MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Dezastrul din Himalaya - Aproape 700 de morţi şi 3.000 de dispăruţi
În unele districte din Nepal, cadavrele recuperate sunt în stare de descompunere şi imposibil de identificat
Echipele de salvare şi-au intensificat eforturile sâmbătă pentru a localiza aproximativ 3.000 de persoane dispărute şi pentru a evacua supravieţuitorii care se află încă izolaţi la graniţa dintre Nepal şi China, la trei zile după teribila viitură care a provocat moartea a aproape 700 de persoane şi a înghiţit sate întregi, relatează AFP şi Reuters.
"Toate locuinţele de lângă râu au fost luate de ape. Nu a mai rămas nimic", a declarat pentru AFP Buddhi Ram Dangol, un nepalez din valea îngropată de ape.
Conform bilanţurilor oficiale, încă provizorii, un total de 682 de cadavre - 675 pe partea nepaleză, 7 pe teritoriul chinez al Tibetului - au fost recuperate începând de miercuri din stratul gros de noroi şi din dărâmăturile clădirilor, drumurilor, podurilor şi şantierelor măturate de val. Şapte cadavre găsite la zeci de kilometri în aval, în nordul Indiei, aflate în curs de identificare, ar putea fi adăugate pe lista victimelor catastrofei.
Munca echipelor de salvare este lentă, dificilă şi epuizantă, a spus Kawan Koirala, un salvator din cadrul serviciului de protecţie civilă din Nepal. "Oamenii vor neapărat să-şi găsească rudele, vii sau morţi, dar nu reuşim (...) uitaţi-vă la tot noroiul ăsta", a mărturisit el pentru AFP, epuizat după optsprezece ore de muncă neîntreruptă. "Este foarte tulburător şi pentru mine. Este prima dată când văd aşa ceva", spune salvatorul. Experţii şi oamenii de ştiinţă atribuie catastrofa prăbuşirii unui gheţar uriaş, care a transformat într-o clipă un râu liniştit într-un fluviu înfuriat care s-a revărsat cu puterea unui tsunami devastator.
În regiunile afectate, autorităţile se străduiesc să dea de urma a aproximativ 3.000 de persoane - 2.426 în Nepal şi 556 pe partea chineză - despre care nu mai au veşti de miercuri. Printre aceştia se numără sute de turişti, pelerini şi muncitori străini, angajaţi pe şantierele barajelor aflate în construcţie în regiune, precum şi un număr tot mai mare de locuitori ai satelor devastate.
Speranțele de a găsit supraviețuitori se diminuează
Rudele celor dispăruţi au continuat să sosească sâmbătă la sediul central al operaţiunilor de salvare din Nepal, la Bidur, în căutarea unor informaţii. Însă speranţele lor se estompează. "Au trecut deja mai mult de trei zile", a declarat pentru AFP Rishi Shrestha, care nu mai are veşti de miercuri de la vărul său, care urma să se deplaseze în China. "Aşadar, există o probabilitate de 99% ca el să nu mai fie în viaţă", recunoaşte el.
Ministrul nepalez al afacerilor externe, Shisir Khanal, a asigurat că guvernul său este pe deplin mobilizat. "În acest moment, prioritatea rămâne acordarea ajutorului de urgenţă şi salvarea cât mai multor vieţi", a declarat el presei.
Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (FICR) a estimat vineri la 93.000 numărul persoanelor afectate, vorbind despre un "traumatism enorm".
În China, mii de salvatori continuă să se lupte pentru a-şi croi drum către inima zonei devastate, punctul de trecere a frontierei de la Gyirong, situat la 1.830 m altitudine. Potrivit agenţiei Xinhua, puţin peste 500 de salvatori sunt acum la lucru acolo. Televiziunea publică CCTV a difuzat imagini cu pompieri echipaţi cu căşti de protecţie traversând un torent cu ajutorul unor bărci gonflabile sau fiind transportaţi cu ajutorul unei drone puternice. "Cea mai mare dificultate este asigurarea siguranţei militarilor noştri", a declarat un ofiţer, Jiang Wanqiang.
