MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: CNN, NBC și BBC: „Un dezastru”. Fox News: „Trump a fost câștigător clar” Prima dezbatere între Trump și Biden a divizat presa
Jurnaliștii apropiați de democrați susțin la unison că nu au înțeles nimic din prima întâlnire a celor doi candidați n la televiziunea de “casă” a republicanilor, Trump este văzut drept câștigător, dar este apreciat și Biden pentru că a reușit să-și păstreze cumpătul la invectivele adresate de contracandidat
Prima dezbatere televizată între candidații republican și democrat la alegerile prezidențiale din Statele Unite, marcată de insulte și întreruperi, a fost caracterizată de marea parte a presei internaționale drept „un dezastru”, în timp ce postul Fox News, din partea căruia Chris Wallace a fost moderatorul confruntării, susține că Donald Trump a fost câștigătorul clar.
Șeful corespondenților pe teme politice al CNN, Dana Bash, a descris live dezbaterea haotică dintre Donald Trump și Joe Biden drept un „show de rahat”. Jake Tapper, gazda emisiunii post-dezbatere „The Lead”, a spus în deschidere că dezbaterea a fost „un dezastru într-un foc dintr-o pubelă aflată într-un accident feroviar”. „Aceasta a fost cea mai proastă dezbatere pe care am văzut-o vreodată. De fapt, nici măcar nu a fost o dezbatere. A fost o rușine”, a continuat el. Bash a continuat: „Ai folosit un limbaj nobil. Eu voi spune așa: a fost un show de rahat”. „Suntem pe cablu, putem spune asta. Mă scuz pentru că am fost poate un pic brutală, dar asta este singura propoziție la care mă pot gândi pentru a descrie cu adevărat ce s-a întâmplat”.
„Urmăresc dezbateri din 1976. Nu am văzut vreodată așa ceva”
Dezbaterea din Cleveland a fost marcată de întreruperea în repetate rânduri a discursului lui Biden de către Trump, căruia moderatorul i-a atras atenția de mai multe ori. Andrea Mitchell, corespondent NBC la Washington, a numit de asemenea dezbaterea „un dezastru” și a remarcat faptul că Trump nu a răspuns întrebărilor despre plata taxelor, nu a vorbit suficient despre Covid, violențe și proteste, și că nu i-a permis lui Joe Biden să își expună răspunsurile. „Urmăresc dezbateri din 1976. Nu am văzut vreodată așa ceva. Nu cred că a văzut cineva”, a spus Mitchell. „Comparând cu orice dezbatere din istorie, asta a fost o rușine, sincer”. Anthony Zurcher, reporter BBC în America de Nord, a asemănat dezbaterea cu o „bătaie cu mâncare”, iar câștigătorul este cel care iese cel mai puțin acoperit cu lături. „Marți seară, acesta a fost Joe Biden”, a scris el. „Asta pentru că principalul lui obiectiv a fost să dovedească americanilor că poate rezista presiunii. A trebuit să arate că poate primi o plăcintă în față, metaforic vorbind, și să își păstreze calmul”. „Twitter Trump”, așa cum l-a numit pe președinte, „a fost în toată splendoarea pe parcursul evenimentului de o oră și jumătate”. „Din păcate pentru președinte, mulți americani, chiar și susținătorii lui, găsesc personajul din social media ca fiind unul dintre cele mai neatractive atribute ale lui”. Zurcher este de părere că nimic din dezbatere nu a influențat dinamica alegerilor. Doug Schoen de la Fox News a scris că seara s-a încheiat fără surprize și că nimic din ce s-a întâmplat nu va schimba opțiunile de vot. Dezbaterii i-a lipsit substanța, a mai spus el, însă, „în ceea ce privește stilul, în opinia mea, președintele Trump a fost câștigător clar”. „Trump a fost la conducerea conversației, la controlul discuției, și, dacă nu prezidențial, cu siguranță mai stăpân”. Totuși, „Biden a fost capabil să își țină firea în marea parte din dezbatere”. „Reprezentația lui a invalidat, în mare parte, atacurile anterioare ale președintelui privind acuitatea mentală și abilitățile cognitive ale lui Biden”.Celelalte două dezbateri prezidențiale sunt prevăzute la 15 și 22 octombrie, la Miami (Florida), respectiv la Nashville (Tennessee). Cea dintre vicepreședintele republican Mike Pence și partenera de cursă a lui Joe Biden, senatoarea Kamala Harris, fost procuror, va avea loc pe 7 octombrie la Salt Lake City (Utah).
