MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Cum ar putea profita Rusia de războiul cu Iranul
Avertismentul lui Zelenski şi o problemă matematică de eficienţă
Rusia ar putea deveni un beneficiar neaşteptat al conflictului dintre Iran şi SUA, a declarat Malte Humpert, fondator şi membru senior al Institutului Arctic, opinia sa adăugându-se la previziunile larg răspândite că un conflict prelungit ar putea stimula Moscova prin preţuri mai mari la energie şi pieţe mai restrânse de gaz natural lichefiat, relatează POLITICO. Pe de altă parte, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează că un război prelungit cu Iranul va afecta aprovizionarea Ucrainei cu sisteme de apărare aeriană. Şi mai este un aspect: dronele ieftine de 20.000 de dolari sunt doborâte cu rachete antiaeriene scumpe de 4 milioane de dolari. Cine va rămâne primul fără muniţie? se întreabă Bloomberg.
„Întrebarea este cât va dura situaţia din Ormuz”, a declarat Malte Humpert pentru POLITICO, referindu-se la blocajul din strâmtoarea Ormuz, care afectează traficul petrolier din Golful Persic. „Dacă va continua câteva săptămâni, mai ales că intrăm în lunile de vară, atunci exporturile ruseşti vor creşte cu adevărat”, a subliniat expertul.
Întreruperile în aprovizionare, a adăugat el, „favorizează întotdeauna vânzătorul care poate livra la timp, în mod fiabil şi cu reduceri”, creând oportunităţi pentru încărcăturile ruseşti sancţionate, în special pentru cumpărătorii din India, Pakistan şi China.
Dar şi Europa ar putea resimţi presiunea: odată cu interdicţia UE privind importurile de GNL rusesc care va intra în vigoare anul viitor, instabilitatea reînnoită din Orientul Mijlociu ar putea stârni îndoieli cu privire la înlocuirea celor 16-17 milioane de tone de gaz pe care Moscova le furnizează în prezent Europei. „Vor exista voci în UE care se vor întreba dacă este inteligent să se oprească importul de GNL rusesc în contextul nesiguranţei aprovizionării globale”, a subliniat Humpert.
Avertismentul lui Zelenski
Pe de altă parte, războiul preşedintelui american Donald Trump împotriva Iranului ar putea epuiza stocurile de rachete de apărare aeriană, esenţiale pentru apărarea Ucrainei împotriva atacurilor ruseşti, a avertizat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Rachetele interceptoare Patriot fabricate în SUA sunt considerate vitale pentru doborârea rachetelor ruseşti şi au fost foarte apreciate de Ucraina în cei patru ani de apărare împotriva forţelor invadatoare ale Kremlinului.
Însă oficialii europeni, care au vorbit sub acoperirea anonimatului, şi-au exprimat îngrijorarea că războiul american şi israelian împotriva Iranului va determina forţele americane să-şi epuizeze stocurile de rachete Patriot pentru a se proteja împotriva atacurilor iraniene, lăsând mai puţine disponibile pentru Ucraina.
Deşi până în prezent nu există semne că stocurile se epuizează, dacă conflictul din Orientul Mijlociu se prelungeşte, „acesta va afecta cu siguranţă aprovizionarea”, a declarat luni Zelenski reporterilor într-un mesaj pe un grup de WhatsApp. „Până acum, totul merge ca înainte, dar, desigur, ştim că un război lung, dacă va fi lung, şi intensitatea ostilităţilor vor afecta numărul de sisteme de apărare aeriană de care dispunem”, a spus el. „Toată lumea înţelege că pentru noi aceste (rachetele de apărare aeriană) reprezintă viaţa noastră”, a adăugat Zelenski.
La doar trei zile de la începutul conflictului, războiul din Iran a devenit unul de uzură. Valurile de atacuri cu drone ale Republicii Islamice pun presiune pe apărarea SUA şi a partenerilor săi, de la Bahrain până la Emiratele Arabe Unite, epuizând stocurile de arme. Rezultatul luptei poate depinde de care dintre părţi rămâne prima fără muniţie, scrie şi Bloomberg.
