MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Cum ar putea aliații SUA să atenueze efectele unei victorii a lui Trump
O revenire la Casa Albă a lui Donald Trump ar genera provocări pentru celelalte democrații bogate ale lumii. La urma urmei, fostul președinte îl place pe Vladimir Putin, este sceptic în privința schimbărilor climatice și favorizează protecționismul "Make America Great Again".
Cea mai bună poliță de asigurare pentru ceilalți membri ai G7, grupul celor mai bogate șapte democrații, este să intensifice sprijinul pentru Ucraina, să promoveze comerțul liber și să accelereze acțiunile privind încălzirea globală, arată Reuters într-o analiză. Desigur, este departe de a fi sigur că Trump va câștiga nominalizarea republicană, ca să nu mai vorbim de alegerile prezidențiale din noiembrie 2024. Sondajele de opinie arată însă că el are un avans considerabil față de rivalii săi din partid, dar este în urma succesorului său Joe Biden într-o ipotetică revanșă.
De asemenea, nu se știe cu adevărat ce ar face Trump dacă ar câștiga. El este un wild card care nu se simte obligat să facă ceea ce spune. Dar tocmai aceasta este problema. Imprevizibilitatea lui Trump ar putea bulversa relațiile dintre Statele Unite și principalii săi aliați într-un moment de multiple crize interconectate.
Trump în policriză
Biden a creat cu greu un consens cu aliații săi de bază de când Putin a invadat Ucraina anul trecut. Această solidaritate a fost evidentă la summitul G7 de la Hiroshima de la începutul acestei luni.
Grupul nu acționează împreună doar pentru a ajuta Ucraina. Membrii săi sunt din ce în ce mai mult de acord că ar trebui să își reducă expunerea față de Republica Populară Chineză, dar nu să își decupleze economiile. Clubul democrațiilor bogate are, de asemenea, un plan embrionar pentru a construi alianțe cu țările mai sărace din așa-numitul Sud global - de exemplu, ajutându-le să se dezvolte într-un mod sustenabil din punct de vedere ecologic.
În plus, Biden ia în serios schimbările climatice. El a readus Statele Unite în Acordul de la Paris și a făcut ca Congresul să aprobe Legea privind reducerea inflației (IRA), care nu afectează clima.
O a doua administrație Trump ar comporta riscuri pe toate aceste fronturi. Fostul președinte a refuzat să susțină Ucraina, lăudându-se în schimb că va opri războiul într-o zi. Îngrijorarea este că el ar putea încheia un acord cu Putin pe la spatele președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Acest lucru ar înfuria nu doar Ucraina, ci și aliații SUA din Europa. De asemenea, candidatul republican l-a criticat pe Biden pentru că este "pro-China" și a spus că va "taxa China pentru a construi America". Asta, în ciuda faptului că actualul președinte a adoptat o politică mai fermă față de agresivitatea chineză, căutând în același timp să ascută și spinii aliaților.
O îngrijorare este că Trump ar încerca să decupleze Statele Unite de China sau să ridice temperatura în privința Taiwanului. Acest lucru ar crește riscul unui conflict cu China și ar tensiona relațiile cu aliații americani mai docili. Președintele chinez Xi Jinping ar încerca cu siguranță să exploateze orice diviziune.
Trump are, de asemenea, un apetit pentru protecționism. În timpul mandatului, el a aplicat tarife la oțelul chinezesc și la alte produse, precum și la importurile din Europa. Legea IRA a lui Biden are, de asemenea, elemente protecționiste, dar cel puțin președintele a ridicat tarifele europene.
Pe frontul climatic, pare puțin probabil ca Trump să desființeze IRA, nu în ultimul rând pentru că statele cu înclinații republicane, precum Texasul, beneficiază de subvențiile acordate prin această lege pentru tehnologia verde. Cea mai mare îngrijorare este că el ar retrage din nou Statele Unite din Acordul de la Paris. Acest lucru ar putea reduce presiunea asupra altor țări, inclusiv China, pentru a-și accelera planurile de decarbonizare. Trump ar putea, de asemenea, să se arate puțin interesat să ajute economiile în curs de dezvoltare să devină rapid ecologice. Deși Biden nu a oferit prea mulți bani pentru a impulsiona această inițiativă, el a instalat un președinte al Băncii Mondiale favorabil climei și a dat greutate americană unor scheme care ajută țări precum Indonezia să finanțeze tranziția energetică.
