MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Congresmenii americani planifică o vizită în Danemarca, în timp ce Trump ameninţă cu preluarea Groenlandei
Un grup de congresmeni americani, reprezentând ambele partide, va vizita Danemarca săptămâna aceasta, în contextul în care preşedintele Donald Trump ameninţă cu preluarea Groenlandei, teritoriu autonom al regatului Danemarcei care găzduieşte o bază aeriană americană, relatează Reuters.
Delegaţia va fi condusă de senatorul democrat american Chris Coons şi îi va include pe senatorul republican american Thom Tillis şi pe senatorii democraţi Jeanne Shaheen şi Dick Durbin, împreună cu membri ai Camerei Reprezentanţilor, a declarat luni biroul lui Coons într-un comunicat.
Congresmenii democraţi şi republicani din SUA au declarat săptămâna trecută că se aşteaptă ca Senatul SUA să voteze în cele din urmă o lege care să limiteze capacitatea lui Trump de a încerca să preia Groenlanda de la Danemarca, un aliat de lungă durată al SUA.
Trump a afirmat în repetate rânduri că Washingtonul trebuie să deţină Groenlanda pentru a împiedica Rusia sau China să ocupe teritoriul arctic, situat strategic şi bogat în minerale. El susţine că prezenţa militară americană în zonă nu este suficientă. „Într-un fel sau altul, vom prelua Groenlanda”, a declarat Trump, adăugând că ar prefera să încheie un acord cu Danemarca.
Groenlanda şi Danemarca au declarat că Groenlanda nu este de vânzare, dar Trump nu a exclus posibilitatea de a o lua cu forţa. Danemarca şi SUA, ambele membre NATO, urmează să se întâlnească săptămâna aceasta pentru a discuta această problemă. „În calitate de copreşedinte al Grupului de observatori NATO din Senat, consider că este esenţial ca Congresul să fie unit în sprijinirea aliaţilor noştri şi în respectarea suveranităţii Danemarcei şi Groenlandei”, a declarat senatorul Tillis, membru al Partidului Republican al lui Trump. „Ameninţările continue ale lui Trump la adresa Groenlandei sunt inutile şi nu ar face decât să slăbească alianţa NATO”, a adăugat democratul Durbin.
Delegaţia va fi la Copenhaga vineri şi sâmbătă, a precizat biroul lui Coons.
Pe de altă parte, reprezentantul republican Randy Fine a prezentat luni un proiect de lege – numit Legea privind anexarea şi statutul de stat al Groenlandei – care, dacă va fi adoptat, i-ar da lui Trump autoritatea de a anexa Groenlanda. În acelaşi timp, reprezentantul democrat al SUA Jimmy Gomez are un proiect de lege concurent – numit Legea privind protecţia suveranităţii Groenlandei – care ar bloca utilizarea fondurilor federale pentru finanţarea oricărui plan al lui Trump de a prelua Groenlanda.
Deşi Trump a ameninţat anterior cu preluarea insulei, îngrijorările cu privire la acest plan au fost reînnoite după ce a ordonat un raid militar american mortal la începutul acestei luni în Venezuela pentru a-l captura pe liderul său, Nicolas Maduro, care a fost ulterior adus la New York şi rămâne în arest.
Bulgaria se îndreaptă către noi alegeri anticipate
ar fi al optulea scrutin în doar patru ani
Cea mai mare formaţiune parlamentară din Bulgaria, GERB-SDS, de centru-dreapta, a respins luni propunerea preşedintelui de a încerca să formeze un nou guvern, crescând probabilitatea alegerilor anticipate în cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene, proaspăt intrat în grupul ţărilor care folosesc moneda unică euro, relatează Reuters.
Guvernul de coaliţie al prim-ministrului Rosen Jeliazkov, susţinut de GERB-SDS, a demisionat luna trecută după săptămâni de proteste împotriva corupţiei endemice şi a unui nou buget care ar fi majorat unele taxe.
În conformitate cu Constituţia, preşedintele bulgar Rumen Radev i-a cerut luni în mod oficial lui Jeliazkov să încerce să formeze o nouă coaliţie. Cu toate acestea, Jeliazkov a refuzat imediat mandatul, deoarece nu are suficient sprijin în parlament pentru a forma o majoritate stabilă. Este de aşteptat acum ca Radev să ofere celui de-al doilea grup politic ca mărime în parlament, reformiştii din PP-DB, şansa de a guverna, dar este probabil ca şi aceştia vor refuza oferta.
Radev va înmâna apoi mandatul unui partid la alegerea sa şi, dacă niciun grup nu va putea obţine majoritatea parlamentară, va dizolva adunarea şi va convoca alegeri anticipate. Ar fi al optulea scrutin din Bulgaria în doar patru ani.
În ciuda acestei incertitudini, Bulgaria a aderat la zona euro la 1 ianuarie, conform programului. Cu toate acestea, are nevoie de stabilitate politică pentru a accelera absorbţia fondurilor UE în infrastructura sa şubredă, pentru a încuraja investiţiile străine şi pentru a eradica corupţia endemică la nivel de stat, notează Reuters.
