Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Curtea Supremă: Suspendarea Parlamentului britanic, “ilegală”

Ziarul de Vrancea
23 sep 2019 882 vizualizări

Decizia usturătoare pentru șeful guvernului conservator a fost luată cu unanimitate de cei 11 judecători

Curtea Supremă britanică a găsit ieri “ilegală” suspendarea Parlamentului decisă de către premierul Boris Johnson și stabilește ca acesta să se întrunească din nou “cât mai rapid posibil”, o decizie spectaculoasă și o înfrângere majoră pentru șeful Guvernului de la Londra.  Liderul Partidului Laburist (în opoziție) Jeremy Corbyn i-a cerut imediat lui Boris Johnson să demisioneze. Cei 11 judecători au decis în unanimitate că avizul lui Boris Johnson prin care i-a cerut reginei Elizabeth a II-a să suspende Parlamentul timp de cinci săptămâni, până la 14 octombrie, cu două săptămâni înainte de Brexit, este “ilegal, nul și neavenit”. “Parlamentul nu a fost suspendat”, a declarat președinta Curții Supreme, Lady Hale, apreciind că este necesar ca acesta să se întrunească din nou “cât mai rapid posibil”. Președintele Camerei Comunelor John Bercow a declarat că aceasta urmează “să se reunească fără întârziere” și că va consulta în acest sens liderii diverselor partide politice “de urgență”. Judecătorii au urmărit argumentarea adversarilor șefului Guvernului, care îl acuză de faptul că a suspendat Parlamentul cu scopul de a pune căluș opoziției și a scoate Regatul Unit din UE la 31 octombrie, inclusiv fără un acord de divorț. “Deputații trebuie să fie curajoși și să ceară socoteală acestui Guvern fără scrupule”, a declarat Gina Miller, o activistă anti-Brexit aflată la originea unuia dintre recursurile examinate de Curtea Supremă. Boris Johnson a repetat neîncetat că suspendarea Parlametului este justificată, în vederea pregătirii și prezentării priorităților sale politice naționale, după venirea sa la putere, la sfârșitul lui iulie. Este neobișnuit ca un lider al Regatului Unit să amâne sesiunea parlamentară în acest scop. În plus, Parlamentul nu se întrunește, în mod tradițional, timp de săptămâni, în septembrie, care este perioada congreselor anuale ale partidelor. Însă această suspendare, din cauza lungimii sale, a provocat un val de indignare în țara parlamentarismului, declanșând manifestații și o ofensivă judiciară. Curtea supremă a fost sesizată în urma a două hotărâri divergente - una dată de Înalta Curte de la Londra, care stabilea că ea nu este în măsură să tranșeze cu privire la o decizie politică, cealaltă, pronunțată de către justiția scoțiană, care găsea “ilegală” decizia premierului. Boris Jonhson nu a exclus ca, în cazul în care este înfrânt, să suspende din nou Parlamentul și să se asigure, de această dată, de legalitatea demersului său. În orice caz, faptul că Curtea a stabilit că dezbaterea nu ține doar de sfera politică ar putea să creeze un precedent important, apreciază unii specialiști.

Cea mai mare “afacere constituțională a secolului”

Este vorba nu doar despre faptul de a afla dacă decizia este “legală”, ci și de a vedea “dacă Curtea Supremă britanică devine un arbitru, un fel de Curte Constituțională într-o țară fără o Constituție scrisă”, sublinia Tony Travers, un expert în politică la London School of Economics (LSE), înainte de citirea hotărârii. “Aceasta ar fi o mare etapă. Aceasta va fi cea mai mare afacere constituțională, cu siguranță a deceniului și probabil a secolului”, preconiza Robert Hazell, de la University College London. În cursul dezbaterilor de la Curtea Supremă, avocatul lui Gina Miller, David Pannick, a argumentat că durata suspendării arată că scopul premierului este de “reduce Parlamentul la tăcere”. Însă, Guvernul consideră că nu justiției îi revine să se pronunțe asupra “prorogării” Parlamentului, pentru că decizia premierului era “fundamental politică prin natura” sa. Boris Johnson a aflat despre hotărârea justiției, la New York, unde se află pentru a participa la Adunarea Generală a ONU. Ea constituie pentru el o lovitură devastatoare, în contextul în care parlamentarii au adoptat de urgență, înaintea suspendării, la 9 septembrie, o lege care-l obligă să solicite o amânare cu trei luni a Brexitului, în cazul în care nu ajunge la un acord cu Bruxellesul. Acesta este un scenariu pe care Boris Johnson îl respinge în mod categoric. Intenționează el să demizioneze în cazul în care Curtea Supremă îi arată că nu a avut reptate? “Aștept să văd ce decid judecătorii (...), pentru că, așa cum am spus înainte, cred că motivele de a vrea un discurs al reginei (în care se prezintă programul politic al Guvernului) sunt foarte bune”, declara el presei britanice la bordul avionului care-l aducea la New York.

