MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Cum ar arăta o contraofensivă ucraineană
Washingtonul pare dispus să ajute Ucraina să-i atace pe ruși în Crimeea, potrivit unei analize publicate de The New York Times
Administrația Biden începe să-și flexibilizeze poziția avută până acum în războiul din Ucraina și ia în considerare argumentul Kievului că are nevoie de arme mai puternice pentru a lovi peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014 și unde se află aproximativ 70.000 de soldați ruși și mai multe baze militare importante ale Moscovei, relatează The New York Times.
Statele Unite au susținut tot timpul că peninsula Crimeea - anexată ilegal de Moscova în 2014 - este parte a Ucrainei. Cu toate acestea, administrația Biden a menținut o linie intransigentă de la invazia rusă din februarie 2022, refuzând să furnizeze Kievului armele de care ar avea nevoie pentru a ținti peninsula Crimeea, pe care Rusia o folosește ca bază pentru a lansa lovituri devastatoare. Acum, această linie dură a administrației americane începe să se înmoaie, scrie NYT.
După luni de discuții cu oficialii ucraineni, administrația Biden începe în cele din urmă să admită că Kievul ar avea nevoie de puterea necesară pentru a lovi acest “sanctuar” rusesc, chiar dacă o astfel de mișcare ar crește riscul de escaladare, au declarat mai mulți oficiali americani citați sub protecția anonimatului.
Flexibilizarea poziției s-a produs pe măsură ce administrația Biden a început să fie convinsă că dacă armata ucraineană arată Moscovei că îi poate amenința controlul asupra Crimeei, asta ar consolida poziția Kievului în orice negocieri viitoare. În plus, temerile că Kremlinul ar putea riposta folosind o armă nucleară tactică s-au diminuat, au declarat oficialii și experții americani, deși aceștia au avertizat că riscul rămâne totuși valabil.
Noua atitudine cu privire la Crimeea arată cât de departe au ajuns oficialii administrației Biden față de începutul războiului, când erau reticenți chiar și în a recunoaște public faptul că Statele Unite furnizau rachete antiaeriene Stinger pentru trupele ucrainene. Acum, scrie cotidianul, administrația Biden ia în considerare ceea ce ar fi una dintre cele mai îndrăznețe mișcări ale sale de până acum, ajutând Ucraina să atace peninsula pe care Putin o consideră parte integrantă a încercării sale de a restabili gloria de altădată a Rusiei.
În Crimeea se află flota rusă a Mării Negre, există o importantă bază aeriană, posturi de comandă și centre logistice care sprijină operațiunile rusești din sudul Ucrainei și de aceea, peninsula reprezintă un punct de interes major în planurile de luptă ale Kievului. Principalul motiv pentru care forțele rusești au reușit să cucerească teren în sudul Ucrainei anul trecut a fost că au avut sprijin dinspre Crimeea, a recunoscut un oficial american.
“Un fel de impas de uzură de tipul Primului Război Mondial”
Vehiculele Bradley, împreună cu tancurile britanice și vehiculele blindate de luptă pe care Franța și Germania au fost de acord să le trimită ar putea fi avangarda unei forțe blindate pe care Ucraina ar putea să o folosească într-o contraofensivă în această iarnă sau în primăvară, spun analiștii.
“Credem că acum este momentul potrivit pentru a ne intensifica sprijinul pentru Ucraina”, a declarat marți ministrul britanic de externe, James Cleverly, aflat într-o vizită la Washington. “Nu putem permite ca acest lucru să se prelungească și să devină un fel de impas de uzură de tipul Primului Război Mondial”, a subliniat șeful diplomației de la Londra
Ministerul britanic al Apărării a declarat săptămâna trecută, într-un mesaj pe Twitter, că în ultimele săptămâni, Rusia și-a consolidat fortificațiile defensive în centrul regiunii Zaporojie, în apropierea punții terestre dinspre Crimeea. Dacă Ucraina se concentrează pe recuperarea Zaporojiei, atunci atacurile preliminare ar putea include lovirea unor ținte din Crimeea, aflată în apropiere. “Un avans major al Ucrainei în Zaporojie ar pune serios la îndoială viabilitatea punții tereste a Rusiei”, arată evaluarea britanică. Ucraina dispune, de asemenea, de sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune HIMARS, furnizate de americani. Odată cu recucerirea, anul trecut, a orașului Herson din sud, avanposturile ucrainene le pot folosi acum pentru a lovi principalele rute de aprovizionare care ies din Crimeea, a declarat un oficial militar american.