Dronele de atac Shahed-136, mici rachete de croazieră rudimentare, au continuat luni să lovească ţinte din Orientul Mijlociu. În ultimele zile, dronele au lovit baze americane, infrastructura petrolieră şi clădiri civile, după ce SUA şi Israelul au început sâmbătă atacurile aeriene asupra Iranului folosind un baraj de rachete de croazieră, drone şi bombe ghidate cu precizie.
Rachetele de apărare aeriană Patriot fabricate în SUA au reuşit în mare măsură să oprească rachetele iraniene Shahed şi alte rachete balistice, cu rate de interceptare de peste 90%, potrivit Emiratelor Arabe Unite. Dar utilizarea rachetelor de 4 milioane de dolari pentru a distruge drone de 20.000 de dolari ilustrează o problemă care bântuie planificatorii militari occidentali încă de la începutul războiului din Ucraina: armele ieftine pot consuma resurse destinate ameninţărilor mult mai complexe.
Rezultatul este că atât Iranul, cât şi SUA ar putea rămâne fără arme în câteva zile sau săptămâni. Cine va rezista mai mult va obţine un avantaj serios.
Cine rămâne primul fără muniție?
Stocurile de rachete interceptoare Patriot ale Qatarului vor dura patru zile la ritmul actual de utilizare, potrivit unei analize interne consultate de Bloomberg News. Doha a cerut în mod privat încetarea rapidă a conflictului.
Se estimează că Iranul avea aproximativ 2.000 de rachete balistice după conflictul de anul trecut cu Israelul. Este probabil să aibă un număr mult mai mare de drone Shahed, pe care Rusia, celălalt producător principal, a reuşit să le producă la un ritm de câteva sute pe zi, potrivit analizei realizate de Becca Wasser, şefă pe apărare la Bloomberg Economics.
Teheranul a lansat peste 1.200 de proiectile de la începutul conflictului din acest an, multe dintre ele – probabil majoritatea – fiind Shahed. Acest lucru sugerează că ar putea păstra rachetele balistice mai distructive pentru atacuri susţinute, a adăugat Wasser.
Din partea SUA, a mai spus Wasser, este puţin probabil ca planificatorii atacului să fi mutat suficiente muniţii în regiune pentru a continua timp de patru săptămâni, aşa cum a estimat preşedintele Donald Trump.
Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, că: „Aici nu este Irak, aici nu este o situaţie fără sfârşit”.
Din punct de vedere defensiv, Iranul nu mai are cu ce să lupte. Atacurile aeriene din primele ore ale războiului au lovit bateriile sale sol-aer, dintre care cele mai moderne erau S-300 de fabricaţie rusă. De atunci, avioanele de luptă americane şi israeliene au operat în spaţiul aerian iranian fără a se raporta dificultăţi.
SUA şi partenerii săi regionali utilizează în principal sistemele de apărare aeriană Patriot ale Lockheed Martin Corp. care lansează rachete PAC-3. Deşi Pentagonul a insistat pentru creşterea producţiei, potrivit Lockheed, în 2025 au fost construite doar aproximativ 600 de rachete PAC-3. Pe baza numărului de rachete şi drone raportate ca fiind doborâte, este foarte probabil ca, începând de sâmbătă, să fi fost lansate mii de interceptori în Orientul Mijlociu.
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite utilizează, de asemenea, THAAD, un sistem Lockheed conceput pentru a lovi rachete mai avansate şi mai rapide, la marginea atmosferei. Este puţin probabil ca acestea să fie utilizate împotriva altor ţinte şi sunt şi mai scumpe, costând aproximativ 12 milioane de dolari pe rachetă.
SUA au folosit, de asemenea, patrule de avioane de vânătoare echipate cu rachete Advanced Precision Kill Weapon System, care costă între 20.000 şi 30.000 de dolari fiecare, plus costul de operare al avioanelor.
Sistemele de apărare anti-drone special construite sunt mai puţin comune în regiune. Utilizarea laserelor, a tunurilor automate sau chiar a altor drone poate fi o modalitate mai ieftină de a proteja oraşele şi instalaţiile, economisind sistemele scumpe pentru probleme mai mari.
Laserul Iron Beam dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael Advanced Defense Systems este destinat să rezolve această problemă, dar Forţele de Apărare Israeliene au declarat luni că acesta nu a fost încă utilizat în conflict.