Coaliţia GERB-SDS a câştigat ultimele alegeri, în octombrie 2024, dar a preluat puterea abia în ianuarie 2025, după luni de negocieri, şi a avut nevoie de sprijinul altor partide din legislativul divizat.
Un fost lider naţionalist corsican, asasinat la funeraliile mamei sale
Fostul lider naţionalist corsican Alain Orsoni, în vârstă de 71 de ani, care s-a transformat în om de afaceri, fost preşedinte al Clubului de Fotbal profesionist Ajaccio, a fost ucis prin împuşcare, luni, către ora locală 16.30 (17.30, ora României), în satul Vero, în departamentul francez Corse-du-Sud, la funeraliile mamei sale, potrivit unei surse apropiate anchetei, relatează AFP.
Procurorul din Ajaccio Nicolas Septe, care urma să se ducă la faţa locului, a confirmat faptele AFP. El a deschis o anchetă cu privire la asasinat în bandă organizată, încredinţată poliţiei şi jandarmeriei într-o procedură de cosesizare.
Alain Orsoni a murit pe loc, a declarat altă sursă apropiată anchetei, evocând pista unui lunetist.
Alain Orsoni, un militant naţionalist de la bun început, a fost vizat de un plan de asasinare în 2008. Fratele său, Guy, a fost asasinat în 1983. El i-a dat fiului său - o figură a banditismului corsican - prenumele fratelui său asasinat.
În urma studiilor, pe care le-a făcut la Paris, el a devenit unul dintre liderii Frontului de Eliberare Naţională a Corsicii (FKNC), după care a înfiinţat ”Mişcarea pentru Autodeterminare” (MPA), catalogată mai târziu de către adversarii săi drept ”Mişcarea pentru afaceri”.
Cunoscut prin simţul său politic şi sângele său rece, Alain Orsoni a părăsit Corsica în 1996, în plin război fratricid în mişcarea naţionalistă. El a trăit timp de 13 ani în Florida, iar apoi în Nicaragua, unde a desfăşurat activităţi în industria jocurilor de noroc, şi în Spania.
La puţin timp întoarcerea sa din exil, un plan de asasinare care l-a vizat a fost dejucat de către poliţie, în vara lui 2008.
El i-a succedat, în acelaţi timp, la preşedinţia Clubului de Fotbal Athletic Club Ajaccio (ACA) prietenului său Michel Moretti, un fost naţionalist care tocmai murise. În 2012, după asasinarea mai multor notabili de la Ajaccio şi apropiaţi ai ACA, ca de exemplu fostul şef al Baroului Avocaţilor Antoine Sollacaro şi preşedintele Camerei de Comerţ Jacques Nacer, Alain Orsoni a denunţat o ”cabală de presă” împotriva sa.
Un oficial rus de rang înalt, găsit mort în Ambasada Rusiei la Nicosia
Un oficial rus de rang înalt a fost găsit mirt în sediul Ambasadei Rusiei în Cipru, iar autopsia arată că cauza morţii nu este naturală şi că este vorba ”probabil despre o sinucidere”, anunţă luni o sursă din cadrul poliţiei cipriote, relatează AFP.
Cadavrul acestui bărbat a fost descoperit în biroul său, joi. Poliţia a fost sunată imediat de către Ambasada Rusiei. Însă poliţiştii nu au fost autorizaţi să intre în clădire, scrie presa locală.
Cadavrul oficialului - a cărei identitate nu a fost dezvăluită oficial - a fost predat poliţiei în curtea sediului Ambasadei Rusiei.
Cotidianul cipriot de limbă greacă Phileleftheros dezvăluie că poliţiei i s-a spus doar că bărbatul era rus şi că s-a sinucis şi a lăsat o scrisoare. Însă Ambasada Rusiei nu a comunicat această scrisoare poliţiei cipriote. Ea a anunţat că a trimis-o la Moscova, potrivit cotidianului.
Ciprul, care deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene (UE), găzduieşte de mulţi ani o importantă comunitate rusă.
Rusia a ucis peste 2.500 de civili ucraineni în 2025
Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina a declarat că a verificat că 2.514 civili au fost ucişi şi 12.142 răniţi în violenţele legate de conflictul din Ucraina în 2025, aproape toţi în atacurile ruseşti împotriva zonelor controlate de ucraineni, potrivit CNN.
Raportul ONU arată clar că niciun loc din Ucraina nu este sigur: peste o treime dintre civilii ucişi sau răniţi se aflau în zone îndepărtate de linia frontului când Rusia i-a atacat.
Rusia şi-a intensificat masiv campania de atacuri aeriene împotriva oraşelor ucrainene în 2025, terorizând în mod regulat populaţia civilă cu atacuri cu drone şi rachete la scară largă. Într-un astfel de atac săptămâna trecută, Moscova a lansat 242 de drone, 14 rachete balistice şi 22 de rachete de croazieră împotriva mai multor oraşe într-o singură noapte, vizând infrastructura energetică civilă şi lăsând sute de mii de ucraineni fără energie electrică şi încălzire.
ONU a declarat că numărul victimelor civile documentate în Ucraina anul trecut a fost cu 31% mai mare decât în 2024 şi cu 70% mai mare decât în 2023.
