MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: De ce unele virusuri rămân în organism toată viaţa
Un studiu a identificat factorii genetici implicaţi
Majoritatea oamenilor sănătoşi poartă în organism virusuri care nu provoacă simptome, dar care pot persista pe termen lung. Un studiu de referinţă arată de ce aceste infecţii rămân latente şi cum diferă, de la o persoană la alta, capacitatea organismului de a le controla.
Un grup de cercetători de la Harvard Medical School a analizat date provenite din probe de sânge şi salivă de la peste 917.000 de persoane, folosind trei baze de date medicale. Studiul a urmărit cantitatea de ADN viral prezentă în organism în absenţa bolii, adică situaţiile în care virusurile există, dar nu determină simptome.
Prin analiza fragmentelor genetice, cercetătorii au calculat încărcătura virală, un indicator care arată ce virusuri sunt prezente şi cât de eficient reuşeşte sistemul imunitar să le controleze. Valorile încărcăturii virale au variat în funcţie de vârstă şi sex. Echipa a corelat nivelurile de ADN viral cu anumite regiuni din genomul uman şi a identificat legături între caracteristicile genetice, factorii demografici şi capacitatea organismului de a suprima virusurile. Au fost identificate 82 de regiuni specifice din genom asociate cu încărcătura virală, în special în complexul major de histocompatibilitate (MHC), o zonă esenţială pentru funcţionarea sistemului imunitar.
Analiza a evidenţiat şi diferenţe între virusuri. Virusul Epstein-Barr (EBV) a fost mai frecvent odată cu înaintarea în vârstă, în timp ce virusul herpetic HHV-7 a scăzut după vârsta mijlocie. În cazul EBV, încărcătura virală a fost mai mare iarna şi mai mică vara, în timp ce alte virusuri au avut valori mai stabile.
Folosind o metodă statistică numită randomizare mendeliană, cercetătorii au analizat relaţia dintre virusuri şi anumite boli. Rezultatele arată că o încărcătură virală mare pentru EBV este un factor de risc direct pentru dezvoltarea limfomului Hodgkin mai târziu în viaţă. În schimb, nu a fost identificată aceeaşi relaţie între EBV şi scleroza multiplă, deşi virusul este cunoscut ca factor declanşator al bolii. Acest rezultat sugerează că, în cazul sclerozei multiple, răspunsul sistemului imunitar la virus este mai important decât cantitatea de virus prezentă.
Studiul a identificat şi factori non-genetici asociaţi cu încărcătura virală, precum vârsta, sexul şi fumatul.
Majoritatea virusurilor au fost mai frecvente la bărbaţi decât la femei. Cercetătorii subliniază că aceste rezultate pot ajuta la înţelegerea diferenţelor de risc între persoane care poartă aceleaşi virusuri. De exemplu, trei tipuri de virusuri numite anelovirusuri sunt prezente la 80–90% din populaţie, dar rolul lor în apariţia bolilor nu este, în prezent, cunoscut.
Analiza s-a limitat la virusuri ADN, care se integrează în materialul genetic al celulelor. Cercetătorii notează că, sunt necesare studii suplimentare pentru virusurile ARN, cum sunt coronavirusurile, care funcţionează diferit. Ei menţionează şi faptul că unele virusuri vechi, integrate în genomul uman în trecut îndepărtat şi care nu se mai pot replica, pot avea în continuare efecte asupra sănătăţii. Studiul a fost publicat în revista Nature.
Consumul ocazional dar excesiv de alcool poate tripla riscul de leziuni hepatice severe
Consumul de alcool concentrat într-o singură zi, chiar dacă apare rar, poate avea efecte mult mai nocive asupra ficatului decât s-a ştiut până acum. Un nou studiu arată că nu doar cantitatea totală de alcool contează, ci şi modul în care acesta este consumat, iar episoadele ocazionale de exces pot creşte semnificativ riscul de afectare hepatică.
Un studiu realizat de cercetători de la Keck Medicine - University of Southern California (USC) şi publicat joi, în revista Clinical Gastroenterology and Hepatology, arată că şi episoadele rare de consum excesiv de alcool cresc semnificativ riscul de leziuni hepatice.
Cercetarea s-a concentrat pe persoanele cu boală hepatică steatozică asociată disfuncţiei metabolice (MASLD), cea mai frecventă afecţiune hepatică din Statele Unite, care afectează aproximativ unul din trei adulţi.
MASLD este asociată cu excesul ponderal, obezitatea şi tulburările metabolice, precum diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arterială şi hipercolesterolemia. Deşi nu este clasificată ca o boală legată de consumul de alcool, cercetătorii au analizat dacă alcoolul poate influenţa evoluţia acestei afecţiuni.