„Ziua dictatorilor” la ONU

Trump, Bolsonaro, Sisi și Erdogan au deschis ieri Adunarea Generală a ONU

Marți, liderii din întreaga lume urmau să ia cuvântul în cadrul sesiunii plenare a Adunării Generale a ONU. Conform programului oficial, sesiunea de discursuri naționale a început în jurul orei 16 (ora României) și a fost deschisă de președintele Braziliei, Jair Bolsonaro. Discursul lui Bolsonaro a fost urmat de cel al președintelui american, Donald Trump.

Autocrații, primele discursuri

Această ordine a discursurilor este o cutumă în cadrul Adunării Generale a ONU, respectată încă din anul 1955. După președintele Braziliei și al SUA, vor susține discursul național președintele Egiptului, Abdel Fattah Al Sisi și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Deși este o cutumă respectată de zeci de ani, ordinea în care vorbesc primii patru lideri i-a făcut pe cei de la Politico să titreze „Ziua Dictatorilor la ONU, de la Bolsonaro la Sisi sau Erdogan, discursurile sunt deschise de lideri autocrați.” Tema acestei sesiuni este “Stimularea eforturilor multilaterale pentru eradicarea sărăciei, educația calitativă, acțiune climatică și incluziune”. Dincolo de discuțiile despre schimbările climatice, este de așteptat ca în marja summitului să fie tratate și tensiunile din Orientul Mijlociu, după atacurile recente asupra câmpurile petroliere din Arabia Saudită, despre care americanii susțin că au fost orchestrate de iranieni.

Care este agenda lui Trump la Adunarea Generală a ONU

Sesiunea plenară a fost precedată luni de un Summit dedicat schimbărilor climatice. Deși inițial Jair Bolsonaro și Donald Trump au anunțat că nu vor participa, președintele american s-a răzgândit și a participat pentru 14 minute la Summitul pentru acțiune climatică. Donald Trump nu a luat cuvântul, însă s-a așezat câteva minute în sală pentru a asculta discursul premierului Indiei, Narendra Modi. La plecare, Trump a vorbit cu jurnaliștii cărora le-a transmis că este un mare susținător al „aerului curat și al apei curate”, însă consideră că „fiecare țară este responsabilă să ia măsuri pentru ea însăși”. Un punct important pe agenda discursurilor la ONU este conflictul dintre SUA și Iran. Donald Trump a anunțat că în discursul pe care îl va susține va vorbi despre sancțiunile impuse Iranului dar și despre alte aspecte economice, probabil, cu precădere despre relația tensionată cu China. La ultimele două sesiuni plenare la care a participat în anii precedenți, discursul lui Donald Trump s-a concentrat pe suveranitate și măsurile necesare pentru întărirea suveranității, dar și pe conflictele pe care SUA le are cu țări precum Venezuela sau Iran.

Extremistul Bolsonaro deschide sesiunea discursurilor

Primul discurs la ONU va fi susținut de președintele de extremă dreapta din Brazilia, Jair Messias Bolsonaro. Acesta este un aspru contestatar al schimbărilor climatice, fiind totodată și unul dintre cei mai contestați lideri modiali. De la preluarea funcției de președinte, în ianuarie, Bolsonaro a luptat împotriva aplicării reglementărilor de mediu în Brazilia și a anunțat intenția de a dezvolta regiunea Amazon, unde deforestarea celei mai mari păduri tropicale din lume de către exploatatorii de lemne, fermieri și speculatori a crescut în acest an. În urmă cu doar câteva zile înaintea Adunării Generale a ONU, ministrul de externe a lui Bolsonaro a denunțat ceea ce a calificat drept o ideologie a schimbărilor climatice. “Cum poate cineva, pe timp de pace, să viseze la încălcarea suveranității unei țări precum Brazilia, pe propriul său teritoriu, afirmând că 'Amazonia arde, din nou'. Din cauza acestei ideologii, din cauza îndemnului inițial al crizei 'Să salvăm planeta”, a declarat ministrul de externe al Braziliei, Ernesto Araujo, conform Agerpres. Guvernul brazilian a fost aspru criticat în ultimele săptămâni de comunitatea internațională ca urmare a creșterii defrișărilor și a incendiilor din Amazonia.