Raportul Comisiei Europene: Polonia și Ungaria, “oile negre” ale UE
Comisia Europeană a criticat miercuri Polonia și Ungaria pentru încălcări ale standardelor democratice fundamentale, oferindu-le astfel muniție celor care presează pentru suspendarea celor două state de la finanțări până când vor consolida libertatea presei și a justiției, transmite Reuters. Primul raport al Comisiei Europene referitor la deficiențe la nivelul UE în ce privește statul de drept a fost publicat în contextul în care Uniunea a decis să condiționeze accesul la finanțare europeană, inclusiv la cele 750 miliarde de euro din fondul de relansare după pandemie, de respectarea standardelor democratice. Raportul constată de asemenea provocări în ce privește independența mass-media și lupta împotriva corupției, notând că pandemia a servit ca un “test de stres” pentru reziliența democratică a Celor 27. “Reformele justiției din Polonia începând din 2015 au fost o sursă majoră de controversă”, afirmă raportul, notând despre Ungaria că “direcția schimbării a ridicat preocupări serioase” în ce privește independența justiției. “Uniunea Europeană a fost creată și ca un antidot la tendințe autoritare”, a subliniat comisarul european pentru valori și transparență, Vera Jourova. În raportul Comisiei, Bulgaria, România, Croația și Slovacia sunt la rândul lor criticate pentru deficiențe în asigurarea independenței tribunalelor. Documentul denunță totodată scandalurile de corupție din Bulgaria, Slovacia, Croația, Cehia, Ungaria și Malta.Pe de altă parte, raportul apreciază că unele din măsurile de urgență ale guvernelor împotriva epidemiei au mers prea departe în ce privește restricțiile impuse presei și societății civile. Tot miercuri, o majoritate de state membre a aprobat propunerea președinției germane în exercițiu a Consiliului UE despre mecanismul de condiționare a fondurilor europene de statul de drept. Acesta va sta la baza negocierilor care vor începe luna viitoare cu Parlamentul European cu privire la măsurile ce vor guverna acordarea celor 1,8 trilioane de euro din fondul de relansare și din viitorul buget comunitar din 2021-2027. Potrivit unor surse, Polonia și Ungaria s-au opus propunerii, spunând că aceasta se îndepărtează de ceea ce au convenit liderii statelor UE în luna iulie. Suedia, Finlanda, Danemarca, Belgia și Olanda au cerut, între timp, condiții mai aspre în privința respectării statului de drept. Această poziție este împărtășită de majoritatea eurodeputaților, de al căror acord este nevoie pentru acordarea finanțărilor. “Va fi o negociere foarte, foarte dificilă și dură”, a spus pentru Reuters eurodeputatul finlandez Petri Sarvamaa, membru al PPE. Încercările Uniunii de a forța Varșovia și Budapesta să-și schimbe abordarea față de statul de drept au eșuat în mare parte până acum. Cele două se protejează reciproc de sancțiuni majore datorită faptului că UE are nevoie în prezent de unanimitate pentru a suspenda dreptul de vot al unui stat. Un număr de circa 40 de experți în drept comunitar au scris în această săptămână Comisiei pentru a-i cere să acționeze în ce privește situația justiției poloneze. “Statul de drept în Polonia nu este doar atacat. El este distrus în văzul lumii”, au scris ei. Ungaria a amenințat cu veto dacă finanțarea sa europeană va fi în pericol. “Aceasta nu este domnia legii; aceasta este domnia șantajului”, a afirmat o purtătoare de cuvânt a guvernului de la Budapesta.