De ambele părţi ale frontierei, echipele de salvare lucrează sub ameninţarea unei posibile ruperi a lacului format miercuri în urma prăbuşirii gheţarului în râu. Vineri, operaţiunile lor de salvare au fost perturbate de alerte legate de posibile alunecări de teren, alerte care au fost ulterior ridicate. Pe partea nepaleză, peste 80 de salvatori încearcă în continuare să ajungă la un tunel de pe şantierul barajului Trishuli-3, aflat în construcţie, unde aproximativ o sută de persoane rămân blocate. "Lucrările de degajare a tunelului s-au intensificat sâmbătă dimineaţă", au transmis sâmbătă serviciile prim-ministrului Balendra Shah, "dar eforturile lor sunt împiedicate de condiţiile meteorologice nefavorabile".
O echipă de salvatori specializaţi a sosit din India vecină pentru a-i ajuta, iar o altă echipă este aşteptată din China. Peste 350 de muncitori şi locuitori din zonă au fost deja evacuaţi din această regiune. "Am supravieţuit pentru că eram în tunel", a explicat pentru AFP unul dintre ei, Buddha Tamang, după evacuare. "Câţiva şefi lucrau de cealaltă parte, toţi au fost luaţi de ape", a declarat el.
„O mare provocare”
Inundaţiile şi alunecările de teren sunt frecvente în timpul musonului - între iunie şi septembrie - în Nepal, Tibet şi în toată Asia de Sud. Potrivit oamenilor de ştiinţă, schimbările climatice le sporesc intensitatea şi frecvenţa. "Facem apel la ajutorul lumii în faţa schimbărilor climatice, o mare provocare pentru Nepal şi întreaga regiune", a declarat sâmbătă ministrul Shisir Khanal. "Această luptă trebuie să fie a tuturor", a spus el. Chiar dacă este încă prea devreme pentru o evaluare precisă, Khanal a estimat deja costul reconstrucţiei la "câteva miliarde de dolari" şi a făcut apel la "sprijinul comunităţii internaţionale".
Această ţară săracă din Himalaya, cu o populaţie de 30 de milioane de locuitori, a solicitat asistenţă specializată din străinătate, iar ministrul său de finanţe a declarat pentru Reuters că va avea nevoie, de asemenea, de aproximativ 4-5 miliarde de dolari pentru reconstrucţie în urma dezastrului. "Aceasta este doar o estimare. Pierderile şi pagubele sunt în curs de evaluare", a spus el.
Operaţiunile de căutare şi salvare au fost întrerupte temporar din cauza ploii şi a ceţii, dar au fost reluate mai târziu sâmbătă în cursul după-amiezii, a declarat un ofiţer de poliţie din districtul Rasuwa, grav afectat de dezastru. "Elicopterele zboară, iar operaţiunea a fost reluată după o oarecare îmbunătăţire a condiţiilor meteorologice", a spus el, sub condiţia anonimatului, întrucât nu este autorizat să vorbească cu presa.
Autorităţile suspendaseră, de asemenea, operaţiunile de salvare vineri, când un lac, format la graniţa dintre Nepal şi China în urma viiturii, a început să se reverse în râurile Lhende Khola şi Trishuli din Nepal.
Până sâmbătă, riscul se atenuase, iar porţiuni din albia lacului erau vizibile, au declarat autorităţile chineze şi postul public de televiziune CCTV. Imaginile din satelit sugerau că apa se scurgea încet din lac, reducându-i treptat dimensiunea, a relatat CCTV. Lacul este unul dintre cele două situate în amonte de zona inundată, monitorizate de Nepal. Riscurile de inundaţii vor persista până când ambele se vor fi golit complet, a avertizat un oficial. La trei zile după dezastru, autorităţile au declarat că unele cadavre recuperate se descompuseseră până la a deveni de nerecunoscut. Acestea vor fi îngropate după îndeplinirea formalităţilor legale, din cauza riscurilor pentru sănătate şi a temerii de apariţie a unor focare de boli. "Vor fi prelevate probe de ADN, iar cadavrele vor fi îngropate într-un spaţiu deschis", a declarat administraţia districtului Chitwan într-un comunicat.