Care este poziția României la ONU

Discursul național al României va fi susținut de președintele Klaus Iohannis, miercuri. Conform anunțului Administrației Prezidențiale, Klaus Iohannis va reitera angajamentul țării noastre față de guvernanța multilaterală în gestionarea principalelor provocări globale, precum și evidențierea rezultatelor înregistrate de România în favoarea multilateralismului pe durata exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene. După Summit ONU privind Acțiunea Climatică, Ministerul de Externe a anunțat intenția României de a se alătura unor inițiative concrete de luptă împotriva efectelor schimbărilor climatice, răspunzând unui apel în acest sens lansat de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, către statele membre.

Marii absenți de la New York

Deși a recunoscut efectul schimbările climatice și sunt parte a discuțiilor de la ONU pe acest subiect, Rusia nu va fi reprezentată la cel mai înalt nivel de președintele său, Vladimir Putin, care, la fel ca în anii precedenți, va lipsi. De asmenea, cel mai probabil vor lipsi și președintele Chinei, Xi Jinping, precum și cel al Venezuelei, Nicolas Maduro.

Franța: Proces major legat de medicamentul care ar fi ucis 2.000 de oameni

În Franța a început un proces major legat de medicamentul pentru diabet Mediator, prescris și pentru slăbit, al companiei farmaceutice private Servier, care ar fi provocat moartea a până la 2.000 de oameni. Servier este acuzată că a înșelat utilizatorii în privința efectelor mortale ale medicamentului utilizat mai târziu pentru tratarea diabeticilor supraponderali. Acest caz, în care Servier este acuzată de înșelăciune și crimă, este considerat unul dintre cele mai mari scandaluri din sectorul francez al sănătății. Servier a negat acuzațiile, afirmând că nu a mințit în privința efectelor secundare. Experți în domeniul sănătății consideră că medicamentul Mediator ar fi putut să provoace moartea a 500-2000 de oameni, înainte de a fi scos de pe piață, în 2009. Autoritatea de reglementare a medicamentelor din Franța este judecată la rândul ei, fiind acuzată că nu a luat măsuri pentru a preveni moartea sau îmbolnăvirea pacienților. Procesul implică peste 2.600 de reclamanți și 21 de inculpați și se va desfășura pe parcursul a aproximativ șase luni. În timpul procesului va fi analizat și motivul peentru care acest medicament, introdus pe piață în 1976, a putut fi comercializat atât de mult timp, în pofida diferitelor avertismente. Avocații reclamanților argumentează că producătorul medicamentului a înșelat în mod voit pacienții, pe parcursul a zeci de ani, și că acest lucru a fost susținut de indulgența autorităților. Servier este acuzată că a câștigat cel puțin 1 miliard de euro din vânzările Mediator.

Compensații de aproape 132 de milioane de euro

Un studiu a estimat că 500 de decese au legătură cu administrarea Mediator în perioada 1976-2009. Un al doilea studiu estimează numărul deceselor la 2.000. Servier neagă aceste cifre, afirmând că există doar trei cazuri dovedite în care decesele sunt atribuite utilizării Mediator. În alte cazuri, decesele au fost influențate de factori agravanți. Servier a arătat că va continua să acorde compensații victimelor și că a plătit pacienților aproape 132 de milioane de euro. Mai multe state europene, între care Spania și Italia, au interzis medicamentul Mediator la începutul anilor 2000. Bazat pe o moleculă numită benfluorex, Mediator a fost dezvoltat inițial în 1976, ca medicament de reducere a grăsimilor din sânge, iar ulterior a fost prescris diabeticilor pentru a-i ajuta să piardă din greutate. La momentul scoaterii de pe piață, se crede că circa 5 milioane de oameni au luat Mediator, acesta aflându-se printre primele 50 cele mai prescrise medicamente din Franța.