Primul pacient din lume declarat vindecat de HIV a murit de leucemie
Timothy Ray Brown, primul pacient din lume declarat vindecat de HIV după ce a suferit un tip unic de transplant de măduvă, a murit în California de un cancer al sângelui, conform unui anunț făcut de partenerul său. “Cu mare tristețe vă anunț că Timothy a murit... în această după amiază, înconjurat de prietenii săi și de mine, după 5 luni de luptă cu leucemia”, conform mesajului postat pe Facebook de partenerul său, Tim Hoeffgen. Brown, născut la 11 martie 1966, a devenit cunoscut drept “pacientul din Berlin” după ce infecția sa cu HIV a fost eliminată prin tratament în 2007. Cazul americanului a fascinat și a inspirat o întreagă generație de medici HIV precum și de pacienți infectați cu acest virus care provoacă SIDA, oferind o scânteie de speranță că într-o bună zi va fi găsit tratamentul care va pune capăt pandemiei de SIDA. Adeeba Kamarulzaman, președintele organizației International AIDS Society, a declarat că îl plânge pe Brown “cu inima grea”. “Îi datorăm lui Timothy și doctorului său, Gero Huetter, foarte multă recunoștință pentru că le-au oferit oamenilor de știință oportunitatea de a explora conceptul că vindecarea de HIV este posibilă”, a declarat Kamarulzaman. Brown a fost diagnosticat cu HIV în 1995, în timp ce trăia la Berlin, iar în 2006 a fost diagnosticat cu un tip de cancer al sângelui denumit leucemie mieloidă acută. Deși Brown a rămas HIV-negativ timp de peste un deceniu după ce a fost tratat, el s-a reîmbolnăvit de leucemie anul trecut. Medicii săi au constatat că pacientul a suferit metastaze la nivelul măduvei spinării și a creierului și pacientul a fost internat la un centru de îngrijire paliativă din Palm Springs, California. Pentru Gero Huetter, medicul german care l-a îngrijit pe Brown din 2007, cazul acestuia a fost unul cu totul deosebit. Tratamentul primit de Brown a implicat distrugerea sistemului său imunitar și transplantul de celule stem cu o mutație genetică denumită CCR5, care conferă rezistență la infectarea cu HIV. Doar un mic procent dintre oameni, cei mai mulți dintre ei de descendență nord-europeană, au în mod natural mutația CCR5 care îi face rezistenți la infectarea cu virusul care provoacă SIDA. Acest lucru, la care se adaugă și alți factori, au făcut ca tratamentul suportat de Brown să fie foarte scump, complex și extrem de riscant. Mulți experți sunt de părere că acest tip de tratament nu va putea deveni niciodată o modalitate de a-i vindeca pe toți pacienții infectați cu HIV pentru că mulți dintre ei vor risca să moară din cauza procedurilor ce fac parte din tratament. În prezent, peste 37 de milioane de oameni din întreaga lume sunt infectați cu virusul HIV, iar pandemia SIDA a ucis aproximativ 35 de milioane de oameni de la izbucnirea sa în anii “80. Progresele medicale din ultimele trei decenii au dus la dezvoltarea unor combinații de medicamente cunoscute drept terapii antiretrovirale care pot menține virusul sub control, permițându-le multor pacienți să trăiască cu acest virus timp de mai mulți ani. Un al doilea pacient cu HIV, Adam Castillejo, care era cunoscut drept “pacientul de la Londra” până când și-a dezvăluit identitatea în acest an, este considerat în remisie de HIV după ce a suferit în 2016 un transplant de măduvă similar celui suferit de Brown.
Două avioane armene de tip Su-25 s-au prăbușit pe un munte,
Două avioane de luptă armene de tip Su-25 s-au prăbușit marți, a anunțat ieri un consilier al președintelui azer Ilham Aliev, care acuză Armania că a pretins în mod fals că unul dintre cele două aeronave a fost doborâtă. Armenia a difuzat anterior imagini în care apar fragmente ale unui avion care, acuză Erevanul, a fost doborât marți de către un avion turc, iar pilotul aeronavei armene a murit. Turcia și Azerbaidjanul neagă orice implicare. “Cele două avioane s-au prăbușit pe un munte și au fost distruse. Asta demonstrează că militarii armeni nu le furnizează cetățenilor lor și publicului informații exacte”, a denunțat consilierul președintelui azer. Zeci de oameni au fost uciși, începând de duminică, în cele mai sângeroase confruntări armate din 2016 în enclava separatistă azeră Nagorno Karabah, cu populație majoritar armeană, susținută politic, economic și militar de Armenia.