În Kathmandu, familiile persoanelor dispărute s-au adunat în faţa Campusului Medical Maharajgunj, unde fuseseră duse unele cadavre. Mulţi au încercat să-şi identifice rudele din fotografiile cadavrelor afişate pe porţi şi ziduri de incintă. În Malaezia, familiile a 91 de cetăţeni înregistraţi ca "de negăsit" în Tibet şi Nepal aşteptau, de asemenea, veşti.
Pentru supravieţuitori, calvarul este departe de a se fi încheiat, aceştia confruntându-se cu sarcina de a-şi reconstrui vieţile.
The Guardian - Rusia pierde lunar în Ucraina cu 6.000 de militari mai mult decât reuşeşte să recruteze
Rusia pierde în Ucraina, în fiecare lună, cu aproximativ 6.000 de militari mai mult decât reuşeşte să recruteze, au declarat oficiali occidentali, conform The Guardian.
Deşi Rusia continuă să atragă rapid noi recruţi pentru front, într-un ritm estimat la 1.000 pe zi, în ultimele două luni nici măcar acest nivel nu a fost suficient pentru a-i înlocui pe cei ucişi sau răniţi. „Estimăm că diferenţa dintre numărul persoanelor pe care Rusia le pierde şi numărul celor pe care reuşeşte să le recruteze este în prezent de aproximativ 6.000 pe lună”, a declarat un oficial occidental.
„Răspunsul lui Putin la această situaţie a fost să escaladeze el însuşi şi să vizeze infrastructura civilă şi civilii din Ucraina, lansând peste 360 de rachete de la începutul lunii iulie şi profitând de deficitul Kievului în ceea ce priveşte apărarea împotriva rachetelor balistice. Este clar că Moscova intenţionează să încerce să distrugă moralul ucrainenilor prin distrugerea infrastructurii energetice în această iarnă.”, a mai spus sursa citată.
Aceste tactici sunt folosite în parte pentru că Putin are opţiuni limitate pentru a compensa, prin noi recrutări, pierderile uriaşe de pe câmpul de luptă.
Oficialii occidentali consideră că o nouă mobilizare ar reprezenta un risc major atât din punct de vedere politic, cât şi economic. Ei afirmă că ultima astfel de măsură, din toamna anului 2022, a determinat aproximativ un milion de ruşi, mulţi dintre ei înalt calificaţi, să părăsească ţara, mai puţin de jumătate dintre aceştia revenind ulterior. De asemenea, nu este clar dacă armata rusă ar putea integra cele câteva sute de mii de noi recruţi pe care i-ar genera o astfel de mobilizare, având în vedere lipsa echipamentelor şi a ofiţerilor.
Ucraina a atacat în mod repetat obiective ruseşti legate de industria petrolieră, provocând penurii de combustibil, însă a solicitat în repetate rânduri mai mult sprijin din partea aliaţilor, atât sub forma rachetelor ofensive, cât şi a sistemelor de apărare. Andy Burnham a vizitat Kievul în această săptămână, în prima sa deplasare în străinătate în calitate de prim-ministru. El i-a spus lui Volodimir Zelenski că Regatul Unit va furniza Ucrainei informaţii anterior clasificate privind componentele de fabricaţie britanică ale rachetelor de croazieră cu rază lungă de acţiune.
Burnham a cerut, de asemenea, comunităţii internaţionale să facă mai mult pentru protejarea Ucrainei împotriva atacurilor ruseşti, în special prin furnizarea mai multor rachete interceptoare Patriot de fabricaţie americană. El ar urma să susţină acest punct de vedere la Adunarea Generală a ONU de luna viitoare, la New York.
Ca reacţie, Rusia a formulat în mod repetat ameninţări cu represalii, inclusiv referiri la atacarea unor ţinte militare britanice atât în interiorul, cât şi în afara Ucrainei. Oficialii occidentali au declarat că, deşi ameninţarea reprezentată de Rusia rămâne foarte reală, situaţia nu s-a schimbat, iar evaluarea lor este că „Putin doreşte în mod categoric să evite o confruntare directă cu NATO”.