Consumul episodic excesiv a fost definit ca ingerarea a cel puţin patru băuturi alcoolice într-o zi pentru femei şi cel puţin cinci pentru bărbaţi, cel puţin o dată pe lună. Rezultatele au arătat că persoanele care consumă cantităţi mari de alcool într-o singură zi, chiar şi ocazional, au un risc de aproape trei ori mai mare de a dezvolta fibroză hepatică avansată, comparativ cu cele care distribuie aceeaşi cantitate totală de alcool în timp.
Fibroza hepatică reprezintă acumularea de ţesut cicatricial în ficat. Analiza a evidenţiat şi o relaţie directă între cantitatea de alcool consumată într-o singură ocazie şi severitatea afectării hepatice: cu cât consumul este mai mare într-un interval scurt, cu atât creşte gradul de fibroză.
Pentru a evalua impactul tiparelor de consum de alcool, cercetătorii au analizat datele a peste 8.000 de adulţi incluşi în National Health and Nutrition Examination Survey, colectate între 2017 şi 2023. Participanţii au fost comparaţi în funcţie de vârstă, sex şi consumul mediu săptămânal de alcool, pentru a diferenţia efectul tiparului de consum de cel al cantităţii totale.
Rezultatele au arătat că peste jumătate dintre adulţii incluşi în studiu au raportat episoade de consum excesiv, iar aproape 16% dintre cei cu MASLD se încadrau în această categorie. Tinerii şi bărbaţii au raportat mai frecvent acest tip de consum.
Autorii studiului subliniază că, în mod tradiţional, evaluarea riscului hepatic s-a bazat mai ales pe cantitatea totală de alcool consumată, nu pe modul de consum.
Noile date sugerează că acest aspect trebuie reconsiderat, deoarece episoadele ocazionale de consum excesiv pot avea un impact major, chiar şi la persoanele care, în restul timpului, consumă moderat alcool. Potrivit coordonatorului studiului, dr. Brian P. Lee, hepatolog şi specialist în transplant hepatic la Keck Medicine, consumul unei cantităţi mari de alcool într-un interval scurt poate depăşi capacitatea ficatului de a procesa alcoolul şi poate declanşa inflamaţie, favorizând, în timp, apariţia fibrozei. Persoanele cu MASLD pot fi mai vulnerabile la aceste efecte.
Datele arată, de asemenea, că boala hepatică asociată consumului de alcool s-a dublat în ultimele două decenii, pe fondul creşterii consumului de alcool şi al prevalenţei factorilor de risc precum obezitatea şi diabetul.
Deşi studiul s-a concentrat pe pacienţii cu MASLD, autorii consideră că rezultatele pot fi relevante şi pentru populaţia generală. Frecvenţa ridicată a episoadelor de consum excesiv indică necesitatea unei mai bune informări şi a unor strategii de prevenţie mai eficiente în ceea ce priveşte bolile hepatice, subliniază autorii acestui studiu.
Explozibilii găsiți în apropierea gazoductului Balkan Stream, o operațiune rusească sub steag fals, consideră Ucraina
Ucraina a negat duminică orice implicare în plasarea explozivilor găsiți în Serbia în apropierea gazoductului Balkan Stream care alimentează Ungaria cu gaz rusesc, considerând că aceasta ar putea fi o operațiune rusească sub steag fals în contextul alegerilor care vor avea loc duminica viitoare în Ungaria, relatează Reuters.
'Ucraina nu are nimic de-a face cu asta', a scris pe rețeaua de socializare X un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe. 'Cel mai probabil este o operațiune sub steag fals, ca parte a puternicei interferențe rusești în alegerile ungare', a adăugat oficialul ucrainean.
Premierul ungar Viktor Orban a convocat duminică o reuniune extraordinară a Consiliul de Apărare și a acuzat Ucraina că ar fi pus la cale un sabotaj împotriva gazoductului care transportă gaz rusesc către Ungaria prin Serbia, după ce autoritățile sârbe au anunțat că au descoperit explozibili în apropierea acestei conducte. 'Această tentativă de atentat terorist se înscrie perfect într-o serie de acțiuni prin care ucrainenii încearcă în mod constant să întrerupă furnizarea de gaze și petrol din Rusia către Europa', a declarat ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, într-un videoclip postat pe rețelele de socializare după participarea la respectiva reuniune convocată de Orban și la care s-a luat decizia de a mobiliza pază militară pe secțiunea ungară a gazoductului, relatează agenția EFE.