Patru astronauți americani vor vota în alegerile prezidențiale în spațiu
Patru astronauți americani care urmează să plece în curând pe Stația Spațială Internațională (ISS) vor vota în spațiu, în alegerile prezidențiale de la 3 noiembrie, în care președintele în exercițiu Donald Trump îl înfruntă pe democratul Joe Biden, o posibilitate care există de peste 20 de ani. “Preconizăm să votăm toți în spațiu”, a anuțat marți, într-o conferință de presă la NASA, Shannon Walker, care urmează să plece la 31 octombrie către ISS împreună cu alți doi americani și un japonez, cu o rachetă SpaceX. “NASA lucrează foarte bine cu diverse organisme electorale, pentru că locuim cu toții în comitate diferite. Este cel mai simplu pentru noi să spunem că vom vota din spațiu”, a adăugat astronauta. Altă americană, Kate Rubins, care urmează să ajungă la bordul ISS cu o rachetă rusă, la jumătatea lui octombrie, a anunțat săptămâna trecută că și ea va vota în ISS, prin corespondență, o opțiune pe care o vor folosi anul acesta milioane de americani de la sol, din cauza pandemiei covid-19. Regulile votului în Statele Unite diferă de la stat la stat și, adesea, de la un comitat la altul, însă în Texas, unde se află baza astronauților americani, o lege a fost adoptată în 1997 în vederea prevederii explicite a procesurii de vot în spațiu. Începând din 2000, ISS este ocupată în permanență de americani și ruși, care rămân la bord, în general, timp de șase luni. Autoritățile electorale din regiunea Houstonului, unde se află centrul spațial, au creat buletine de vot electronic și criptate, care le sunt trimise austronauților prin intermediul NASA. Prin e-mail, astronauții primesc, de asemenea, identități unice, care le permit accesul la buletinul de vot, completarea și trimiterea acestuia pe Terra, la autoritățile de la nivel de comitat, potrivit Muzeului Aerului și Spațiului. Procedura este practic aceeași ca pentru ceilalți americani care votează prin corespondență - cu diferența majoră că adresa completată de către echipaj este “orbită terestră joasă”.
Studiu: 40% dintre speciile de plante din lume, în pericol de extincție
Circa 40% dintre cele 500.000 de specii de plante și ciuperci cunoscute la nivel global sunt în pericol de extincție, potrivit unui studiu publicat ieri.
Folosirea unor tehnici mai sofisticate pentru evaluare și analiză au permis oamenilor de știință să “corecteze prejudecățile” în ceea ce privește suprareprezentarea unor grupuri de plante și regiuni în datele anterioare, au precizat Grădinile Botanice Regale din Marea Britanie, în raportul “Starea lumii”. Raportul, la elaborarea căruia au contribuit 210 oameni de știință din 42 de țări, a ridicat proporția estimată a speciilor de plante și ciuperci amenințate cu dispariția la 39,4%, de la 21% în cadrul unui studiu din 2016. Speciile expuse riscului includ 723 de plante cu utilizare medicinală, în contextul cererii globale în creștere pentru medicamente din surse naturale. Raportul a subliniat totodată utilizarea insuficientă a plantelor care reprezintă surse potențiale de hrană și energie. Deși au fost inventariate 7.039 de pante comestibile, 90% din “consumul de energie alimentară” provine doar de la 15 plante, în contextul în care circa patru miliarde de persoane se bazează în exclusivitate pe orez, porumb și grâu. “Datele provenite de la raportul de anul acesta zugrăvesc o imagine a unei lumi care a renunțat la potențialul plantelor și ciupercilor în abordarea problemelor globale fundamentale cum ar fi securitatea alimentară și schimbările climatice”, a spus Alexandre Antonelli, director științific în cadrul RBG. “Oamenii de știință s-au bazat pe prea puține specii pentru prea mult timp”, a spus Antonelli.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski: Armata ucraineană a atacat un aerodrom rusesc în Crimeea ocupată
De același autor