Pregătiți-vă pentru ce e mai rău
Celelalte democrații bogate ale lumii - numiți G6 - nu pot schimba rezultatul alegerilor prezidențiale americane. Cu toate acestea, ele nu sunt complet neputincioase. Cel mai bun mod de a preveni riscurile unei a doua președinții Trump este să accelereze ceea ce fac deja. Ar putea începe cu apărarea. Aliații ar putea să se reînarmeze mai repede acum, astfel încât să fie mai puțin vulnerabili în cazul în care America devine mai izolaționistă. Ar putea apoi, dacă este necesar, să preia rolul de principal furnizor de arme pentru Ucraina - începând cu furnizarea de avioane F16, perspectivă pe care G7 a schițat-o la Hiroshima.
Politicienii din alte democrații bogate pot, de asemenea, să încerce să-i convingă pe liderii republicani că nu este momentul să abandoneze Kievul. Fostul prim-ministru britanic Boris Johnson s-a întâlnit săptămâna trecută cu Trump și cu alți politicieni republicani pentru a transmite acest mesaj.
Între timp, G7 și-ar putea aprofunda coeziunea, de exemplu prin crearea unui comitet care să coordoneze mai bine relațiile economice cu China. De asemenea, și-ar putea extinde rândurile pentru a include alte națiuni bogate, precum Coreea de Sud și Australia, dându-i mai multă greutate în regiunea Asia-Pacific, unde singurul său membru este Japonia. Dacă aliații SUA oferă un front mai puternic, Trump s-ar putea simți mai puțin capabil să îi intimideze.
Cât timp Biden se află încă la Casa Albă, celelalte țări din G7 ar putea, de asemenea, să-l convingă pe președinte să lase deoparte politicile sale protecționiste. De exemplu, administrația Biden ar putea transforma în realitate "friendshoring-ul" - ideea că SUA și aliații săi ar trebui să direcționeze fabricile care își transferă producția din China către țări prietene. În schimb, aducerea întregii producții acasă ar fi incredibil de ineficientă și ar alimenta și mai mult tensiunile din cadrul G7.
G7 ar putea, de asemenea, să-și respecte promisiunea de a pune în funcțiune anul viitor sistemul de soluționare a litigiilor din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. Trump a blocat efectiv OMC cât a fost președinte. Dacă își recuperează forța decizională, acest lucru ar putea constitui o frână pentru viitorul protecționism.
Între timp, G7 și-ar putea accelera eforturile de combatere a schimbărilor climatice. De exemplu, a promis o reformă suplimentară a Băncii Mondiale și a altor bănci multilaterale de dezvoltare. Iar dacă India este dispusă să convină cu G7 asupra unui parteneriat climatic, acum este momentul să încheie un acord. Ar fi o greșeală să așteptăm până în 2025 și să riscăm să descoperim că Trump se opune unor astfel de pacte.
Dacă alte democrații bogate adoptă acum o strategie viguroasă de atenuare, vor fi mai bine pregătite dacă Trump se va întoarce. Fostul magnat imobiliar ar aduce în continuare o mulțime de riscuri noi dacă va petrece încă patru ani la Casa Albă. Singurul aspect pozitiv ar fi faptul că este împiedicat de Constituția SUA să candideze pentru un al treilea mandat, conchide analiza Reuters.
Biden a vorbit cu Erdogan la telefon
n liderul turc vrea avioane F-16 de la SUA, șeful Casei Albe i-a spus să renunțe la blocarea aderării Suediei la NATO
Președintele american Joe Biden a anunțat că a avut o convorbire telefonică, luni, cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan. "Am vorbit cu Erdogan. L-am felicitat pe Erdogan. El încă vrea să rezolve ceva în legătură cu F-16. I-am spus că vrem să ne înțelegem în privința Suediei, așa că hai să rezolvăm asta. Și astfel vom ține din nou legătura unul cu celălalt", a declarat Joe Biden reporterilor înainte de a pleca de la Casa Albă spre Delaware. "Vom vorbi mai mult despre asta săptămâna viitoare", a adăugat președintele american.
Aderarea la NATO a Suediei trebuie să fie ratificată de toți membrii NATO. Atât Turcia, cât și Ungaria nu au aprobat încă această candidatură.
Turcia a încercat să cumpere de la Statele Unite avioane F-16 în valoare de 20 de miliarde de dolari și aproape 80 de kituri de modernizare, dar vânzarea a fost blocată din cauza obiecțiilor Congresului american cu privire la dosarul problematic al Ankarei în materie de drepturile omului și politica referitoare la Siria, chiar dacă administrația Biden a declarat în mod repetat că susține furnizarea avioanelor către Turcia.
