Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Controversă politico-istorică: Debarcarea din Normandia sau ofensiva Rusiei?

Ziarul de Vrancea
5 iun 2019 908 vizualizări

Moscova consideră că debarcarea din Normandia nu a avut un impact decisiv asupra rezultatului războiului n declarația este făcută la aniversarea acesteia din urmă

Debarcarea din Normandia nu a avut un impact decisiv asupra rezultatului celui de-al Doilea Războiul Mondial, susține Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, care a mai afirmat în mod controversat că victoriile sovietice au predeterminat finalul conflagrației. „Așa cum au remarcat istoricii, Debarcarea din Normandia nu a avut un impact decisiv asupra rezultatului celui de-al Doilea Război Mondial și Marelui Război pentru Apărarea Patriei. A fost predeterminat ca urmare a victoriilor Armatei Roșii, în special la Stalingrad (finalul anului 1942) și Kursk (mijlocul anului 1943)”, a declarat Zakharova, potrivit Mediafax. Zakharova a adus un omagiu militarilor aliați care au murit pe frontul de vest în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, însă, a spus ea, nu ar trebui exagerată importanța efortului de război al aliaților occidentali. „Desigur, nu ar trebui exagerat. În special nu prin diminuarea eforturilor titanice ale Uniunii Sovietice, fără de care victoria pur și simplu nu s-ar fi putut întâmpla”, a mai afirmat reprezentanta MAE rus.

Uniunea Sovietică a înregistrat peste 25 de milioane de decese în cursul confruntărilor de pe teatrul de război răsăritean al ultimei conflagrații mondiale, campaniile de pe acest teatru purtând numele de Marele Război pentru Apărarea Patriei. În momentul debarcării aliate în Normandia, Uniunea Sovietică era de aproape trei ani în război cu forțele germane, reușind treptat să împingă înapoi spre Germania linia frontului. Totuși, în urma deschiderii frontului din Italia (din iulie 1943) și Normandia (iunie 1944), Germania a trebuit să retragă numeroase divizii de pe frontul de est.​

Reacția Moscovei vine după ce premierul britanic Theresa May a anunțat că va merge în nordul Franței pentru a celebra alături de președintele francez Emmanuel Macron aniversarea A 75 de ani de la debarcărea din Normandia. May și Macron vor participa la inaugurarea unui memorial în onoarea trupelor britanice care au murit în Bătălia din Normandia. Premierul britanic va participa apoi la o slujbă în Bayeux, alături de veterani și Prințul Charles.

Debarcarea în Normandia, cunoscută și ca Ziua Z (D-Day), reprezintă începutul eliberării Europei de vest de sub ocupația nazistă. Sute de veterani s-au strâns în Normandia pentru aniversarea celei mai mari operațiuni aeriene, la sol și navale din istorie. Comemorările de joi marchează evenimente cheie din operațiunea care au început pe 6 iunie 1944. În timpul nopții” soldați britanici au mărșăluit pe primul pod capturat pe tărâm francez. În 1944 trupele aliaților au avut nevoie de mai puțin de 15 minute pentru a prelua controlul asupra Podului Pegasus din Benouville. Macron va fi prezent alături de președintele american Donald Trump la un eveniment de la cimitirul militar american din Omaha Beach, Colleville-sur-Mer.

Apropierea Xi - Putin pune pe gânduri America

n liderii chinez și rus au anunțat la Moscova că vor să dea „un nou impuls” antantei ruso-chineze, în contextul războiului comercial pe care ambele lor state îl poartă cu SUA

Vladimir Putin l-a primit alaltăieri pe președintele chinez Xi Jiping, cu scopul de a da „un nou impuls” apropierii lor din ultimii ani, într-un context de tensiuni exacerbate cu Statele Unite, relatează AFP. Cele două puteri își afișează înțelegerea în timp ce se confruntă, din motive diferite, cu o perioadă dificilă în relațiile lor cu americanii. Războiul comercial între Beijing și Washington a trecut la un nou palier în weekend, care-i umbrește perspectivele economice. Relațiile ruso-americane, afectate deja de numeroase crize, sunt otrăvite de acuzații de amestec rus în alegerie americane, de la venirea lui Donald Trump la Casa Albă.

Xi Jinping, care a sosit joi la prânz la Moscova, a fost primit de către președintele rus la negocieri menite să conducă la semnarea a aproximativ 30 de acorduri. „Sunt convins că această vizită va conduce la noi succese impresionante” în relațiile bilaterale, „care vor fi din ce în ce mai bune”, a declarat Xi la începutul întâlnirii sale cu Putin, la Palatul Mare Kremlin. „În acești ultimi ani, relațiile între Rusia și China au atins un nivel fără precedent, inclusiv mulțumită participării dumneavoastră directe”, a subliniat la rândul său Vladimir Putin, exprimându-și certitudinea că „această vizită va da un impuls puternic suplimentar dezvoltării legăturilor bilaterale”. Întâlnirea este urmată de o recepție în onoarea liderului chinez, iar apoi de o seară la Teatrul Bolșoi, cu ocazia a 70 de ani de la stabilirea relațiilor între cele două țări. După programul moscovit, Xi vizitează fosta capitală a țarilor, unde este invitat de onoare, joi și vineri, la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, principala întâlnire de afaceri în Rusia, la care sunt așteptate 17.000 de persoane.

