MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Cutremur în Turcia și Siria: Peste 28.000 de decese, dar bilanțul „se va dubla”
„Nu am început încă să numărăm morții”, este scenariul pesimist propus de directorul agenției umanitare ONU Martin Griffiths
Numărul deceselor înregistrate după cutremurele devastatoare de luni din Turcia și Siria este acum de peste 28.000, conform ultimului bilanț. În Turcia, s-au semnalat 24.617 de decese, potrivit vicepreședintelui Fuat Oktay. Au fost răniți peste 80.000 de oameni. În Siria, numărul deceselor confirmate era ieri 3.575.
Potrivit cotidianului Sozcu, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat că universitățile își vor continua activitatea până la vară fără prezența fizică a studenților, în sistem online, astfel încât căminele studențești să poată fi folosite pentru găzduirea oamenilor rămași fără adăpost după cutremure.
Bilanțul cutremurului devastator se va “dubla sau mai mult”, a avertizat directorul agenției umanitare ONU, Martin Griffiths. Acesta a mers sâmbătă în Turcia, în orașul Kahramanmaras, epicentrul cutremurului de 7,8 grade de pe 6 februarie.
„Cred că este greu de estimat (bilanțul) tocmai pentru că trebuie să mergem sub dărâmături, dar sunt sigur că se va dubla, sau mai mult”, a spus el pentru Sky News. „Nu am început încă să numărăm morții”, a spus Martin Griffiths.
Zeci de mii de salvatori continuau să caute prin moloz în frigul care se adaugă la mizeria trăită de milioane de oameni afectați. Organizația Națiunilor Unite a avertizat că cel puțin 870.000 de persoane au nevoie urgentă de mese calde în Turcia și Siria. În prezent, se consideră că până la 5,3 milioane de persoane sunt fără adăpost doar în Siria.
Aproape 26 de milioane de oameni au fost afectați de cutremur, a precizat, sâmbătă, Organizația Mondială a Sănătății, făcând apel la donații de 42,8 milioane de dolari pentru finanțarea nevoilor imediate de sănătate. Agenția de Management al Dezastrelor din Turcia a declarat că peste 32.000 de membri ai organizațiilor turcești iau parte la căutări. În plus, sunt 8.294 de salvatori din străinătate. „În curând, echipele de căutare și salvare vor lăsa loc agențiilor umanitare a căror sarcină este să se ocupe de numărul extraordinar de persoane afectate în următoarele câteva luni”, a mai spus Martin Griffiths într-un videoclip postat sâmbătă pe contul său de Twitter.
Salvatorii români au scos de sub dărâmături un bărbat de 35 de ani
Salvatorii români care acționează în zonele afectate de cutremur din Turcia au scos duminică de sub dărâmături un bărbat de 35 de ani, după o intervenție care a durat 12 ore. “În această dimineață, echipa RO USAR 2 a salvat de sub dărâmături un bărbat în vârstă de 35 ani, după o misiune continuă de 12 ore. După ce a fost identificată victima, cu ajutorul senzorilor de amplificare a sunetelor, salvatorii au realizat în mod progresiv accesul printre elementele prăbușite, pentru a-i oferi o mască cu oxigen”, conform ISU București- Ilfov.
În acțiunile de salvare au fost implicați personal medical și voluntari turci. Este a șasea persoană scoasă în viață de sub dărâmături de salvatorii români.
La acest moment, în Turcia sunt prezente două echipe de sprijin din România, formate din personal specializat de căutare-salvare RO-USAR, medici și asistenți SMURD, personal cu echipe canine.
Șeful Google Search avertizează asupra capcanelor inteligenței artificiale
n chatbot-urile pot produce utilizatorilor “halucinații”
Șeful Google Search a avertizat asupra capcanelor inteligenței artificiale în chatbot-uri într-un interviu publicat sâmbătă, în timp ce compania-mamă Google Alphabet luptă pentru a concura cu aplicația de succes ChatGPT. “Acest tip de inteligență artificială despre care vorbim acum poate duce uneori la ceva ce numim halucinații. Acest lucru se exprimă în așa fel încât o mașină să ofere un răspuns convingător, dar complet inventat”, a declarat Prabhakar Raghavan, vicepreședinte senior la Google și șeful Google Search, pentru ziarul german Welt am Sonntag.Una dintre sarcinile fundamentale, a adăugat el este menținerea acestui tip de inteligență artificială la minimum.