Iranul amenință cu “distrugerea” orice inamic care ar îndrăzni să-l atace

Șeful Statului Major al Forțelor armate iraniene a amenințat ieri cu “distrugerea și captivitatea” oricărui inamic care ar îndrăzni să atace Iranul, potrivit agenției Fars. “Rezultatul oricărei agresiuni (a Iranului) va fi distrugerea (inamicului și plasarea sa în) captivitate”, a amenințat generalul de divizie Mohammad Bagheri într-un discurs pe care l-a susținut în Parlamentul iranian. Potrivit acestei agenții de presă apropiate ultraconservatorilor, ofițerul, citat și de alte publicații iraniene, a declarat că Iranul nu are vreo “animozitate față de țări din regiune”, dar a apreciat că Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite (EAU), aflate “la originea unor comploturi împotriva Iranului”, sunt niște “țări rătăcite”. Generalul Bagheri face aceste declarații în contextul în care președintele american Donald Trump și omologul său iranian Hassan Rohani urmează să se succeadă marți și miercuri, la New York, la tribuna Adunării Generale a ONU, pe fondul unor tensiuni puternice în regiunea Golfului Persic, unde Washingtonul și Teheranul s-au aflat la un pas de o înfruntare militară directă în iunie. Într-un interviu difuzat joi de CNN, ministrul iranian de Externe Mohammad Javad Zarif avertiza că Statele Unite sau Arabia Saudită vor declanșa “un război total” dacă vor ataca Iranul. “Noi nu vrem război, nu vrem să ne lansăm într-o înfruntare militară”, avertiza el, “dar nu ne vom clinti când este vorba despre apărarea teritoriului nostru”. Teheranul este acuzat de către Washington, Riad, Berlin, Londra și Paris că se află în spatele atacului contra a două infrastructuri petroliere majore, în Arabia Saudită, de la 14 septembrie. Republica islamică neagă orice rol în aceste atacuri, care au înjumătățit producția de petrol saudit și au apreciat cursul țițeiului, alimentând temeri cu privire la un conflict armat la Golful Persic, unde Statele Unite au anunțat că trimit militari.

“Dreptul la uitare” pe Google nu se aplică în întreaga lume

“Dreptul la uitare” al navigatorilor europeni pe Internet nu are o amploare mondială în privința unor motoare de cătare ca Google, ci privește numai toate statele membre ale Uniunii Europene (UE), a stabilit ieri justiția europeană. Această decizie dă dreptate Google într-un litigiu, în Franța, la Comisia Națională franceză de Informatică și Libertăți (CNIL), care i-a aplicat în 2016 o amendă în valoare de 100.000 de euro, reproșându-i faptul că limitează “dreptul la uitare” doar la versiunile europene ale motorului de căutare.

Participarea record la europarlamentare, stimulată de tineri

Numărul mare de alegători prezenți la alegerile europene din 2019 a fost determinat de o creștere a participării tinerilor la acest scrutin, potrivit unui sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European și ale cărui rezultate au fost publicate ieri. Sondajul, unul dintre cele mai cuprinzătoare studii cantitative realizate după ultimele alegeri europene, arată că cetățenii tineri sub 25 de ani (^14 puncte procentuale), precum și tinerii între 25 și 39 de ani (^12 puncte procentuale) s-au prezentat la vot în număr mai mare decât în trecut.Rata de participare la alegerile europene a fost de 50,6%, cea mai mare începând din 1994. Nouăsprezece state membre au înregistrat creșteri ale participării față de 2014, în special Polonia, România, Spania, Austria, Ungaria și Germania, precum și Slovacia și Cehia unde, în mod tradițional, participarea la vot este foarte scăzută. În același timp, rata prezenței la vot a scăzut în numai opt țări, cu mai puțin de 3 puncte procentuale. Votul este obligatoriu în cinci țări membre UE - Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Cipru și Grecia. Brexitul a jucat și el un rol important, 22% dintre respondenți considerând că acest aspect le-a influențat decizia de a ieși la vot, cel puțin “într-o oarecare măsură”. Rezultatele arată că alegătorii europeni din 2019 au fost motivați și de un simț crescut al datoriei civice, de un sentiment în plus că votul lor poate aduce o schimbare, precum și de sprijinul puternic al alegătorilor față de UE. În medie la nivelul UE, economia și creșterea economică (44%), precum și schimbările climatice (37%) sunt principalii factori care au influențat participarea la vot. Mai mult de două treimi (68%) dintre respondenții din întreaga UE28 consideră că țara lor a beneficiat de aderarea la UE, cel mai înalt nivel înregistrat din 1983, iar 56% dintre europeni cred că vocea lor contează în UE, în creștere cu șapte procente față de februarie-martie 2019 și cel mai pozitiv rezultat pentru acest indicator din 2002. În ceea ce privește sensibilizarea alegătorilor față de alegerile din acest an, 44% dintre respondenți au amintit că au văzut sau au auzit mesaje din partea Parlamentului European care încurajau prezența la vot. Jumătate dintre cei care au votat își amintesc de acest tip de mesaje, dar și 39% dintre respondenții care nu au ieșit la vot.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.