Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Conferinţa de pace din Elveţia a arătat inutilitatea discuţiilor fără Rusia, repetă Kremlinul

Ziarul de Vrancea
16 iun 2024 771 vizualizări

Țările mari din „Sudul global” nu au semnat declaraţia finală, iar calea de urmat către pace este incertă

Conferinţa de pace pentru Ucraina găzduită de Elveţia a produs rezultate neglijabile şi a arătat inutilitatea organizării de discuţii în absenţa Rusiei, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că rezultatele reuniunii au fost „aproape de zero”, relatează Reuters. Rusia rămâne deschisă dialogului cu toate ţările care intenţionează să îl poarte şi va continua să transmită poziţia sa acestor ţări, a adăugat Peskov.

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a declarat săptămâna trecută că Rusia este dispusă să pună capăt războiului, dar a stabilit condiţii pentru Ucraina - renunţarea la ambiţiile sale de a intra în NATO şi retragerea trupelor din patru regiuni revendicate de Rusia - pe care Kievul le-a respins ca fiind echivalente cu capitularea.

La summitul de la sfârşitul săptămânii trecute din Elveţia, puterile occidentale şi aliaţii lor au denunţat invazia Rusiei în Ucraina, dar nu au reuşit să convingă principalele state nealiniate să se alăture declaraţiei lor finale şi nicio ţară nu s-a oferit să găzduiască o continuare a discuţiilor de pace. Peste 90 de ţări au participat la reuniunea de două zile găzduită de staţiunea alpină elveţiană Buergenstock la cererea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Evenimentul a fost prezentat ca un „summit pentru pace”, chiar dacă Moscova nu a fost invitată.

Rusia a ridiculizat evenimentul de la distanţă. Decizia Chinei de a nu participa a garantat practic că summitul nu va reuşi să atingă obiectivul pe care şi-l propusese Ucraina de a convinge principalele ţări din „sudul global” să se alăture demersului de izolare a Rusiei. Brazilia a participat doar în calitate de „observator” şi, în cele din urmă, India, Indonezia, Mexic, Arabia Saudită şi Africa de Sud şi-au retras semnăturile de pe declaraţia finală a summitului, chiar dacă unele aspecte controversate au fost omise tocmai în speranţa de a atrage un sprijin mai larg.

Cu toate acestea, conferinţa a oferit Kievului şansa de a demonstra sprijinul aliaţilor occidentali de care spune că are nevoie pentru a continua să lupte împotriva unui inamic mult mai mare.

Calea de urmat este incertă

„Răspundem la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina nu doar cu o apărare la scară largă a vieţii umane, ci şi cu o diplomaţie la scară largă”, a declarat Zelenski.

Liderii, inclusiv vicepreşedintele american Kamala Harris, cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele francez Emmanuel Macron, s-au adunat în staţiunea montană Buergenstock. Preşedintele american Joe Biden, aflat săptămâna trecută în Europa pentru alte evenimente, nu a participat, în ciuda invitaţiilor publice ale lui Zelenskiy.

Liniile frontului din Ucraina abia dacă s-au mişcat de la sfârşitul anului 2022, în ciuda zecilor de mii de morţi din ambele tabere ale războiului necruţător care se poartă inclusiv în tranşee, cele mai sângeroase lupte din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

În remarcile sale de încheiere, preşedintele elveţian Viola Amherd a avertizat că „drumul care ne aşteaptă este lung şi plin de provocări”.

Rusia, aşa cum a făcut-o timp de săptămâni întregi, a ironizat adunarea. „Niciunul dintre participanţii la «forumul de pace» nu ştie ce face acolo şi care este rolul său”, a declarat Dmitri Medvedev, fostul preşedinte al Rusiei şi în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al ţării.

„Ştim că pacea în Ucraina nu va fi obţinută într-un singur pas, ci va fi o călătorie”, a declarat şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, făcând apel la „răbdare şi determinare”. „Nu a fost o negociere de pace, pentru că Putin nu este serios în privinţa încheierii războiului, el insistă ca ucrainenii să capituleze, insistă să-i fie cedat teritoriul ucrainean - chiar şi teritoriul care astăzi nu este ocupat”, a arătat ea.

În absenţa unei căi clare pentru a pune capăt războiului, Zelenski a pus accentul pe chestiuni practice, cum ar fi siguranţa nucleară şi asigurarea aprovizionării cu produse din Ucraina, unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume.

Declaraţia finală a summitului a cerut restabilirea controlului Ucrainei asupra centralei nucleare Zaporojie şi a porturilor sale de la Marea Azov. Însă, în conformitate cu obiectivele mai modeste pe care şi le-a propus conferinţa, declaraţia a omis probleme mai dificile, cum ar putea fi o soluţie postbelică pentru Ucraina, dacă Ucraina ar putea adera la alianţa NATO sau cum ar putea funcţiona retragerea trupelor de ambele părţi.