Obiecte zburătoare neidentificate, doborâte pe cerul Americii
n un „obiect neidentificat” a fost doborât în weekend de un avion american în nordul Canadei n obiectul este un „dispozitiv cilindric” n este pentru a treia oară într-o săptămână când are loc un astfel de incident în spațiul aerian nord-american
Premierul canadian Justin Trudeau a anunțat sâmbătă că un „obiect neidentificat” a fost doborât de un avion de luptă american deasupra spațiului aerian canadian, la ordinul său, transmite CNN. „Am ordonat doborârea unui obiect neidentificat care a încălcat spațiul aerian canadian. @NORADCommand a doborât obiectul deasupra Yukonului”, a scris Trudeau pe Twitter, precizând că avioanele canadiene și americane au acționat îmmpreună, iar un F-22 american a tras cu succes asupra obiectului.
Ulterior, Casa Albă a confirmat că Trudeau și președintele american Joe Biden au autorizat acțiunea, iar Pentagonul a precizat că obiectul a fost observat pentru prima dată în Alaska vineri seară. Trudeau a declarat că a vorbit cu Biden sâmbătă și că forțele canadiene vor derula operațiunea de recuperare a obiectului doborât.
Obiectul doborât sâmbătă marchează a treia oară într-o săptămână când aeronave americane au doborât un obiect în spațiul aerian nord-american. Incidentul de sâmbătă urmează doborârii unui alt obiect neidentificat vineri în Alaska și doborârii unui presupus balon de supraveghere chinezesc pe 4 februarie de către un avion de luptă american F-22.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Patrick Ryder a transmis că obiectul doborât sâmbătă a fost observat pentru prima dată în Alaska vineri seară. Două avioane de luptă F-22 „au monitorizat obiectul” cu ajutorul Gărzii Naționale Aeriene din Alaska, se arată în declarația lui Ryder, urmărindu-l îndeaproape și analizând “natura obiectului”.
„Monitorizarea a continuat astăzi, pe măsură ce obiectul a traversat spațiul aerian canadian, avioanele canadiene CF-18 și CP-140 s-au alăturat acțiunii pentru a evalua în continuare obiectul. Un F-22 american a doborât obiectul pe teritoriul canadian folosind o rachetă AIM 9X”, a adăugat el.
“Obiectul neidentificat” doborât deasupra spațiului aerian canadian a zburat la o altitudine de 12.200 de metri, a declarat ministrul apărării naționale a Canadei, Anita Anand, și a fost doborât la aproximativ 100 de mile (160 km) de granița canadiano-americană, în jurul orei 20:40 GMT. Obiectul este un „dispozitiv cilindric” mai mic decât balonul distrus săptămâna trecută în Carolina de Nord, a declarat ministrul canadian al Apărării. „Pentru moment, continuăm analizele obiectului, așa că nu ar fi prudent din partea mea să speculez originea lui”, a adăugat ea, înainte de a mulțumi Pentagonului și membrilor armatelor canadiene și americane pentru cooperare.
Proiect de rezoluție al ONU: Orice pace trebuie să păstreze Ucraina intactă
O propunere de rezoluție pentru a fi adoptată de către Adunarea Generală a ONU, în ajunul primei aniversări a invaziei Rusiei în Ucraina, subliniază necesitatea unei păci care să asigure “suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială” a Ucrainei, relatează The Guardian.
Proiectul de rezoluție din partea susținătorilor Ucrainei, obținut de Associated Press, este mai amplu și mai puțin detaliat decât planul de pace în 10 puncte al lui Volodimir Zelenski, anunțat de acesta în noiembrie.
Purtătorul de cuvânt al Adunării Generale, Paulina Kubiak, a declarat că o sesiune de urgență reactivată a Adunării privind Ucraina va începe pe 22 februarie. A doua zi este așteptat un vot. Ministrul adjunct de Externe al Ucrainei, Emine Djaparova, a declarat luna trecută că Zelenski vrea să vină la ONU pentru aniversare.
Dar așteptările privind o nouă ofensivă majoră a Rusiei l-ar putea menține în Ucraina, spun diplomații.
