MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Confruntată cu un val de demisii din guvern Premierul Theresa May agită în Parlament riscul ca Brexitul să nu aibă loc
Zguduită de demisii în serie din Guvern, Theresa May i-a avertizat joi pe deputații britanici că au de ales între a-i susține proiectul acordului divorțului încheiat cu Uniunea Europeană (UE) și riscul unei ieșiri fără acord, eventual să nu aibă loc vreun Brexit, relatează AFP.
“Alegerea este clară: putem alege să plecăm fără acord, să riscăm să nu existe niciun fel de Brexit sau să alegem să ne unim și să susținem cel mai bun acord pe care l-am putut negocia, acest acord”, a declarat May, apărând textul de aproape 600 de pagini pe care cinci membri ai Guvernului său au refuzat să-l susțină, preferând să demisioneze.
Ipoteza unui non-Brexit ar putea să se concretizeze în cazul organizării unui al doilea referendum, a cărui idee a câștigat teren în ultimele luni și care ar inversa rezultatul consultării din iunie 2016. May se opune ferm organizării unui astfel de referendum.
Ministrul Brexitului Dominic Raab, secretarul de stat însărcinat cu Brexitul Suella Braverman, Shailesh Vara, secretarul de stat însărcinat cu Irlanda de Nord - provincia britanică aflată în centrul problemei - și ministrul Muncii Esther McVey au demisionat joi cu zgomot. “Eu nu pot să susțin acordul propus din două motive” legate de viitorul statut al Irlandei de Nord după Brexit, s-a justificat euroscepticul Dominic Raab în scrisoarea prin care și-a dat demisia.
Compromisul prevede o “plasă de siguranță” (“backstop”, în engleză), o soluție de ultim recurs care prevede rămânerea întregului Regat Unit într-o Uniune Vamală cu UE, dar și o aliniere la reglementări mai avansată a Irlandei de Nord, în cazul în care Londra și Bruxellesul nu ajung la un acord după perioada de tranziție de 21 de luni prevăzută după Brexit, la 29 martie 2019, care poate fi prelungită o singură dată. “Regimul de reglementare propus în Irlanda de Nord reprezintă o amenințare foarte reală la adresa integrității Regatului Unit”, a subliniat Raab, care se opune de asemenea unui backstop “pe o perioadă nedeterminată”.
Însă May a subliniat că niciun acord cu Bruxellesul nu va fi posibil fără această garanție. “UE nu va negocia niciun parteneriat viitor fără ea”, le-a spus ea deputaților. Fostul lider al partidului eurofob Ukip Nigel Farage, unul dintre principalii artizani ai Brexitului, a salutat demisia lui Raab. “Bravo, Dominic Raab, încă alte câteva (demisii) și vom scăpa de această ipocrită (din funcția de) prim-ministru”, a scris el pe Twitter.
Demisia lui Raab riscă, într-adevăr, să consolideze poziția susținătorilor unui Brexit fără acord cu UE. Ei ar fi pe cale să-și unească forțele cu scopul de a cere un vot de cenzură a Theresei May, potrivit presei.
Proiectul acordului urmează să fie suspus votului parlamentarilor în decembrie, după ce va fi aprobat într-un summit european, la 25 noiembrie, la Bruxelles.
Este vorba despre o sarcină departe de a fi îndeplinită dinainte, având în vedere disensiunile din cadrul Partidului său Conservator și rezervele dure exprimate de aliatul său, micul partid unionist nord-irlandez DUP, a cărui susținere este indispensabilă în vederea unei majorități absolute.
În ceea ce privește Partidul Laburist, acesta a sugerat că va vota împotriva textului. Lira sterlină s-a depreciat după anunțul demisiei lui Dominic Raab. Către ora locală 10.00 (12.00, ora României), o liră sterlină valora 1,2777 dolari - cel mai slab nivel de la începutul lunii -, în timp ce miercuri seara, la ora locală 22.00 (joi, 0.00, ora României), ea valora 1,2992 - o depreciere de aproximativ 1,5%.
“Se pare că lira sterlină este de-acum un barometru al capacității premierului de a-și păstra postul”, a apreciat James Hughes, un analist la Axitrader.
“Demisia lui Dominic Raab marchează sfârșitul proiectului acordului premierului”, a apreciat deputata eurofilă conservatoare Anna Soubry, în opinia căreia este necesar ca May să se gândească la demisie. “Avem nevoie de un Guvern de unitate națională și avem nevoie de el acum”, a adăugat ea într-un mesaj postat pe Twitter.
Cancelarul german Angela Merkel s-a declarat “foarte mulțumit” că s-a ajuns la un acord.
Premierul francez Édouard Philippe a apreciat că proiectul acordului reprezintă “un pas mare”, dar că rămân “îngrijorări” cu privire la adoptarea lui finală, din cauza “actualității politice britanice”.
Președintele Consiliului European Donald Tusk a anunțat un calendar strâns, până la organizarea unui summit la 25 noiembrie, în vederea semnării textului.
“Voi face tot ceea ce-mi stă în putere pentru ca acest adio să fie cât mai puțin dureros posibil”, a declarat el.
În paralel, Comisia Europeană (CE) urmează să continue să discute cu Londra despre declarația politică referitoarela viitoarea relație dintre regat și Uniune, care urmează să însoțească acordul retragerii.
Un consilier al lui Erdogan susține că saudiții încearcă să ascundă adevărații responsabili pentru asasinarea lui Khashoggi
Yasin Aktay, consilier al președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, a declarat joi că declarațiile procurorului general al Arabiei Saudite au ca scop să ascundă adevărații responsabili de asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi, adăugând că investigația saudită, cel mai probabil, nu va găsi vinovații, scrie Reuters.