Dacă intensitatea actuală a atacurilor iraniene continuă, stocurile de PAC-3 din regiune ar putea ajunge la un nivel periculos de scăzut în câteva zile, potrivit unei persoane familiarizate cu problema, care a cerut să nu fie identificată pentru a discuta detalii sensibile. Dacă acelaşi lucru se întâmplă şi cu armele ofensive, s-ar putea ajunge la un impas.
„Între timp, stocul de rachete şi drone al Iranului s-ar putea epuiza, iar regimul în sine ar putea rămâne intact, chiar dacă într-o stare de haos”, a declarat Ankit Panda, cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace. „Acesta pare a fi un rezultat probabil, pe baza primelor 60 de ore ale acestui război”, punctează expertul.
Studiu - Numărul cazurilor de cancer de sân va crește cu 34% până în 2050, iar al deceselor cu 44%
Numărul cazurilor noi de cancer de sân la nivel mondial se estimează că va crește cu 34%, iar cel al deceselor cu 44% până în 2050, în pofida progreselor înregistrate în tratamentul tumorilor mamare, din cauza impactului 'disproporționat' al acestei afecțiuni în țările cu venituri reduse, relatează marți agenția EFE și The Guardian, preluat de Agerpres.
Cea mai recentă analiză a Global Burden of Disease Study Breast Cancer Collaborators, publicată marți în The Lancet Oncology, indică o creștere a numărului cazurilor de cancer de sân la nivel mondial de la 2,3 milioane în 2023 la peste 3,5 milioane în 2050, iar a deceselor din această cauză de la 764.000 la 1,4 milioane.
Studiul subliniază că peste un sfert din anii de viață sănătoasă pierduți din cauza acestei afecțiuni și a deceselor premature cauzate de acest tip de cancer în lume ar putea fi evitați prin adoptarea unui stil de viață sănătos (menținerea unei greutăți sănătoase, practicarea exercițiilor fizice, renunțarea la fumat și reducerea consumului de carne roșie).
'Cancerul de sân continuă să aibă un impact profund asupra vieții femeilor și comunităților', a declarat autoarea principală a studiului, Kayleigh Bhangdia de la Institutul de Metrică și Evaluare a Sănătății de la Universitatea din Washington, Statele Unite.
Povara tot mai mare a cancerului de sân se mută către țările cu venituri medii și mici, 'unde diagnosticarea în stadii mai avansate, accesul mai limitat la îngrijiri medicale de calitate și ratele mai ridicate de mortalitate amenință să eclipseze progresele înregistrate în domeniul sănătății femeilor'.
Autorii subliniază că, prin accesul echitabil la îngrijiri medicale în mediile cu resurse reduse, investiții în terapii inovatoare și o voință politică puternică, s-ar putea garanta șanse egale pentru toate femeile pentru învingerea acestei afecțiuni.
Potrivit rezultatelor, cancerul de sân rămâne cel mai frecvent tip de cancer la femei în întreaga lume, cu 2,3 milioane de cazuri noi diagnosticate în 2023 (73% în țările cu venituri ridicate și medii-ridicate) și 764.000 de decese (39% în țările cu venituri scăzute și medii-scăzute).
Prin ajustarea ratelor globale a cazurilor și deceselor pentru a evidenția diferențele de vârstă și a permite comparații între țări, studiul a relevat inegalități surprinzătoare. Spre exemplu, în 2023, ratele de incidență standardizate în funcție de vârstă au fost, în medie, mai mari în țările cu venituri ridicate, precum Monaco, Andorra, Franța, Germania și Irlanda (100 de cazuri noi la 100.000 de femei), și mai mici în țările cu venituri mici și medii, precum Afganistan, Somalia și Mozambic (13 cazuri noi la 100.000 de femei).
Însă, din 1990, ratele standardizate în funcție de vârstă ale cazurilor noi au crescut dramatic (cu 147%, în medie) în țările cu venituri mici și au rămas stabile în țările cu venituri ridicate.
Între 1990 și 2023, ratele de mortalitate standardizate în funcție de vârstă pentru cancerul de sân au scăzut cu o medie de 30% în țările bogate și aproape s-au dublat în țările cu venituri reduse.