Cu toate acestea, în ciuda armamentului suplimentar, administrația Biden nu crede că Ucraina poate cuceri militar Crimeea - și, într-adevăr, există încă temeri că o astfel de mișcare l-ar putea determina pe Putin să riposteze cu un răspuns escaladat. Dar, au spus oficialii, evaluarea lor acum este că Rusia trebuie să creadă că Crimeea este în pericol, în parte pentru a întări poziția Ucrainei în orice negocieri viitoare.
Prin demonstrarea capacitățiI de a lovi în Crimeea, spun oficialii americani, Ucraina ar putea arăta că nu este stabil controlul rusesc. De asemenea, administrația Biden crede din ce în ce mai mult că lovirea liniilor din spate pe care Rusia le are în Crimeea ar putea afecta grav capacitatea Moscovei de a-și împinge frontul mai departe în Ucraina, spun oficialii. “Fără Crimeea, totul se prăbușește”, a declarat Evelyn Farkas, principalul oficial al Pentagonului pentru Ucraina din timpul administrației Obama.
Pe de altă parte, oficialii americani recunosc că nu știu cum va reacționa Vladimir Putin dacă Ucraina va ataca Crimeea folosind arme furnizate de americani. Putin și publicul rus consideră Crimeea ca făcând parte din Rusia, astfel că loviturile de acolo ar putea consolida sprijinul populației pentru război.
Zelenski: Nu sunt sigur pe deplin că Putin este încă în viață
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi, în fața participanților la forumul economic de la Davos, că nu știe cine ia acum deciziile la Kremlin. “Nu sunt sigur pe deplin că Putin este în viață”, a spus Zelenski, citat de Pravda. Liderul ucrainean a făcut referire la ultimele apariții televizate ale lui Vladimir Putin, care, potrivit experților, au fost înregistrate separat de fundalul care a fost suprapus ulterior pe video. “Nu înțeleg cu cine și despre ce să vorbesc. Nu sunt sigur că președintele Rusiei, care apare uneori – oamenii de televiziune vor înțelege – pe „chroma key”, nu prea înțeleg ce este. Nu sunt sigur pe deplin că este în viață. Nu știu cine ia deciziile. Nu prea înțeleg cum le poți promite liderilor europeni un lucru, iar a doua zi să lansezi o invazie pe scară largă a unei țări. Nu înțeleg cu cine avem de-a face. Când spunem, nu prea înțeleg cu cine șar trebui să negociemț”, a spus Zelenski, într-o intervenție video la forumul economic. El a adăugat că Putin va rămâne în istorie ca cel care a săpat prăpastia uriașă dintre popoarele Rusiei și Ucrainei. “Prăpastia dintre noi este adâncă, dar ei au săpat-o. Putin este cel care stă cu o lopată. Și va rămâne cu această lopată în istorie”, a spus președintele Ucrainei.
Die Presse: De ce sunt în scădere trecerile ilegale de frontieră în Austria?
n de la jumătatea lunii decembrie, cifrele au scăzut brusc
Austria a înregistrat anul trecut peste 100.000 de treceri ilegale de frontieră și și-a justificat astfel respingerea intrării Bulgariei și României în Schengen, reproșând protecția inadecvată a frontierei externe a UE. Rezultatul a fost o dispută diplomatică între Sofia și București, pe de o parte, și Viena, pe de altă parte. Dar între timp, cifrele au scăzut brusc: de la jumătatea lunii decembrie până în primele zile ale lunii ianuarie, au fost reținuți cu 70% mai puțini imigranți ilegali, relatează cotidianul „Die Presse”.
Cancelarul Karl Nehammer are în față o călătorie delicată săptămâna viitoare: luni, cancelarul va vizita frontiera externă a Bulgariei cu Turcia - locul care a fost decisiv pentru veto-ul Austriei la aderarea acestei țări la Schengen în decembrie anul trecut, scrie „Die Presse”.
Între timp, fluxul de refugiați pe ruta Balcanilor de Vest se diminuează. Guvernul de la Viena pune această evoluție pe seama faptului că Serbia a reimpus vize pentru cetățenii indieni și tunisieni. Din această țară, migranții ajungeau în UE cu ajutorul călăuzelor, în schimbul câtorva mii de euro. Anul trecut, numai în Austria au fost depuse 30.000 de cereri de azil din India și Tunisia. În statisticile privind azilul, aceste țări se află pe locurile trei și patru, după Afganistan și Siria.
Dar scăderea bruscă a numărului de migranți ilegali se datorează probabil și faptului că mulți dintre cei care stăteau deja în taberele de refugiați din Balcanii de Vest de luni sau chiar de ani de zile au plecat înainte de începerea sezonului rece, pentru a ajunge într-un loc “mai sigur”, cu spații de cazare mai confortabile pe timpul iernii - în Austria, Germania, Suedia sau alte țări ale UE, notează „Die Presse”.