„Cu cât se pot găsi mai mulţi aliaţi care să spună „Lucrurile nu mai pot continua aşa”, „Asta e prea mult”, „Asta depăşeşte măsura”, cu atât creşte şi presiunea morală asupra Federaţiei Ruse”, a declarat cancelarul austriac Karl Nehammer.

„Compromisuri dificile”

Pe măsură ce discuţiile de duminică s-au îndreptat spre probleme legate de securitatea alimentară şi energia nucleară, unii lideri au plecat mai devreme.

Nicio ţară nu s-a oferit să găzduiască o altă reuniune de acest gen, cu o tăcere notabilă din partea Arabiei Saudite, care fusese menţionată ca o posibilă viitoare gazdă. Ministrul de Externe, prinţul Faisal bin Farhan Al Saud, a declarat că regatul este pregătit să sprijine procesul de pace, dar că o soluţie viabilă va depinde de „compromisuri dificile”.

De la discuţiile iniţiale de pace din primele luni după invazia din 2022, Ucraina a cerut în mod constant Rusiei să se retragă de pe tot teritoriul său, în timp ce Moscova a cerut recunoaşterea dominaţiei sale asupra teritoriului pe care forţele sale l-au capturat. Săptămâna trecută, în remarci care vizau în mod clar conferinţa, Putin a declarat că Rusia nu va opri războiul până când Kievul nu-şi va retrage complet forţele din cele patru provincii pe care Moscova le controlează doar parţial şi pe care pretinde că le-a anexat - Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporojie.

Kievul a denunţat rapid acest lucru ca fiind o cerere de capitulare. „Bineînţeles că noi... înţelegem perfect că va veni un moment în care va fi necesar să discutăm cu Rusia”, a declarat ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba. „Dar poziţia noastră este foarte clară: nu vom permite Rusiei să vorbească în limbajul ultimatumurilor, aşa cum vorbeşte acum”, a spus Kuleba.

Liderii occidentali prezenţi la summit au aprobat refuzul Kievului de a negocia în astfel de condiţii. „Confundarea păcii cu subjugarea ar crea un precedent periculos pentru toată lumea”, a declarat premierul italian Giorgia Meloni.

Stoltenberg: Membrii NATO poartă discuţii pentru a-şi pune în stand-by armele nucleare

NATO este în discuţii pentru a desfăşura mai multe arme nucleare, scoţându-le din depozite şi punându-le în stand-by, în faţa unei ameninţări tot mai mari din partea Rusiei, a Chinei şi a Coreei de Nord, a declarat luni şeful alianţei, Jens Stoltenberg, citat de Reuters.

Secretarul general al NATO a declarat pentru ziarul britanic The Telegraph că există consultări directe între membri pentru a folosi transparenţa în ceea ce priveşte arsenalul său nuclear ca mijloc de descurajare.

„Nu voi intra în detalii operaţionale despre câte focoase nucleare ar trebui să fie operaţionale şi care ar trebui să rămână în depozite, dar trebuie să ne consultăm pe aceste teme. Este exact ceea ce facem”, a declarat el pentru cotidianul britanic. „Transparenţa ajută la comunicarea directă a mesajului că noi, desigur, suntem o alianţă nucleară”, a punctat Jens Stoltenberg.

„Obiectivul NATO este, desigur, o lume fără arme nucleare, dar atât timp cât există arme nucleare, vom rămâne o alianţă nucleară, deoarece o lume în care Rusia, China şi Coreea de Nord au arme nucleare, iar NATO nu are, este o lume mai periculoasă”, a argumentat secretarul general al NATO.

Stoltenberg a declarat săptămâna trecută că armele nucleare reprezintă „garanţia supremă de securitate” a NATO şi un mijloc de a păstra pacea.

Liderul rus Vladimir Putin a avertizat în repetate rânduri că Moscova ar putea folosi arme nucleare pentru a se apăra în circumstanţe extreme. Acesta acuză SUA şi aliaţii săi europeni că au împins lumea în pragul unei confruntări nucleare, oferindu-i Ucrainei arme în valoare de miliarde de dolari, dintre care unele sunt folosite împotriva teritoriului rusesc.

NATO, care şi-a asumat un rol mai important în coordonarea livrărilor de arme către Kiev, vorbeşte rareori despre arme în mod public, deşi se ştie că SUA au desfăşurat bombe nucleare în mai multe locaţii din Europa, notează Reuters.

Donald Trump ameninţă că va tăia rapid ajutorul american pentru Ucraina, dacă va fi reales

u el îl critică pe Zelenski, despre care spune că este „cel mai mare agent de vânzări din toate timpurile”

Fostul preşedinte american Donald Trump a criticat sâmbătă amploarea sprijinului acordat de SUA Ucrainei şi a declarat că, dacă va fi reales în noiembrie, va „rezolva imediat această problemă”.