Adunarea generală a ONU a devenit cel mai important organism al ONU care se ocupă cu Ucraina, deoarece consiliul său de securitate, însărcinat cu menținerea păcii și securității internaționale, este paralizat din cauza puterii de veto a Rusiei.
Proiectul de rezoluție al susținătorilor Ucrainei a fost distribuit joi seară tuturor țărilor membre ONU, cu excepția Rusiei și a aliatului său Belarus, iar negocierile asupra textului au început vineri după-amiază, potrivit diplomaților.
Acesta subliniază necesitatea de a ajunge la “o pace cuprinzătoare, justă și durabilă” în Ucraina “cât mai curând posibil”, în conformitate cu principiile Cartei ONU. Carta prevede că toate națiunile membre ONU “se vor abține în relațiile lor internaționale de la amenințarea sau utilizarea forței împotriva integrității teritoriale sau a independenței politice a oricărui stat” și trebuie să soluționeze disputele pe cale pașnică.
Rezoluția propusă reiterează cererea anterioară a adunării generale ca Rusia “să își retragă imediat, complet și necondiționat toate forțele militare” de la granițele recunoscute internațional ale Ucrainei. De asemenea, reafirmă că niciun teritoriu dobândit prin amenințare sau folosirea forței nu va fi considerat legal.
Toți prizonierii de război, deținuții și internații trebuie să fie tratați în conformitate cu convențiile de la Geneva, continuă proiectul, și solicită “schimbul complet” de prizonieri de război, eliberarea persoanelor deținute ilegal, “și întoarcerea tuturor internaților și a civililor transferați și deportați cu forța, inclusiv a copiilor”.
Rezoluția propusă îndeamnă toate țările “să coopereze în spiritul solidarității pentru a aborda impactul global al războiului asupra securității alimentare, energiei, finanțelor, mediului și securității și siguranței nucleare”. Aceasta ar deplânge “consecințele îngrozitoare pentru drepturile omului și umanitare ale agresiunii împotriva Ucrainei, inclusiv atacurile continue împotriva infrastructurii critice din toată Ucraina, cu consecințe devastatoare pentru civili”. Și cere aderarea deplină la dreptul internațional umanitar privind protecția civililor și a infrastructurii civile.
Prigojin: Capturarea regiunilor Donețk și Lugansk ar putea dura doi ani
Liderul grupului de mercenari Wagner din Rusia a afirmat într-un interviu că Moscovei ar putea să îi ia doi ani pentru a reuși să controleze în întregime cele două regiuni din estul Ucrainei a căror capturare a fost declarată drept un obiectiv cheie al războiului. Evgheni Prigojin a spus că înțelegerea sa despre planul Rusiei este că aceasta trebuie să controleze pe deplin Donețk și Lugansk, regiuni pe care Moscova le-a revendicat anul trecut drept “republici” aparținând Rusiei, într-o decizie condamnată de majoritatea țărilor membre ale ONU ca fiind ilegală. “Din câte înțeleg eu, trebuie să izolăm republicile Donețk și Lugansk și, în principiu, asta va conveni tuturor deocamdată”, a spus el bloggerului militar rus Semion Pegov într-un clip video dat publicității vineri. El a estimat că aceasta ar putea dura un an, un an jumătate până la doi ani.”Dacă trebuie să ajungem la Nipru, atunci va dura aproximativ trei ani”, a adăugat Prigojin.
Comentariile oferă o perspectivă rară asupra așteptărilor rusești cu privire la durata probabilă a conflictului, din partea unei persoane a cărei armată privată se află în centrul unora din cele mai înverșunate luptă care se dau în Ucraina. Prigojin nu vorbește în numele armatei ruse, dar profilul său public a devenit mai vizibil în ultimele luni, inclusiv prin criticile aduse conducerii armatei ruse pentru eșecurile sale în aproape 12 luni de război. În interviu, el a insistat însă că nu are absolut nicio ambiție politică.
Folosind uneori un limbaj vulgar, Prigojin a spus că Rusia trebuie să captureze Bahmut, un oraș din Donețk care este de luni de zile scena unui război brutal, unde apărătorii ucraineni opun o rezistență acerbă. Întrebat dacă forțele ruse sunt aproape de a obține o blocadă completă asupra orașului, el a răspuns: “Este probabil prea devreme să spunem că suntem aproape. Sunt multe drumuri în afară și mai puține drumuri înăuntru. Trupele ucrainene sunt bine antrenate... și, ca orice oraș mare, este imposibil să fie capturat frontal. Ne descurcăm foarte bine”, a apreciat liderul mercenarilor.