„Vedem o continuare a retoricii ostile şi a diverselor acuzaţii la adresa Regatului Unit. Acest lucru este pe deplin în concordanţă cu doctrina militară rusă de lungă durată, care presupune utilizarea retoricii atât pentru a exploata temerile adversarilor, cât şi pentru a influenţa procesul decizional. Aşadar, nu este un fenomen nou”, a declarat un oficial.
Oficialii afirmă că Rusia dispune în continuare de capacitatea de a viza Regatul Unit, de exemplu prin atacuri cibernetice sau atacuri fizice asupra unor obiective civile, efectuate prin intermediari, inclusiv asupra unor fabrici sau depozite. Anul trecut, şase bărbaţi au fost condamnaţi la închisoare pentru implicarea într-un atac ordonat de Rusia asupra unui depozit din estul Londrei în care se afla ajutor destinat Ucrainei.
Oficialii au precizat însă că evaluarea lor este că Putin va limita orice astfel de acţiune pentru a evita un conflict mai direct cu NATO.
Obiectivul general al lui Putin în Ucraina, consideră oficialii occidentali, este continuarea unui război de uzură, în speranţa că sprijinul aliaţilor Ucrainei se va diminua, în special dacă guvernele vor fi descurajate de îngrijorarea opiniei publice provocată de ameninţările Rusiei. Astfel de ameninţări ar trebui privite, a afirmat un oficial, drept încercări de a crea o „Europă fragmentată şi mai vulnerabilă”.
„Este important să avem în vedere că acest lucru nu este nou. Rusia a invocat de numeroase ori în ultimii ani ameninţarea unei posibile utilizări a armelor nucleare pentru a încerca să ne sperie şi să ne determine să punem capăt sprijinului pentru Ucraina”, a declarat un alt oficial.
Islanda: Rezultatele preliminare indică victoria taberei „Da” la referendum
O majoritate restrânsă a alegătorilor islandezi susţine reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană (UE), potrivit rezultatelor preliminare ale referendumului pe această temă, anunţate duminică de postul public de radiodifuziune RUV, citat de Reuters.
Aproximativ 51,2% dintre alegători au susţinut propunerea guvernului de a relua negocierile, în timp ce 48,8% au votat împotrivă, a relatat RUV în urma numărării a 87.000 de voturi.
Nu au fost disponibile informaţii privind prezenţa la vot, deşi în Islanda există 270.000 de alegători înscrişi pe liste.
O victorie a taberei ”Da” ar fi salutată la Bruxelles; unii oficiali consideră Islanda un candidat cu risc scăzut şi apreciază poziţia geografică a insulei, mai ales în contextul în care problema securităţii în zona arctică capătă o importanţă tot mai mare.
Alegătorii cu drept de vot din Islanda au fost chemaţi, sâmbătă, la urne pentru a decide dacă ţara lor se va apropia sau se va îndepărta de Uniunea Europeană, într-un moment geopolitic dificil, în care văd cum teritoriul insulei vecine Groenlanda este râvnit de Donald Trump. "Ar trebui Islanda să reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană?" Aceasta este întrebarea care le-a fost adresată celor 270.000 de islandezi cu drept de vot.
Rezultatele referendumului vor determina dacă insula cu 400.000 de locuitori ar trebui să reia negocierile de aderare la blocul celor 27 de state membre, întrerupte în urmă cu 13 ani, sau să pună această idee pe plan secund pentru viitorul previzibil.
Regele Haakon al VIII-lea s-a adresat pentru prima dată norvegienilor sâmbătă
Noul rege al Norvegiei, Haakon al VIII-lea, s-a adresat norvegienilor, sâmbătă, pentru prima dată de la urcarea sa pe tron, aducând un omagiu tatălui său, regele Harald al V-lea, care a decedat cu o zi înainte la vârsta de 89 de ani, relatează AFP.
