MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Circa 80 de tineri moldoveni, trimiși la instructaj în Turcia pentru a provoca dezordini în masă
În spatele operațiunii se află Moscova, care vrea să destabilizeze Moldova, susține președintele parlamentului de la Chișinău
Aproximativ 80 de tineri din diferite raioane ale Republicii Moldova au fost transportați în mod organizat de Partidul Șor (prorus) pentru un “sejur” de trei zile în stațiunea Belek din Turcia, acolo unde ar fi fost instruiți în tehnici de provocare a dezordinii în masă în timpul protestelor, a dezvăluit luni seara președintele parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu.
Trimiterea acestora la instrucție în Turcia face parte din scenariul Kremlinului de a destabiliza situația din Republica Moldova mergând până la “organizarea unei lovituri de stat”, cu ajutorul politicienilor corupți din Republica Moldova, a declarat Grosu, citat de Ziarul Național din Chișinău.
Igor Grosu, lider al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS, proeuropean), este convins că protestele puse la cale de așa-zisa “Mișcare pentru Popor” ar fi coordonate cu Moscova. “Este vorba de un parteneriat între politicieni corupți din Republica Moldova, o grupare criminală sub paravanul Partidului Șor și Kremlin. Ei nu pot accepta că noi am decis să fim parte a lumii civilizate, parte a UE. Nu le plac schimbările care se produc în Republica Moldova. Scopul lor este să scape de justiție, dar noi vom ajunge la condamnări, vor fi confiscate bunurile lor și întorși banii pe care i-au furat”, a declarat Grosu, referindu-se la protestele anunțate de partidului oligarhului fugar Ilan Șor, condamnat la șapte ani și șase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani și dat în urmărire internațională după ce a fugit din țară.
“Structurile noastre de forță, de securitate și ordine publică cunosc despre aceasta. Slavă Domnului, avem prieteni care ne ajută și ne vor ajuta în continuare, pentru a nu permite acestor indivizi, bandiți certați cu legea, să scape de justiție. Scopul lor e să fugă de justiție, să țină situația conservată, iar Federația Rusă, Kremlinul, tot timpul a mizat pe politicieni corupți. Pentru că sunt vulnerabili și își vând și țara, și mama, și tot”, a adăugat președintele parlamentului moldovean.
Serviciul de Informații și de Securitate (SIS) de la Chișinău știe despre ce au făcut tinerii respectivi în Turcia, dar și despre banii care urmau să fie aduși din afara țării pentru proteste, a subliniat Igor Grosu, adăugând că se confirmă anunțul făcut cu trei săptămâni în urmă de președintele Maia Sandu privind existența unor planuri ale Moscovei privind destabilizarea situației politice din Republica Moldova. “Noi am aflat la timp despre planurile lor și le-am dejucat”, a adăugat el.
În același timp, postul de televiziune moldovean TV8 relatează despre câteva zeci de tineri, care s-au aflat în decurs de trei zile la un “training” într-o stațiune din Turcia. Aceștia au revenit luni la Chișinău, iar o echipă de reporteri ai postului de televiziune citat a mers să-i întâmpine la aeroport. Reporterii TV8 relatează că au văzut mai mulți bărbați cu constituție atletică, îndreptându-se spre microbuzele care îi așteptau în parcarea din zonă. Unii dintre ei au încercat să își acopere fețele, iar alții au luat-o la fugă, pentru a nu fi filmați.
Potrivit postului tv citat, procedurile de control ale pasagerilor cursei Chișinău - Istanbul au durat aproape două ore, polițiștii de frontieră efectuând o verificare amănunțită a acestora.
De la începutul războiului în Ucraina, în contextul stării de urgență instituite de atunci în Republica Moldova, la trecerea frontierei de stat sunt aplicate mai multe protocoale de securitate, au explicat reprezentanți ai poliției de frontieră, fără să se refere în speță la cazul pasagerilor veniți de la Istanbul. Niciun cetățean moldovean nu a fost reținut luni pe aeroportul din Chișinău, însă patru cetățeni străini au primit refuz de intrare în Republica Moldova pe motiv de neîntrunire a condițiilor de intrare pe teritoriul țării.
“Denunțăm în mod categoric orice acțiune violentă și cerem regimului, dar și presei controlate politic să nu asocieze Partidul Șor cu scenarii de destabilizare, în care există doar interesul PAS pentru a se menține prin forță la conducerea statului. Am demonstrat până acum că acțiunile pe care le organizăm sunt pașnice, la fel vom face și în continuare. Singurii care au provocat până acum blocaje și îmbrânceli au fost reprezentanții statului polițienesc, la indicația directă a regimului Sandu-PAS”, se menționează într-un comunicat de presă al formațiunii lui Șor, care în ultimul timp a organizat mai multe proteste antiguvernamentale la Chișinău.