În orice caz, autoritățile din Grecia încearcă, la rândul lor, să golească treptat taberele supraaglomerate și să îi lase pe migranți să se deplaseze spre nord. După ce au încetat restricțiile de călătorie cauzate de pandemie, anul trecut s-a ivit ocazia.
2023 oferă „ultima șansă” de a încheia un pact privind migrația și azilul înainte de următoarele alegeri europene din 2024, a avertizat Centrul Internațional pentru Politici de Migrație (ICMPD). Summitul extraordinar al UE din februarie ar putea aduce progrese - speră Bruxelles-ul - , dacă statele membre sunt interesate de o soluție comună.
Othmar Karas, membru al Parlamentului European din partea Partidului Popular Austriac (ÖVP, partidul cancelarului Nehammer), nu crede însă în această perspectivă optimistă. “Lipsește voința politică”, s-a plâns el miercuri, într-o conferință de presă. Potrivit acestuia, este nevoie de o protecție comună a frontierelor externe, de un sistem de azil al UE și de un algoritm de redistribuție a imigranților, bazat pe solidaritate. În ceea ce privește ultimul punct, nu există nici măcar unanimitate în cadrul ÖVP, notează „Die Presse”. Conducerea partidului este ferm împotriva unui sistem de cote la nivelul UE. În schimb, Nehammer cere bani europeni de la Comisie pentru construirea de garduri la frontiera externă a UE, știind foarte bine că autoritatea de la Bruxelles nu a acordat până acum nicio finanțare pentru “bariere fizice”, fiind o chestiune de principiu, arată cotidianul austriac.
Dieta prin restricție calorică inhibă dezvoltarea tumorii prin intermediul microflorei intestinale
Dieta poate contribui, cu ajutorul microflorei intestinale, la prevenirea dezvoltării tumorilor, a descoperit în urma unui studiu o echipă de oameni de știință din China, transmite joi agenția Xinhua.
Studiul, publicat săptămâna aceasta în jurnalul științific Nature Metabolism, a constatat că restricția calorică ar putea proteja împotriva unui tip de formațiune tumorală printr-un mecanism dependent de microflora intestinală, în cazul șoarecilor de sex feminin.
Oamenii de știință de la Universitatea Fudan au descoperit în cadrul experimentului realizat pe rozătoare că restricția calorică stimulează populația unei specii de bacterie probiotică numită Bifidobacterium bifidum (B. bifidum). Ulterior, prin îmbogățirea acestei bacterii, dezvoltarea tumorii este inhibată în mod semnificativ.
De asemenea, s-a constatat că administrarea acestor bacterii este suficientă pentru efectul antitumoral al restricției calorice în cazul șoarecilor cu deficit de microfloră intestinală.
Potrivit studiului, B. bifidum mediază efectul antitumoral indus de restricția calorică prin producerea de acetat și depinde, de asemenea, de acumularea de celule imunitare în micromediul tumoral.
Aceste rezultate demonstrează că o restricție calorică poate modula compoziția intestinală și oferă o potențială nouă strategie pentru tratamentul oncologic, au precizat cercetătorii.
Germania: Creștere-record a populației în 2022, determinată de imigrație
Populația Germaniei a crescut în 2022 la nivelul fără precedent de 84,3 milioane de oameni, sub efectul imigrației-record, relevă ultimele cifre ale Oficiului național de statistică, citate joi de Reuters.
Potrivit estimărilor inițiale publicate de Destatis, comparativ cu sfârșitul anului 2021, populația Germaniei a crescut cu 1,1 milioane de persoane, cauza acestei creșteri puternice a fiind un nivel record al imigrației nete.
Conform acestor estimări, în Germania au venit în acest interval cu 1,42 milioane până la 1,45 milioane mai mulți oameni decât au plecat peste granițe. Cu alte cuvinte, imigrația netă în 2022 a fost de peste patru ori mai mare decât în anul precedent, 2021 (329.163), și mai mare decât oricând de la începutul înregistrărilor, în 1950.
Pe lângă numărul mare de refugiaților de război din Ucraina, sosirea de imigranți de alte naționalități s-a intensificat de asemenea, a constatat biroul german de statistică.
Acesta mai notează că, în cele trei decenii de la unificarea Germaniei, populația țării a crescut semnificativ, dar că, fără imigrația netă, din 1972 încoace tendința ar fi fost dimpotrivă de scădere, în condițiile în care în fiecare an de atunci au murit mai mulți oameni decât s-au născut. Rezultatele finale ale recensământului de anul trecut urmează să fie publicate în vara acestui an.