Această vizită de stat - cel mai înalt nivel al vizitelor în străinătate în protocolul diplomatic - este „un eveniment crucial pentru relațiile noastre bilaterale”, a dat asigurări Putin, amintind că Uniunea Sovietică a fost „prima țară care a recunoscut Republica Populară chineză, la o zi de la proclamarea sa” în 1949. Xi Jinping și Vladimir Putin urmau să semneze, la finalul discuțiilor lor, la Moscova, o Declarație Comună cu privire la „consolidarea relațiilor parteneriatului global și cooperării strategice, care intră într-o nouă eră”, potrivit consilierului Kremlinului Iuri Ușakov. Tradiționala „diplomație a panda” chineză s-a activat și ea, iar Xi Jiping oferă doi pada uriași Grădinii Zoologice din Moscova.

Poziții „foarte apropiate”

Într-un context de tensiuni puternice între Rusia și Occident, schimburile comerciale între Moscova și Beijing au crescut cu 25% în 2018 și au atins un nivel-record de 108 miliarde de dolari, potrivit Kremlinului. Rusia, a cărei economie este aspru afectată de sancțiuni europene și americane din 2014, din cauza crizei ucrainene și anexării Crimeei, „este pe cale să se reorentieze cu adevărat dinspre piața europeană către piața chineză”, constată analistul rus Aleksandr Gabuiev de la Centrul Carnegie din Moscova. China a devenit, de asemenea, „un investitor foarte important” în economia rusă și își menține finanțările publice și private în Rusia, în contextul în care din țară pleacă alți actori străini, și anume din cauza sancțiunilor, explică el pentru AFP. În ceea ce privește politica, antanta între cei doi membri permanenți în Consiliul de Securitate al ONU, care votează adesea la unison, pare stabilă. „Pozițiile Rusiei și Chinei sunt foarte apropiate sau coincid întru totul în majoritatea dosarelor internaționale”, ca programul nuclear nord-coreean, războiul din Siria, criza din Venezuela sau Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, care urmează să fie discutate în cadrul acestei vizite, a precizat Ușakov.

Mișcarea #KuToo în Japonia: jos tocurile!

n femeile din Japonia nu mai vor să fie obligate să poarte pantofi cu toc

Un grup de femei din Japonia a inițiat o petiție pentru a protesta față de codurile stricte privind vestimentația la locul de muncă, prin care angajatele sunt obligate să poarte pantofi cu toc, transmite StraitsTimes.com. Campania denumită #KuToo reprezintă un joc de cuvinte. Astfel, au fost combinate cuvintele japoneze pentru pantofi „kutsu” și „kutsuu”, care înseamnă „durere”, iar actrița și scriitoarea Yumi Ishikawa a lansat campania online și a atras peste 19.000 de susținători. Activiștii spun că pantofii cu toc sunt o recuzită aproape obligatorie în timpul căutării pentru job sau la locul de muncă în companiile japoneze.

„Astăzi am depus petiția pentru introducerea de legi care interzic angajatorilor să forțeze femeile să poarte pantofi cu toc la locul de muncă”, Ishikawa a declarat pentru jurnaliști după o întâlnire cu oficialii Ministerului Muncii. Cazul evidențiază ceea ce unii experți spun că există o problemă reală legată de misoginism în Japonia. Anul trecut, un parlamentar, din partidul aflat la guvernare în Japonia, a afirmat că femeile ar trebuie să aibă mai mulți copii, iar cele care preferă să rămână celibatare reprezintă o povară pentru statul japonez.

YouTube va elimina videourile care neagă Holocaustul și îndeamnă la ură

YouTube va elimina videourile care neagă Holocaustul și alte „evenimente violente bine documentate”, aceasta fiind o inversare majoră a politicii companiei, care respinge criticile că oferă o platformă pentru promovarea urii și a hărțuirii, transmite Reuters. Serviciul de streaming care este deținut de Google, parte a grupului Alphabet, a mai anunțat că va elimina videourile care glorifică ideologia nazistă sau care promoveaază grupuri care se consideră superioare altora, pentru a justifica mai multe forme de discriminare. În plus, vor fi închise conturile creatorilor de videouri care critică îm mod repetat politicile YouTube referitoare la discursurile care răspândesc ura, chiar și fără să le încalce, a spus un purtător de cuvânt. YouTube a recunoscut într-o postare pe blog că noile politici i-ar putea afecta pe cei care caută videouri „pentru a înțelege ura în scopul combaterii acesteia”. Directorul general al Ligii anti-defăimare, Jonathan Greenblatt, care studiază antisemitismul, a spus că a colaborat cu YouTube la schimbarea politicii. „Deși este un important pas înainte, această măsură singulară este insuficientă și trebuie urmată de multe alte schibări din partea YouTube și a altor companii de tehnologie pentru a combate în mod adecvat flagelul urii și al extremismului online”, a afirmat Greenblatt într-un comunicat.

Canada se pregătește de o decizie istorică legată de drepturile animalelor

Parlamentul Canadei este pe cale să aprobe două legi legate de drepturile animalelor care vor intra în istorie, potrivit Radio Canada International. Una dintre acestea va interzice importul aripilor de rechin, iar cealaltă va interzice ținerea în captivitate a balenelor și a delfinilor. În centrul atenție se află legea referitoare la importul cărnii de rechin. Canada a interzis vânatul pentru aripi de rechin în apele teritoriale în anul 1994, dar importul este încă permis. Statul canadian este al treilea cel mai important importator al aripilor de rechin, după China și Hong Kong. 

Anul trecut au fost importate 148.000 de kilograme de aripi de rechin, cu o valoarea de aproximativ 3.2 milioane de dolari. În 2018, 73 de milioane de rechini au fost uciși în scopuri comerciale, iar populația globală a rechinilor este acum cu mult redusă.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.