"Suntem în doliu, dar, în acelaşi timp, faptul că atât de multe persoane ne împărtăşesc durerea ne aduce alinare şi putere", a declarat regele, în vârstă de 53 de ani, într-un discurs difuzat la televiziunea naţională.
Regele Harald "ne reamintea mereu, în cadrul familiei, că fiecare trebuie să facă lucrurile în felul său. Să-şi găsească propria cale. Să fie el însuşi... Acum este rândul meu", a adăugat el. Anterior, Haakon al VIII-lea îi primise pe preşedintele Parlamentului, pe preşedinta Curţii Supreme şi apoi pe liderii Bisericii Norvegiei.
În regatul scandinav a fost decretat doliu naţional după decesul, survenit vineri, la vârsta de 89 de ani, al celui mai în vârstă dintre suveranii Europei.
Mulţi norvegieni s-au adunat sâmbătă în faţa capelei Palatului Regal din Oslo, unde munţi de flori acoperă solul după trecerea a peste 20.000 de persoane venite să-şi aducă omagiul.
"Toată lumea este tristă, iar regele era un om pe care toată lumea îl respecta. Un om bun, aşa că cred că toată lumea se simte puţin abătută astăzi", a declarat pentru AFP Anne Lobbe, în vârstă de 35 de ani.
Kari Lyngestad, o asistentă medicală în vârstă de 45 de ani, a descris discursul noului rege ca fiind foarte "emoţionant". "Sunt fericită şi tristă în acelaşi timp, şi cred că totul va fi bine: avem un nou rege bun", a declarat ea pentru AFP în faţa palatului regal, imediat după difuzarea discursului.
La rândul său, un profesor, Eyvind Storeheier, a calificat discursul drept "fantastic". "Cred că va semăna foarte mult cu tatăl său. Va fi un rege apropiat de popor", a afirmat bărbatul de 56 de ani.
Noul rege va avea, la fel ca tatăl său, funcţii în principal protocolare. El a ales numele de Haakon al VIII-lea şi a hotărât să calce pe urmele strămoşilor săi, perpetuând aceeaşi deviză: "Totul pentru Norvegia".
Harald al V-lea, care a urcat pe tron în 1991, era perceput ca întruchiparea unei Norvegii deschise şi tolerante.
Majoritatea celor 37 de victime ale exploziilor din raionul Bucha sunt de la azilul de bătrâni din apropierea depozitului de muniţii
Majoritatea celor 37 de victime ale atacului cu dronă care a lovit, vineri seara, un depozit de muniţii din satul Mîla, în raionul Bucha din regiunea Kiev, sunt rezidenţi ai unui azil pentru vârstnici, relatează Ukrainska Pravda.
Potrivit corespondenţilor platformei media Hromadske, cel mai grav afectat de explozii a fost azilul de bătrâni, iar majoritatea victimelor provin tocmai din acest cămin privat. "Toţi cei care se aflau în clădire au murit. Au fost găsite cel puţin 31 de cadavre. Alţi trei decedaţi sunt localnici. Doi au murit în clădirea de vizavi de azil şi o persoană în maşină", a relatat jurnalista Diana Buţko.
Purtătoarea de cuvânt a Serviciului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a precizat că, în prezent, a fost confirmată moartea a 27 de persoane. Celelalte 10 cazuri nu sunt confirmate, deoarece este vorba de rămăşiţe ale cadavrelor descoperite la locul atacului rus. Numărul exact al victimelor va putea fi stabilit abia după identificarea acestora.
Jurnalista Diana Buţko spune că localnicii au auzit două explozii, prima dintre ele la ora 20:30, pe 28 august. Detonările au continuat apoi toată noaptea.
Preşedintele Volodimir Zelenski, comentând incidentul, a declarat că muniţia nu trebuia să fie depozitată în apropierea zonelor rezidenţiale şi a cerut tragerea la răspundere a celor vinovaţi de încălcarea normelor. Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei a declarat însă că principala cauză a tragediei este Rusia.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Marine Le Pen, reprezentanta extremei drepte, conduce detaşat în intenţiile de vot din Franța
De același autor