Donald Trump a cerut să revină pe Facebook
Donald Trump a solicitat oficial să se poată întoarce pe Facebook, a declarat miercuri echipa sa de campanie, care a cerut să nu „reducem la tăcere un candidat la președinție”.
Avocatul fostului președinte american a trimis o scrisoare fondatorului platformei Mark Zuckerberg, cerându-i „o întâlnire pentru a discuta despre reprimirea sa rapidă” pe rețeaua de socializare. „Credem că suspendarea contului de Facebook al președintelui Trump a distorsionat și restrâns radical dezbaterea publică”, argumentează Scott Gast în scrisoare.
El îndeamnă platforma să „promoveze dialogul autentic, nu să reducă la tăcere un candidat la președinție”. Fostul lider republican a fost suspendat de pe rețeaua de socializare timp de doi ani după atacul susținătorilor săi împotriva Capitoliului la 6 ianuarie 2021.
Facebook estimase că Donald Trump se va putea întoarce numai atunci când „riscurile pentru siguranța publică vor dispărea”. Întrebat miercuri de AFP, un purtător de cuvânt al Meta, compania-mamă a rețelei, a promis o decizie privind soarta fostului președinte „în următoarele săptămâni”.
Donald Trump a fost deja readmis pe Twitter la 19 noiembrie 2022, la patru zile după ce și-a declarat candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2024. El încă nu a postat pe acel cont, comunicând în primul rând prin propria sa platformă, Truth Social.
Mexic: Un copil de 10 ani a ucis prin împușcare un copil de 11 ani
Un copil de 10 ani din Mexic l-a împușcat și ucis pe un alt copil de 11 ani pentru că l-a bătut la jocuri video, au informat miercuri mai multe mass-media mexicane.
Atacatorul și-a împușcat victima cu un pistol pe care l-a luat din locuința familiei, într-o zonă săracă a statului Veracruz. Cei doi copii se jucaseră pe o consolă video închiriată de la un magazin de cartier din orașul La Perla. “Vă cer un singur lucru, să mă ajutați să se facă dreptate, pentru că fiul meu a murit din vina părinților acestui copil”, a declarat mama victimei la înmormântarea de marți. Părinții făptuitorului sunt responsabili pentru că au lăsat „un pistol pe masă”, potrivit mamei. Agresorul și familia sa au fugit.
Este „trist” că un copil poate avea acces la o armă, a comentat guvernatorul statului Veracruz, Cuitlahuac Garcia, considerând că erau „fără îndoială responsabilități” de stabilit. Experții citați de presa mexicană consideră că micul agresor este și victimă a violenței în anumite regiuni ale unei țări care a înregistrat 30.968 de omucideri în 2022 (în scădere cu 7,1% într-un an).
În Statele Unite ale Americii, un băiețel de șase ani a fost arestat pe 6 ianuarie după ce și-a împușcat învățătoarea în clasă la o școală din Virginia (Est), rănind-o grav. Pistolul Taurus de calibrul 9 mm fusese achiziționat legal de mama copilului.
Veracruz este unul dintre cele mai sărace state din Mexic și unul dintre cele mai violente.
Poliția a găsit un presupus buncăr secret al liderului mafiot Denaro
Poliția militară italiană a găsit un posibil buncăr secret care ar fi fost folosit de Matteo Messina Denaro, “nașul” mafiei siciliene, Cosa Nostra, care a fost arestat luni după 30 de ani de căutări.
Intrarea în buncăr era ascunsă într-un dulap plin cu haine dintr-o casă din Campobello di Mazara. Potrivit BBC, această casă se afla la 300 de metri de locuința care a fost percheziționată luni de poliție și unde ar fi locuit în ultimii ani Matteo Messina Denaro. Funcția și dimensiunea structurii descoperite nu sunt încă pe deplin cunoscute.
Casa, situată pe Via Maggiore Toselli, ar aparține unui bărbat care a fost judecat anterior pentru asociere mafiotă și achitat în 2001. Anchetatorii au declarat că au găsit smaralde, diamante și alte pietre prețioase, dar căutau totodată documente despre care se crede că se află în posesia lui Denaro, în special o arhivă secretă a celui care a fost “nașul nașilor” mafiei siciliene, Totò Riina, mort în 2017. Potrivit unor informatori din rândul mafiei, arhiva ar fi fost furată de Denaro și ar conține secretele crimelor mafiote din ultimii 40 de ani.