„Această creştere a fost determinată nu numai de intensificarea ostilităţilor de-a lungul liniei frontului, ci şi de utilizarea pe scară largă a armelor cu rază lungă de acţiune, care au expus civilii din întreaga ţară la un risc crescut”, a declarat Danielle Bell, care conduce misiunea de monitorizare a ONU în Ucraina.
Potrivit ONU, cel mai mortal dintre aceste atacuri a avut loc în oraşul Ternopil, din vestul Ucrainei, pe 19 noiembrie. Cel puţin 38 de civili, dintre care opt copii, au fost ucişi în atac, iar 99, dintre care 17 copii, au fost răniţi.
Potrivit ONU, 10 familii au pierdut câte doi sau mai mulţi membri. Peste 14.900 de civili au fost ucişi de când Rusia a lansat războiul pe scară largă în februarie 2022, potrivit datelor ONU bazate pe decesele pe care le-a putut confirma.
Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat în trecut că „cifrele reale sunt probabil mai mari” în ceea ce priveşte victimele civile din Ucraina, deoarece multe rapoarte „aşteaptă încă confirmarea” şi nu are acces la teritoriul ocupat şi are acces limitat la zonele din apropierea liniilor frontului.
Numărul morţilor în rândul protestatarilor din Iran a ajuns la 512
Cel puţin 512 protestatari, dintre care nouă copii, au fost ucişi în peste două săptămâni de proteste în Iran, potrivit Agenţiei de ştiri pentru drepturile omului (HRANA) din SUA, relatează CNN.
Rămâne neclar dacă bilanţul HRANA reflectă în totalitate amploarea victimelor, având în vedere că autorităţile au blocat accesul la internet şi liniile telefonice. CNN nu poate verifica independent aceste cifre.
Iranienii americani exprimă un amestec de mândrie şi durere pentru protestatarii care demonstrează împotriva regimului în toată Iranul. Michael Baradaran, care studiază stomatologia în Utah, a declarat că este „extrem de mândru” de protestatari pentru că au „curajul să se opună unui regim opresiv”. După ce şi-a petrecut primii ani de adolescenţă în Iran, Baradaran a declarat că a participat la Mişcarea Verde Iraniană din 2009, care s-a concentrat, de asemenea, pe protestul împotriva fraudei electorale şi a cerut reforme. ”Am experimentat pe propria piele regimul brutal”, a spus el. „Am văzut oameni împuşcaţi”.
Baradaran a spus că Iranul va fi într-o situaţie mai bună „dacă acest regim va dispărea”. Asghar „Ray” Ghahraman, proprietarul renumitului „Ray's Candy Store” din New York City, care a părăsit Iranul înainte de revoluţia din 1979, a spus că simte tristeţe pentru protestatarii care demonstrează. „Sunt poporul meu. Mor, sunt împuşcaţi, sunt închişi în închisoare”, a spus el.
Bărbatul în vârstă de 93 de ani nu crede că protestatarii vor avea succes, spunând că majoritatea celor 90 de milioane de iranieni vor dori în continuare ordinea regimului. „Iranul este o ţară minunată. Are o istorie măreaţă”, a spus el, amintindu-şi de viaţa pe care a lăsat-o în urmă. „Mi-e dor de animale. Eram grădinar. Trăiam cu oi într-o grădină mare.”
Demonstraţiile antiguvernamentale au avut ecouri dincolo de graniţele Iranului. La Los Angeles a avut loc o mare manifestaţie de protest în weekend. De asemenea, un protestatar a fost văzut la ambasada Iranului din Londra, rupând steagul iranian.
Bolivia: 11 morți într-un accident de microbuz condus de un adolescent minor
Unsprezece persoane și-au pierdut viața luni într-un accident rutier în estul Boliviei, în timp ce se aflau într-un microbuz condus de un adolescent 'cu vârsta cuprinsă între 13 și 14 ani', a indicat poliția, notează AFP. 'În acest moment, vorbim despre 11 persoane decedate', a declarat Miguel Lipe, polițistul responsabil cu ancheta accidentului, pentru un post de televiziune local.
O listă preliminară a victimelor indică patru minori și șapte adulți care au murit.
Potrivit polițistului, una dintre concluziile primelor expertize este că șoferul vehiculului era 'un minor, cu vârsta cuprinsă între 13 și 14 ani', care a decedat în urma impactului. Alte rapoarte ale poliției indică faptul că patru persoane rănite au fost internate la un spital local.
Vehiculul s-a izbit de un copac pe un drum din apropierea satului Puerto Quijarro, în departamentul Santa Cruz, aproape de frontiera cu Brazilia. Polițistul a afirmat că unii dintre pasageri 'păreau a fi în stare de ebrietate'.
Conform datelor Ministerului bolivian de Intern, aproximativ 1.400 de persoane mor în fiecare an pe drumurile boliviene, în principal din cauza neglijenței șoferilor și a defecțiunilor mecanice.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Cucerirea estului Ucrainei ar costa Moscova 800.000 de vieți, afirmă Zelenski
De același autor