La un miting de campanie din Detroit, Trump l-a criticat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, numindu-l „cel mai mare agent de vânzări din toate timpurile” referindu-se la eforturile Kievului de a obţine sprijinul SUA în apărarea împotriva agresiunii ruseşti. „Tocmai a plecat acum patru zile cu 60 de miliarde de dolari, ajunge acasă şi anunţă că are nevoie de încă 60 de miliarde de dolari. Nu se termină niciodată”, le-a spus Trump susţinătorilor.

„Voi rezolva această problemă înainte de a prelua Casa Albă, în calitate de preşedinte ales”, a declarat Trump, fără a preciza cum vede posibil să facă aceasta din această postură, înainte de a fi învestit.

În plus, Trump nu a fost chiar exact în ceea ce a spus. Preşedintele Zelenski nu a vizitat Statele Unite în urmă cu patru zile, ci în luna decembrie a anului trecut, când a încercat să convingă Congresul să aprobe pachetul de 61 de miliarde de dolari cerut de administraţia Biden.

Aliaţii occidentali ai Ucrainei au depus eforturi pentru a asigura asistenţă pe termen lung pentru Kiev, pe fondul temerilor că posibila realegere a lui Trump ar putea reduce sprijinul SUA. Administraţia Biden a încheiat săptămâna trecută cu Ucraina un acord bilateral pe termen lung de furnizare a unor garanţii de securitate. Demersul a urmat după ce, după îndelungi tergiversări, Congresului dominat de republicani a aprobat în aprilie un ajutor de peste 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina. La rândul lor, ţările NATO au avansat săptămâna trecută cu un plan pentru ca alianţa să preia locul SUA în coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina, o schimbare percepută pe scară largă ca un efort de a „proteja împotriva lui Trump” Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei.

Vicepreşedintele american Kamala Harris a anunţat sâmbătă un pachet de ajutor de 1,5 miliarde de dolari pentru Ucraina, axat în principal pe sectorul energetic şi asistenţa umanitară. Harris a dezvăluit pachetul în cadrul summitului de două zile pentru pace, desfăşurat în Elveţia.

În declaraţii anterioare de campanie, Trump declarase că ar putea opri războiul ruso-ucrainean „în 24 de ore” şi ameninţase că SUA nu vor apăra aliaţi din NATO de o eventuală agresiune a Rusiei, dacă nu îşi aduc contribuţiile cerute la bugetul alocat cheltuielilor militare.

******************

Netanyahu a desfiinţat cabinetul de război al guvernului

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a dizolvat cabinetul de război format din şase membri, a declarat luni un oficial israelian, o măsură aşteptată, care a venit după plecarea din guvern a fostului general de centru Benny Gantz, relatează Reuters.

Netanyahu ar urma să organizeze acum consultări cu privire la războiul din Gaza cu un grup restrâns de miniştri, inclusiv cu ministrul apărării Yoav Gallant şi cu ministrul afacerilor strategice Ron Dermer, care au făcut parte din cabinetul de război.

Premierul s-a confruntat cu cereri din partea partenerilor naţionalişti şi religioşi din coaliţia sa, în special ministrul de finanţe Bezalel Smotrich şi ministrul securităţii naţionale Itamar Ben-Gvir, de a fi incluşi în cabinetul de război, o mişcare care ar fi intensificat tensiunile cu partenerii internaţionali, inclusiv cu Statele Unite.

Forul a fost format după ce Gantz s-a alăturat lui Netanyahu într-un guvern de uniune naţională, la începutul războiului, în octombrie, şi i-a inclus, de asemenea, pe partenerul lui Gantz, Gadi Eisenkot, şi pe Aryeh Deri, şeful partidului religios Shas, în calitate de observatori.

Gantz şi Eisenkot au părăsit amândoi guvernul săptămâna trecută, din cauza a ceea ce au spus că a fost eşecul lui Netanyahu de a forma o strategie pentru războiul din Gaza.

Putin se va întâlni cu Kim Jong-un în Coreea de Nord. Este prima vizită pe care o face la Phenian după mai bine de 20 de ani

Vladimir Putin va fi în Coreea de Nord marţi şi miercuri, a anunţat luni Kremlinul, aceasta fiind prima vizită a liderului rus în această ţară după mai bine de 20 de ani, ceea ce scoate în evidenţă apropierea tot mai pronunţată între Moscova şi Phenian, relatează Reuters.

"La invitaţia preşedintelui de stat al Republicii Populare Democrate Coreene, Kim Jong-Un, Vladimir Putin va efectua o vizită de stat prietenească în Republica Populară Democrată Coreeană pe 18 şi 19 iunie", a precizat Kremlinul.

Liderul nord-coreean Kim Jong-un a profitat de o deplasare în Rusia în septembrie anul trecut pentru a-i propune omologului său rus să facă o vizită oficială în ţara sa. Vladimir Putin nu a mai vizitat Phenianul din iulie 2000.

După Coreea de Nord, Vladimir Putin va vizita Vietnamul pe 19 şi 20 iunie, potrivit Kremlinului.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.