MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Declarației finală a summitului din Sicilia Liderii G7 se declară dispuși să impună sancțiuni suplimentare Rusiei
Liderii G7 s-au declarat dispuși sâmbătă să impună sancțiuni suplimentare vizând Rusia, pe care o acuză pentru conflictuul ucrainean, potrivit declarației finale a summitului de la Taormina, din Sicilia, relatează AFP.
«Sancțiunile vor putea fi ridicate atunci când Rusia își va respecta angajamentele. De asemenea, suntem pregătiți să luăm măsuri restrictive suplimentare împotriva Rusiei, dacă va fi necesar”, se arată în comunicatul ce adoptă un ton deosebit de ferm. Moscova a fost suspendată din G8 după ce a anexat peninsula ucraineană Crimeea, în 2014. De asemenea, țara este vizată de sancțiuni economice pentru implicarea în conflictul din estul Ucrainei, soldat cu peste 10.000 de morți în trei ani. Rusia neagă că ar susține rebelii separatiști proruși care se luptă cu trupele ucrainene, însă G7 a reiterat clar acuzațiile care o vizează. “Subliniem responsabilitatea Federației Ruse în conflict și rolul pe care trebuie să îl joace pentru a reinstaura pacea și stabilitatea”, au afirmat liderii organizației, reluând condamnarea “anexarea ilegală a Crimeei”.
Chestiunea sancțiunilor vizând Rusia este ridicată în mod regulat, iar poziția americană în acest dosar a ridicat semne de întrebare.
Ridicarea sancțiunilor este legată de aplicarea de către Rusia a acordurilor de pace de la Minsk, semnate în 2015, a amintit G7.
Liderii celor mai dezvoltate șapte economii din lume și-au exprimat, însă, diviziunea privind clima, Statele Unite fiind inflexibile și refuzând să își exprime susținerea față de Acordul de la Paris pentru combaterea încălzirii climatice.
“Discuția a fost francă, poate mai francă decât la summiturile precedente”, a recunoscut șeful Guvernului italian, Paolo Gentiloni, a cărui țară asigură în prezent președinția G7.
Însă, în pofida presiunilor repetate din partea europenilor (Germania, Franța, Italia, Marea Britanie și UE), a Canadei și Japoniei, Donald Trump nu a cedat.
“Statele Unite ale Americii sunt în curs de reevaluare a politicii lor privind schimbarea climatică și privind Acordul de la Paris și, în consecință, nu sunt în măsură să se alăture consensului în acest subiect”, se arată în declarația finală.
“Luând act de acest proces, șefii de stat și de Guvern din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Marea Britanie, precum și Comisia Europeană își reafirmă angajamentul față de implementarea rapidă a Acordului de la Paris”, se adaugă în text. În concluzie, declarația finală a summitului, ce a început vineri în celebra stațiune balneară din Sicilia, constată lipsa de unitate privind încălzirea climatică – o premieră după zecile de comunicate G7 în care se afirma necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.
În timp ce ginerele este vizat de o anchetă, Trump denunță "minciunile" presei
Președintele american Donald Trump, care s-a întors în Statele Unite după primul său turneu în străinătate, a denunțat din nou “minciunile” presei, într-o serie de mesaje publicate duminică pe Twitter, relatează Reuters. “Părerea mea este că multe scurgeri de informații sunt minciuni fabricate de presa «fake news»”, a scris Trump. De fiecare dată când presa menționează surse citate sub acoperirea anonimatului, “este posibil ca aceste surse să nu existe, ci să fie inventate de jurnaliștii «fake news»”, a adăugat el.
Donald Trump s-a întors la Washington, după mai mult de o săptămână în Orientul Mijlociu și în Europa, la o Casă Albă în criză, unde ancheta privind legăturile cu Rusia îl vizează deja pe unul dintre cei mai apropiați consilieri ai săi – ginerele său Jared Kushner. Presa americană a scris că soțul Ivankăi Trump a vrut să deschidă un canal secret de comunicații cu Moscova, în perioada de tranziție, înainte ca Trump să fie învestit în funcție. El a vrut să evite astfel căile tradiționale de comunicare între cele două țări. Potrivit Washington Post, Jared Kushner a făcut această propunere în cursul unei întâlniri cu ambasadorul rus la Washington, Serghei Kisliak, pe 1 sau 2 decembrie, la Trump Tower din New York. El a mers până la a sugera folosirea clădirilor diplomatice ruse pentru a “proteja aceste discuții preinvestire de orice supraveghere” din partea Guvernului SUA, a scris cotidianul, menționând conversațiile dintre Moscova și ambasadorul său interceptate de serviciile americane de informații.
Merkel avertizează că Europa nu trebuie să mai aibă încredere în SUA și în Marea Britanie
Europa “trebuie să își ia soarta în propriile mâini” în condițiile unei alianțe occidentale divizate de Brexit și de președinția lui Donald Trump, a declarat ieri șefa Guvernului de la Berlin, Angela Merkel, citată de AFP.
“Perioada în care puteam să depindem în totalitate unii de alții se termină. Am trăit acest lucru în ultimele câteva zile”, a spus Merkel la un miting electoral din Munchen, în sudul Germaniei. “Noi, europenii, chiar trebuie să ne luăm soarta în propriile noastre mâini”, a adăugat ea.
Germania și Europa se vor strădui să rămână în relații bune cu SUA și Marea Britanie, dar “trebuie să ne luptăm pentru propriul nostru destin”, a insistat Merkel. Ea consideră că trebuie acordat o atenție deosebită relațiilor dintre Berlin și noul președinte francez Emmanuel Macron.
Cancelarul german a luat parte vineri și sâmbătă la summitul G7 din Sicilia, ce s-a încheiat fără un acord între Statele Unite și celelalte șase mari economii ale lumii privind clima. Merkel a descris discuțiile în acest dosar drept “foarte dificile, pentru a nu spune foarte nesatisfăcătoare”.
Doi suspecți pentru vandalizarea mormântului generalului De Gaulle
Autoritățile franceze caută doi suspecți pentru vandalizarea mormântului generalului Charles de Gaulle, la Colombey-les-deux-Eglises, un act ce a generat emoție și indignare, relatează BFMTV. Anchetatorii sunt pe urmele unui bărbat de aproximativ 30 de ani care, sâmbătă după-amiază, în mai puțin de un minut, a urcat pe mormântul generalului și a spart crucea. Bărbatul a plecat apoi din cimitir, fără a vandaliza altceva. El s-a urcat în mașina sa, parcată lângă cimitir, unde îl aștepta o altă persoană, căutată de asemenea. Anchetatorii nu privilegiază deocamdată nicio pistă, însă un act posibil este “puțin probabil, ținând cont că nu a fost făcută nicio revendicare”. Incidentul a avut loc pe 27 mai, Ziua Națională a Rezistenței față de nazism. De Gaulle a fost o figură impozantă a istoriei franceze din secolul al XX-lea, conducând rezistența națională față de ocupația nazistă din Al Doilea Război Mondial, punând capăt războiului colonial din Algeria, în 1962, și servind ca președinte al Franței timp de un deceniu, până în 1969. El a fondat Republica a V-a, care i-a acordat președintelui puteri mari și a fixat o politică externă ce respinge conceptul de dominație globală americană și sovietică, oferind Franței o voce independentă pe scena mondială.
