătoare ale marinei americane, USS Bulkeley și USS Cole, au tras aproximativ 12 rachete interceptoare marți seară, contribuind la apărarea Israelului. John Healey, ministrul britanic al apărării, a declarat că și forțele britanice „și-au jucat rolul în încercarea de a preveni o nouă escaladare în Orientul Mijlociu” – o declarație eliptică care a sugerat că avioanele de vânătoare RAF au interceptat unele rachete iraniene, așa cum au făcut-o în aprilie. Forțele aeriene ale Iordaniei au interceptat, de asemenea, rachete iraniene în noaptea de marți spre miercuri, a declarat un oficial iordanian, fără să ofere detalii suplimentare. Cu toate acestea, restul rachetelor par să fi fost interceptate de sistemul stratificat de apărare aeriană al Israelului.

Arrow 2 și 3, praștia lui David

Numai în ultimul an, acesta a trebuit să facă față capacităților iraniene sofisticate – cum ar fi rachetele balistice ghidate cu rază lungă de acțiune – și, la celălalt capăt al spectrului, rachetelor neghidate și cu rază scurtă de acțiune utilizate de grupuri militante precum Hamas din Fâșia Gaza. Deși este considerat unul dintre cele mai eficiente din lume, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Daniel Hagari, a avertizat adesea că sistemul de apărare antiaeriană ale Israelului „nu este ermetic”. Stratul exterior al sistemului de apărare, denumit Arrow 2 și 3, este special conceput pentru apărarea împotriva rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune, prin interceptarea acestora în afara atmosferei terestre. Arrow a fost folosit pentru prima dată în mod operațional în timpul actualului război, când a doborât cu succes rachete balistice venite de la rebelii Houthi, gruparea yemenită susținută de Iran. De asemenea, acest scut a contribuit la blocarea atacului din aprilie al Iranului. Al doilea strat de apărare al Israelului este cunoscut sub numele de „praștia lui David” și are misiunea de a doborî rachete mai grele și rachete balistice tactice, cum ar fi rachetele Scuds, în intervalul 100 km-300 km. Sistemul, care a intrat în funcțiune în 2017, a avut parte de acțiuni reale doar în ultimul an. Rachetele sale interceptoare Stunner au lovit mai multe proiectile lansate din Gaza și, de asemenea, ar fi interceptat o rachetă Hezbollah care a fost lansată săptămâna trecută spre Tel Aviv.

Ce este Iron Dome și ce știm despre versiunea sa maritimă

Elementul central al apărării aeriene a Israelului este Iron Dome. Finanțat și dezvoltat împreună cu armata SUA, acesta a fost introdus în 2011 și de atunci a interceptat mii de rachete de artilerie cu rază scurtă de acțiune lansate de Hamas și de alte grupuri militante palestiniene din Gaza. În timpul conflictului din Gaza din 2021, Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au declarat că rata de interceptare a proiectilelor trase de Hamas și alți militanți asupra zonelor populate ale țării a fost de 90%. Analiștii spun că rata ridicată de succes a Iron Dome se datorează în mare parte radarului sofisticat al platformei, care este completat cu capacități suplimentare de inteligență artificială. Acestea îi permit să distingă în câteva secunde care dintre rachetele ce sosesc, pe o rază de aproximativ 70 de kilometri, sunt susceptibile de a ateriza pe teren deschis și care ar putea lovi civilii sau sau infrastructura militară. O versiune maritimă a Iron Dome, denumită adesea C-Dome, este de asemenea desfășurată pe corvetele marinei israeliene. Aceasta a doborât cu succes drone de atac lansate asupra activelor israeliene din Marea Roșie de către militanții Houthi și asupra platformelor de gaz din Marea Mediterană lansate de Hezbollah. „Logica sistemului este că un strat îl susține pe celălalt”, a declarat Yaakov Lappin, un analist israelian în domeniul afacerilor militare. Unele dintre aceste straturi au putut fi văzute în acțiune marți seară, când imagini video de pe cerul de deasupra Tel Avivului au arătat momentele în care multe dintre rachetele iraniene erau interceptate.

Zelenski cere ca ţările NATO din vecinătatea Ucrainei, precum România, să doboare dronele şi rachetele ruseşti de la graniță

În discursul său video de miercuri seară, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit încă o dată României pentru sistemul Patriot furnizat şi, luând ca argument atacul din cursul nopţii, care s-a petrecut foarte aproape de frontieră, avariind punctul de trecere de la Orlivka (Isaccea), liderul de la Kiev a cerut ca în zonele din vecinătatea ţărilor NATO apărarea antiaeriană să fie asigurată în comun, iar aceste ţări să contribuie la doborârea dronelor şi rachetelor ruseşti. „Noaptea trecută, armata rusă a lovit din nou Ucraina cu (drone) Shahed. În special, au fost lovituri în regiunea Odesa, în districtul Izmail, foarte aproape de graniţa cu România. (Dronele) Shahed au lovit infrastructura civilă obişnuită - un terminal de feribot, camioane, un depozit de cereale. Aceasta este exact ceea ce teroriştii ruşi au vizat întotdeauna - securitatea alimentară a regiunii şi a lumii”, a spus Zelenski. „Ucraina le spune de mult timp tuturor vecinilor şi partenerilor săi cheie că trebuie să cooperăm, că trebuie să doborâm dronele şi rachete împreună, în special în zonele apropiate de ţările NATO”, a continuat liderul ucrainean.

Coordonatele aproape tuturor celor 65.000 de poliţişti din Olanda, furate într-o piratare a unui ”actor statal”

Un ”actor statal” neidentificat se află probabil la originea piratării a mii de coordonate ale poliţiei olandeze săptămâna trecută, anunţă ministrul olandez al Justiţiei David van Weel, relatează AFP. David van Weel a dezvăluit vineri această divulgare de date carem, scrie presa olandeză, constă în coordonate aperoape tuturor celor 65.000 de agenţi de poliţie din Olanda. ”Serviciile de informaţii şi de securitate consideră că cel mai probabil un actor statal este responsabil de această piratare”, a informat miercuri Parlamentul, într-o scrisoare, David Van Weel. ”Îmi pot imagina că poliţiştii sunt îngrijoraţi de consecinţele posibile ale acestei piratări”, declară Van Weel. ”Poliţia (...) face tot ceea ce poate pentru a proteja poliţiştii şi a preveni alte pagube”, anunţă el. În februarie, serviile militare olandeze de informnaţii dezvăluiau că au descoperit un malware în reţeaua informativă folosită de către armata olandeză şi acuzau un actor statal chinez. Beijingul a dezminţit viguros aceste ”acuzaţii fără fundament”. În aprilie 2018, Olanda a expulzat patru presupuşi agenţi din cadrul agenţiei militare ruse informaţii (GRU), suspectaţi de faptul că au încercat să pirateze Organizaţia pentru Interzicerea Armamentului Chimic (OIAC) la Haga.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.