Aktay a făcut declarațiile după ce procurorul general al Arabiei Saudite a declarat că jurnalistul a fost ucis după „negocierile” care au avut ca scop să îl convingă să se întoarcă în regat și care au eșuat. Oficialii turci au declarat că asasinarea a fost premeditată.
„Se așteaptă să credem că cei responsabili au făcut asta singuri. Nu este ceva credibil. Totul este clar ca lumina zilei, dar există un efort de a ascunde lucrurile”, a declarat Aktay.
Procurorul general al Arabiei Saudite a ajuns la concluzia că un ofițer al serviciilor secrete saudite a ordonat asasinarea lui Khashoggi, și nu Prințul Mohammed bin Salman. Khashoggi ar fi primit o injecție letală după o luptă în consulatul saudit, susține procurorul. De asemenea, au fost puse sub acuzare pentru crimă 11 persoane, iar cinci dintre ele ar putea primi pedeapsa cu moartea.
Macron îi transmite lui Trump că nu face diplomație pe Twitter
Președintele francez, Emmanuel Macron, i-a răspuns omologului său american, Donald Trump, care l-a atacat pe Twitter, declarând că el nu are activități diplomatice prin postări pe Twitter, scrie Politico.
Într-un interviu acordat televiziunii franceze TV1, la bordul portavionului Charles de Gaulle, Macron a declarat: „În toate momentele importante ale istoriei noastre am fost aliați, iar între aliați există respect, nu vreau să aud restul”.
În interviu, Macron a declarat că dorința sa de a avea o armată europeană nu reprezintă o respingere a NATO sau a alianței Franței cu SUA, ci un garant al „suveranității” Franței. „Aliații nu sunt vasali”, a afirmat el.
Trump a scris pe Twitter, după ce Macron a cerut o armată europeană: “Emmanuel Macron sugerează să își construiască propria armată pentru a proteja Europa de SUA, China și Rusia. Dar Germania a fost pericolul în ambele Războaie Mondiale – cum a ieșit pentru Franța atunci? Începuseră să vorbească germană la Paris înainte ca SUA să intervină. Plătește pentru NATO sau nu!”.
Trump a adăugat: “Problema este că Emmanuel are o rată foarte scăzută de popularitate în Franța, la 26% iar rata șomajului este de aproape 10%. Doar încerca să distragă atenția cu un alt subiect. Apropo, nu există o țară mai naționalistă decât Franța, oamenii sunt foarte mândri și au și de ce!”.
Într-o nouă postare, Trump a scris: “Faceți Franța grozavă din nou!”.
Miercuri, întrebat despre postările lui Trump de pe Twitter, purtătorul de cuvânt al guvernului francez, Benjamin Griveaux. a declarat: „Ieri a fost 13 noiembrie. Comemoram uciderea a 130 dintre cetățenii noștri, așa că voi răspunde în engleză: Ar fi fost potrivit bunul-simț”.
CEDO condamnă Rusia și recunoaște caracterul “politic” al arestărilor lui Navalnîi
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat joi Rusia cu privire la arestările multiple ale lui Aleksei Navalnîi, opozantul numărul unu al lui Vladimir Putin, recunoscându-le caracterul “politic”, relatează AFP.
“Mobilul politic subiacent arestărilor sale reprezintă un - aspect fundamental - al cazului”, în contextul în care două dintre aceste arestări au vizat “în realitate să sufoce pluralismul politic”, a apreciat Curtea, constatând încălcarea Articolului 18 al Convenției europene a drepturilor omului. “Sunt foarte mulțumit, chiar foarte fericit”, a reacționat Aleksei Navalnîi, în vârstă de 42 de ani, venit să asiste la citirea acestei hotărâri. În primă instanță, judecătorii nu au recunoscut caracterul politic al arestărilor. “Suntem mulțumiți (...). Astăzi am câștigat toate cazurile, iar cel mai important este faptul că am obținut ca aceste arestări să fie recunoscute ca motivate politic”, a declarat opozantul în fața presei.
Curtea a conchis de asemenea asupra unei încălcări a Articolului 11 al Convenției - dreptul la libertatea de reuniune și de asociere - “pe motiv că două dintre arestări au fost lipsite de scopuri legitime, iar celelalte cinci nu erau necesare într-o societate democratică”.
Ea a “recomandat totodată (...) ca Guvernul să ia măsuri în vederea garantării dreptului la libertatea de a se reuni în mod pașnic în Rusia”.
Ca atare, Rusia a fost condamnată la plata sumelor de 50.000 de euro ca despăgubiri morale lui Aleksei Navalnîi, de 1.025 de euro reprezentând despăgubiri materiale și de 12.653 de euro reprezentând cheltuieli.
Activistul anticorupție a fost arestat în șapte rânduri de către poliția rusă - în perioada 2012-2014 -, în marja unor adunări politice împotriva Guvernului.
De fiecare dată, el a fost condus la un post de poliție, unde a fost ținut timp de mai multe ore și a fost inculpat de o infracțiune administrativă privind “încălcarea procedurii stabilite cu privire la desfășurarea evenimentelor într-un loc public” sau “nesupunere față de o somație legală a poliției”.
Potrivit CEDO, toate aceste inculpări au condus la un proces la finalul căruia el a fost găsit vinovat de o infracțiune. În cinci rânduri, el a fost condamnat la plata unei amenzi în valoare de 1.000 până la 30.000 de ruble (12 până la 395 de euro), iar în două rânduri la detenții administrative de șapte până la 15 zile.
Opozantul a denunțat - în zadar - aceste arestări în jurisdicții ruse, înainte să sesizeze Curtea de la Strasbourg, unde a depus cinci plângeri în perioada 2012-2014.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