În același mesaj, Szijjarto a amintit de sabotajul asupra gazoductelor Nord Stream și de oprirea fluxului de petrol rusesc prin secțiunea ucraineană a conductei Drujba, aceasta din urmă provocând un conflict între Kiev și Budapesta, în timp ce Orban a blocat un ajutor financiar european de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei.
'Pretențiile Ucrainei reprezintă o amenințare mortală pentru Ungaria. Securitatea energetică a Ungariei nu este un joc', a spus duminică la rândul său Orban într-un videoclip pe rețelele de socializare.
În acest timp, opozantul său, Peter Magyar, care i-a fost odată aliat și acum are mari șanse să-l înlăture de la putere, a sugerat că presupusa tentativă de sabotaj semnalată duminică nu a fost altceva decât o înscenare a lui Orban, în complicitate cu președintele sârb Aleksandar Vucic, pentru a recâștiga popularitatea pierdută în rândul electoratului.
Președintele Vucic a anunțat mai devreme că două pachete mari de explozibili au fost găsite în nordul Serbiei, aproape de Ungaria, în vecinătatea gazoductului Balkan Stream, o extensie a conductei TurkStream care aprovizionează ambele țări cu gaze naturale rusești.
Ambasadele Iranului din întreaga lume râd de Trump
„Ia-o mai uşor, tigrule!”, ”Stăpâneşte-te, bătrâne!” sunt câteva dintre comentariile ironice postate pe X de ambasadele Iranului din mai multe ţări, după ce preşedintele SUA Donald Trump a ameninţat în termeni duri Iranul cerând să deschidă Strâmtorea Ormuz. O altă ambasadă a invocat proverbul conform căruia „este mai bine să ţii gura închisă şi să-i laşi pe oameni să creadă că eşti prost decât să o deschizi şi să înlături orice îndoială”.
„Marţi va fi Ziua centralelor electrice şi Ziua podurilor, toate într-una, în Iran. Nu va mai fi nimic asemănător!!! Deschideţi dracului Strâmtoarea, nenorociţilor, sau veţi trăi în iad”, a scris Trump pe Truth Social duminică dimineaţă. Ulterior, el a părut să stabilească un nou termen-limită, scriind „Marţi, ora 20:00, ora Coastei de Est!”
Ce au spus unele dintre ambasade:
Ambasada Iranului în Africa de Sud a scris: „Ar fi bine să vă gândiţi serios la Amendamentul 25, Secţiunea 4”, făcând aparent referire la prevederea constituţională care permite vicepreşedintelui şi majorităţii cabinetului să declare preşedintele inapt pentru funcţie.
„Ia-o mai uşor, tigrule. Păstrează-ţi calmul”, a scris Ambasada Iranului în Bulgaria.
Ambasada Iranului în Austria a declarat: „#POTUS a coborât la un nivel fără precedent de implorare, amestecat cu grosolănie amară, lipsită de conţinut, şi ameninţări. Disperarea este aproape palpabilă, curgând din fiecare silabă - mai ales din injuriile aruncate la întâmplare”, subliniind că atacarea infrastructurii civile este o crimă de război. A adăugat: „Un avertisment suplimentar: protejaţi toţi minorii sub 18 ani de expunerea la retorica lui Trump.”
Ambasada Iranului în Regatul Unit a citat un proverb: „Este mai bine să ţii gura închisă şi să-i laşi pe oameni să creadă că eşti prost decât să o deschizi şi să înlături orice îndoială.” A mai spus că ameninţarea lui Trump este un „semn de slăbiciune şi boală”.
Ambasada Iranului în Zimbabwe a publicat o listă de exemple de „conduită prezidenţială”, care includeau „un limbaj respectuos şi moderat în declaraţiile publice”. „Înjurăturile şi insultele sunt comportamentul unor răsfăţaţi care nu ştiu să piardă. Stăpâneşte-te, bătrâne!”, a scris Ambasada Iranului în India.
Trump spune că pilotul american salvat în Iran este „grav rănit”
Donald Trump a declarat, într-un mesaj postat pe aplicaţia sa Truth, că al doilea pilot american a fost „grav rănit”. „Forţele iraniene îl căutau în număr mare şi se apropiau. Este un colonel foarte respectat şi experimentat”, a adăugat preşedintele SUA.
Pilotul al cărui bombardier F-15E a fost doborât vineri în Iran a fost salvat de forţele armate americane. Donald Trump a confirmat această informaţie pe contul său Truth Social. Între timp, Iranul a efectuat duminică mai multe atacuri care au vizat ţările din Golf.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