Un pachet mult mai mic de 259 de milioane de dolari, care includea actualizări ale software-ului pentru actuala flotă de avioane de luptă F-16 a Turciei, a fost aprobat de Congresul american la începutul acestui an, la câteva zile după ce Turcia a ratificat aderarea Finlandei la NATO. Pe de altă parte, administrația Biden a respins în mod repetat teza că ar acționa "quid pro quo" pentru vânzarea de F-16 și extinderea NATO, deși ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a declarat în ianuarie că partea americană a precizat clar că o aprobare a candidaturilor la NATO ar fi privită pozitiv de Congres.
Într-o scrisoare adresată în februarie lui Biden, un grup bipartizan de senatori a declarat că refuzul Turciei de a ratifica protocoalele de aderare pentru Suedia și Finlanda, care încă mai așteptau la acel moment, ar "pune sub semnul întrebării această vânzare suspendată", referindu-se la avioanele F-16. O sursă familiarizată cu discuțiile a declarat că Statele Unite au spus anterior Turciei că va fi greu să obțină aprobarea Congresului pentru F-16 dacă Ankara nu dă undă verde Suediei.
Președinția turcă, într-un scurt comunicat referitor la convorbirea dintre Biden și Erdogan, a declarat că cei doi lideri au convenit să aprofundeze cooperarea în toate aspectele legăturilor lor bilaterale, a căror importanță, au spus ei, a crescut și mai mult în fața provocărilor regionale și globale.
“Ploaie” cu drone la Moscova
atacul s-a soldat cu pagube ”minore” și nu au existat victim, potrivit autorităților ruse care arată cu degetul spre Kiev
Capitala Rusiei a fost vizată marți dimineața într-un atac cu dronă, care a provocat pagube ”minore” unor clădiri, fără să facă victime, a anunțat primarul Moscovei, Sergjei Sobianin. “În această (marți) dimineața, în zori, un atac cu dronă a cauzat pagube minore mai multor clădiri. Toate serviciile de urgență din oraș sunt la fața locului (...). Nimeni nu a fost rănit grav până în prezent”, a scris Sibianin pe Telegram.
Moscova și regiunea moscovită, situate la peste 1.000 de kilometri distanță de Ucraina, au fost până în prezent vizate rar de atacuri cu dronă de la începutul conflictului, însă acest tip de atac s-a multiplicat în alte părți ale Rusiei.
Ministerul rus al Apărării acuză Ucraina de atacul ”terorist”. ”În această (marți) dimineața, regimul de la Kiev a lansat un atac terorist cu dronă vizând ținte în orașul Moscova”, acuză ministerul rus. ”Trei dintre ele au fost suprimate de războiul electronic, au pierdut controlul și au deviat de la ținte”, precizează acesta. ”Alte cinci drone au fost doborâte cu sistemul de rachetă sol-aer de tip Panțîr-S în regiunea Moscovei”, adaugă ministerul.
Președinția ucraineană a respins ieri acuzațiile Moscovei. ”Noi n-avem nimic a face cu asta”, a declarat consilierul prezidențial Mihailo Podoliak într-o emisiune televizată.
Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a anunțat, la rândul său, că mai multe drone au fost doborâte marți, în zori, în apropiere de Moscova. ”În această (marți) dimineața, locuitorii unor cartiere din regiunea Moscova au putut auzi explozii. Era sistamul nostru de apărare antiaeriană”, a spus Andrei Vorobiov. El i-a îndemnat pe locuitori ”să-și păstreze sângele rece”.
Trei pacienți morți în Austria, într-un incendiu la un spital
Trei pacienți au murit ieri, într-un incendiu într-un spital din Austria, din cauza căruia au fost evacuați alți aproximativ 90 de pacienți, potrivit unei purtătoare de cuvânt a spitalului, la Mödling, la sud de Viena. ”Cauza sinistrului nu a putut să fie stabilită deocamdată cu certitudine”, declară AFP purtătoarea de cuvânt.
Acest tip de incidente este foarte rar în această țară bogată, cu nouă milioane de locuitori. Incendiul a izbucnit către ora locală 1.00 (2.00, ora României), într-o cameră din acest centru spitalicesc, și s-a extins rapid, anunță într-un comunicat Agenția regională de Sănătătate. Pompieri au intervenit cu 33 de vehicule și aproximativ 170 de oameni.
Incendiul a fost controlat după două ore, iar bolnavii internați au fost transferați către alte instituții. O anchetă a fost deschisă.