Anii de viață sănătoasă pierduți s-au dublat la nivel mondial (de la 11,7 milioane de ani în 1990 la 24 de milioane de ani în 2023) însă, deși femeile din țările cu venituri mici și medii-mici reprezintă 27% din cazurile noi la nivel global, ele contribuie la peste 45% din totalul problemelor de sănătate și deceselor premature cauzate de cancerul de sân (aproape 11 milioane de ani de viață sănătoasă pierduți).
În 2023, au fost diagnosticate la nivel mondial de trei ori mai multe cazuri noi de cancer de sân la femeile cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani comparativ cu femeile cu vârsta cuprinsă între 20 și 54 de ani.
Cu toate acestea, numărul cazurilor noi a crescut la grupa femeilor cu vârsta cuprinsă între 20 și 54 de ani (cu 29%) din 1990, în timp ce ratele la femeile mai în vârstă au rămas aproape neschimbate, ceea ce poate reflecta schimbări la nivelul modelelor de vârstă și al factorilor de risc, care variază între femeile aflate în perioada pre și postmenopauză, se arată în raport.
În 2023, 28% din incidența globală a cancerului de sân a fost asociată cu șase factori de risc modificabili, în frunte cu consumul de carne roșie (responsabil pentru 11% din totalul anilor sănătoși pierduți), urmat de consumul de tutun (inclusiv fumatul pasiv; 8%), glicemia ridicată (6%), indicele de masă corporală ridicat (4%), consumul ridicat de alcool și lipsa sedentarismul (ambele cu 2%).
'Cancerul de sân este o boală care continuă să ia și să distrugă prea multe vieți, nu doar aici, ci în întreaga lume, ne reamintește în mod clar acest nou studiu global', a declarat Claire Rowney, director executiv al organizației britanice Breast Cancer Now, citată de The Guardian. 'Suntem hotărâți să ne realizăm ambiția îndrăzneață ca, până în 2050, toate persoanele cu cancer de sân să trăiască și să aibă o viață bună, și accelerăm progresul prin colaborări globale cu cercetători și finanțatori, deoarece împreună putem merge mai departe, mai repede, pentru a ne asigura că fiecare femeie, indiferent unde locuiește, poate să aibă acces la diagnosticarea precoce, tratamentul eficient și sprijinul de care are nevoie', a precizat ea.
Sophie Brooks, manager de informații medicale la Cancer Research UK, a declarat: 'Aceste cifre reprezintă o tristă amintire a impactului devastator pe care cancerul de sân continuă să îl aibă asupra femeilor din întreaga lume. Prevenția rămâne o modalitate esențială pentru reducerea ratelor, un număr semnificativ de cazuri la nivel global fiind legate de factori care pot fi preveniți, precum fumatul, supraponderalitatea și obezitatea, sau consumul de alcool'.
Zelenski: Croaţia a oferit Ungariei cantitatea necesară de petrol, dar Orban a refuzat
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că ştie că Croaţia a propus furnizarea de petrol Ungariei, dar guvernul maghiar a refuzat propunerea, potrivit Ukrinform.
Şeful statului a făcut această declaraţie în timp ce răspundea la întrebările jurnaliştilor, relatează Ukrinform. ”M-am întâlnit cu prim-ministrul Croaţiei, Andrej Plenkovic. El mi-a arătat că este gata să furnizeze cantitatea șde petrolț necesară anual Slovaciei şi Ungariei, apropo. El a spus că Orban pur şi simplu nu vrea să o cumpere”, a spus Zelenski.
În opinia sa, motivul ţine de preţ. „Pentru că aici este preţul european, iar acolo este preţul rusesc. Asta este tot. Cu alte cuvinte, cineva câştigă bani. Este clar cine”, a adăugat el.
Anterior, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a convocat de două ori însărcinatul cu afaceri al Ungariei în legătură cu denaturarea poziţiei Ucrainei cu privire la conductele de petrol Druzhba şi acuzaţiile false împotriva Ucrainei.
Premierul ungar Viktor Orban a publicat o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Volodimir Zelenski, în care solicita redeschiderea imediată a conductei Druzhba.
Preşedintele Consiliului European, Antanio Costa, şi Zelenski au convenit că Ucraina va evalua în zilele următoare cât timp va dura repararea conductei Druzhba avariate de Rusia.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