Procurorii cred că Denaro deține secretul unora dintre cele mai odioase crime comise de mafia siciliană, inclusiv atacurile cu bombă din 1992 care i-au ucis pe procurorii antimafia Giovanni Falcone și Paolo Borsellino și uciderea, în 1996, a lui Giuseppe Di Matteo, fiul de 12 ani al unui mafiot devenit martor al statului. Copilul a fost strangulat și dizolvat în acid.
Pentru a se proteja, șefii mafiei din Italia sunt cunoscuți pentru faptul că își construiesc tuneluri pe sub case, buncăre sofisticate în munți la care se poate ajunge doar pe jos și ascunzători în pădure pentru a se refugia atunci când sunt căutați.
Anunț-șoc în Noua Zeelandă: Jacinda Ardern demisionează din funcția de prim-ministru
Premierul laburist al Noii Zeelande, Jacinda Ardern, și-a anunțat joi demisia într-un gest șocant, în condițiile în care era considerată un lider foarte popular, inclusiv pe plan internațional, căpătând notorietate mai ales în timpul pandemiei, prin măsurile ferme luate.
Anunțul a fost făcut la reuniunea anuală a partidului, unde Jacinda Ardern a anunțat că “nu mai are suficient (combustibil) în rezervor” pentru a-și face treaba, prin urmare, nu va candida pentru realegere. Alegerile sunt prevăzute mai târziu în cursul acestui an, iar Jacinda Ardern și-a declarat convingerea că partidul său va face o figură bună și fără ea. “Este timpul. Plec, deoarece odată cu un rol atât de privilegiat vine și responsabilitatea. Responsabilitatea de a ști când ești persoana potrivită pentru a conduce și, de asemenea, când nu ești. Știu ce presupune această funcție. Și știu că nu mai am suficient în rezervor pentru a o face așa cum trebuie. Este atât de simplu”, a spus ea.
Mandatul ei de prim-ministru se va încheia cel târziu la 7 februarie. Jacinda Ardern era lider al Partidului Laburist și premier al Noii Zeelande din 2017.
În vârstă de 42 de ani, ea a fost una dintre cele mai tinere femei prim-ministru din lume și chiar a devenit mamă în 2018, când era în funcție. Cunoscută pentru franchețea reacțiilor ei, dar și pentru stilul non-conformist, ea și-a câștigat simpatia publicului. “Sunt om, politicienii sunt oameni. Dăm tot ceea ce putem cât timp putem. Și apoi vine timpul. Iar pentru mine, este timpul”, a spus ea joi. Ardern a mărturisit că a reflectat în timpul vacanței de vară dacă mai are energia necesară pentru a continua în acest rol și a ajuns la concluzia că nu.
Ardern a declarat că nu are planuri de viitor, în afară de a petrece mai mult timp cu familia. Întrebată cum ar dori ca să își amintească neozeelandezii de ea, Ardern a spus că “este o persoană care a încercat întotdeauna să fie bună”.
Rusia anunță că anchetează un cetățean american pentru “spionaj”
Serviciile de securitate ruse (FSB) au anunțat joi că au deschis o anchetă pentru “spionaj” împotriva unui cetățean american, în plină criză diplomatică între Moscova și Washington legată de conflictul din Ucraina. FSB nu a precizat identitatea cetățeanului american, nici dacă acesta a fost arestat și nici măcar dacă se află în Rusia sau în străinătate. “Americanul este suspectat că a colectat informații legate de probleme biologice, care contravin securității Federației Ruse”, a precizat FSB într-un scurt comunicat.
Mai mulți cetățeni americani sunt în prezent reținuți în Rusia, ceea ce contribuie la înrăutățirea relațiilor dintre Moscova și Washington. Americanii și rușii se acuză reciproc că își rețin cetățenii respectivi în scopuri politice. În trecut, au avut loc mai multe schimburi de prizonieri. Luna trecută, Rusia a eliberat-o pe vedeta americană de baschet Brittney Griner, care a fost condamnată pentru “trafic de droguri” după ce a intrat în Rusia cu un vaporizator care conținea ulei de canabis, în schimbul unui cunoscut traficant de arme deținut în SUA, Viktor Bout.
Un fost militar american, Paul Whelan, a fost arestat în Rusia în 2018 și condamnat la 16 ani de închisoare pentru “spionaj”. El se află încă în închisoare în Rusia. Pe de altă parte, SUA au anunțat miercuri arestarea unui cetățean rus, Anatoli Legkodimov, fondator al platformei de criptomonede Bitzlato, care are sediul în Hong Kong, pe care îl acuză de spălarea a 700 de milioane de dolari prin activități infracționale.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