Prigojin s-a abținut de la alte atacuri la adresa conducerii militare a Rusiei, privind direct în cameră pentru a sublinia că nu critica pe nimeni. A afirmat însă că este important ca cei din vârful conducerii militare să înțeleagă situația oamenilor de pe linia frontului.”Așadar, dacă un general merge în tranșee și vorbește cu soldații, atunci soldații, sincer, în situația actuală, vor fi pur și simplu uimiți și foarte încântați. O să fie suficient pentru ca ei să înțeleagă că nu stau singuri acolo cu problemele lor”, a spus el.
Statele Unite evaluează că gruparea de mercenari Wagner are în prezent aproximativ 50.000 de angajați dislocați în Ucraina, dintre care 10.000 contractori și 40.000 de condamnați recrutați din închisorile rusești. Mercenarii Wagner au fost acuzați că au comis atrocități pe scară largă și abuzuri la adresa drepturilor omului.
Secretarul general al NATO nu dorește încă o extindere a mandatului său
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, își va încheia mandatul așa cum este planificat, în octombrie, a declarat un purtător de cuvânt al alianței, după ce un ziar a anunțat că se pregătește o nouă prelungire. “Mandatul secretarului general Jens Stoltenberg a fost prelungit de trei ori, iar acesta a servit un total de aproape nouă ani”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu, sâmbătă seara. “Mandatul secretarului general se încheie în luna octombrie a acestui an și nu are intenția de a solicita o altă prelungire a mandatului său”, a spus Lungescu.
Anterior, Welt am Sonntag a relatat că mandatul lui Stoltenberg ar urma să fie prelungit din nou, deoarece alianța dorește să mențină stabilitatea în timpul războiului din Ucraina. Stoltenberg, economist de pregătire și fost lider al Partidului Laburist din Norvegia, a avut mandatul NATO prelungit anul trecut.
A fost prim-ministru al Norvegiei în perioada 2000-2001 și 2005-2013, înainte de a deveni șef al NATO în anul următor. El a fost, de asemenea, ministru de Finanțe și ministru al Energiei.
Welt a spus că membrii alianței vor să-i ofere lui Stoltenberg oportunitatea de a prezida summitul care va marca a 75-a aniversare a organizației, la Washington, în aprilie 2024. El va fi, de asemenea, în poziția de a deveni președinte al Băncii Mondiale, atunci când David Malpass va demisiona aproximativ în același timp.
Nu a fost luată nicio decizie cu privire la cine îi va succeda lui Stoltenberg, dar prim-ministrul Spaniei Pedro Sanchez și secretarul britanic al Apărării Ben Wallace sunt printre candidații de frunte pentru această funcție, potrivit Welt.
Unul dintre cei mai populari rapperi din Africa de Sud, împușcat mortal
Kiernan Forbes, unul dintre cei mai populari rapperi din Africa de Sud, cunoscut sub numele de scenă AKA, a fost împușcat mortal la ieșirea dintr-un restaurant din Durban, în sud-estul țării, a anunțat familia sa sâmbătă. “Cu mare tristețe anunțăm moartea fiului nostru iubit”, în vârstă de 35 de ani, au scris părinții Tony și Lynn Forbes pe contul lor de Twitter. Starul hip-hop sud-african AKA a câștigat numeroase premii în țara sa și a fost nominalizat o dată la MTV Europe Music Awards.
El a fost ucis vineri seara, împreună cu un alt bărbat, în momentul în care cei doi au ieșit dintr-un restaurant și se îndreptau spre mașina lor. “Se pare că au fost abordați de doi indivizi înarmați care au traversat strada spre ei. Victimele au fost împușcate de la mică distanță”, a declarat poliția într-un comunicat. Deocamdată nu se cunoaște motivul crimelor, iar poliția a anunțat deschiderea unei anchete.
Atacurile armate sunt frecvente în Africa de Sud, țară care se confruntă cu una dintre cele mai mari rate de omucidere din lume. Numeroase persoane dețin permise de port-armă pentru protecție personală, însă un număr și mai mare de arme ilegale se află în circulație.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