Opoziția turcă și-a ales candidatul la alegerile prezidențiale
n economistul Kemal Kilicdaroglu are prea puțină carismă pentru a reuși să-l detroneze pe Erdogan, notează The Guardian
După o ceartă publică, opoziția din Turcia, formată din șase partide, l-a ales pe Kemal Kilicdaroglu pentru a fi candidatul său unic la alegerile prezidențiale din 14 mai, însă unii spun că economistul în vârstă de 74 de ani nu are carisma necesară pentru a-l putea detrona pe actualul președinte Recep Tayyip Erdogan, relatează The Guardian.
Lider de cursă lungă al Partidului Republican al Poporului (CHP), Kemal Kilicdaroglu va încerca să fie o provocare pentru Recep Erdogan la alegerile de la mijlocul lunii mai, în ciuda criticilor potrivit cărora nu ar avea flerul politic și carisma necesare pentru a contesta populismul lui Erdogan.
Kilicdaroglu a fost desemnat candidat la alegerile prezidențiale din partea coaliției de opoziție Alianța Națională, alcătuită de partidul său, CHP, împreună cu partidul naționalist Iyi Parti (Partidul Bun) și mai multe formațiuni mai mici desprinse din Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP) al lui Erdogan. Aceste partide s-au angajat să se unească pentru a-l răsturna de la putere pe Erdogan și pentru a revizui schimbările legislative și constituționale care au marcat guvernarea sa, promițând inclusiv revenirea țării la un sistem parlamentar, și nu prezidențial.
Alegerile reprezintă o ocazie rară pentru opoziție de a-l contesta pe Erdogan și supremația partidului său AKP, mai ales în contextul în care cutremurele devastatoare de luna trecută, care au ucis peste 46 000 de persoane în Turcia, au stârnit furia populară pentru modul în care guvernul a răspuns la situația de dezastru, dar și pentru faptul că a închis ochii la construcții neconforme. Sondajele de opinie din săptămânile de după cutremur au arătat o ușoară scădere a popularității AKP și o creștere a sprijinului pentru partidele de opoziție, în principal CHP și Partidul Bun.
Ultima șansă pentru democrația turcă?
Există, de asemenea, o îngrijorare generalizată că acest scrutin reprezintă ultima șansă de a păstra democrația turcă și de a împiedica alunecarea țării mai departe spre un regim autocratic.
Anunțul că Kilicdaroglu va candida împotriva lui Erdogan a urmat după zile de dispute publice în cadrul alianței opoziției. Meral Akșener, fost ministru de interne și lider al Partidului Bun, a decis să părăsească alianța opoziției, în perspectiva candidaturii lui Kilicdaroglu, dar ulterior a revenit asupra deciziei. Akșener a declarat că desemnarea lui Kilicdaroglu drept candidat prezidențial al blocului opoziției riscă să ducă la un eșec total în alegeri, iar săptămâna trecută ceruse ca primarul Istanbulului, Ekrem İmamoglu, sau primarul Ankarei, Mansur Yavaș, să candideze în locul profesorului de economie.
Însă într-o răsturnare de situație dramatică, Akșener și partidul său au revenit în coaliția de opoziție cu puțin timp înainte de reuniunea ce urma să anunțe candidatura lui Kilicdaroglu, după ce, se pare, a acceptat ca Imamoglu și Yavaș să fie candidații comuni la funcția de vicepreședinte.
După anunțarea candidaturii sale, Kilicdaroglu a declarat că șefii fiecăruia dintre celelalte cinci partide din coaliția de opoziție vor deveni candidați la funcția de vicepreședinte împreună cu Imamoglu și Yavaș, în ciuda faptului că opoziția încearcă să elimine acest rol, dacă reușește să preia puterea. “Masa noastră este masa păcii și a fraternității. Noi, Alianța Națiunii, vom conduce Turcia consultându-ne, prin consens”, a declarat el.
Observatorii se tem însă că dezbinarea - arătată public - în rândul coaliției de opoziție formate din șase partide nu va face decât să-l avantajeze pe Erdogan înaintea unor alegeri controversate, pe care, scrie Reuters, mulți le consideră a fi cele mai importante alegeri din istoria de 100 de ani a republicii.
Fost funcționar public, Kilicdaroglu ar putea profita de anii de criză economică și de inflația în creștere, precum și de cutremurele devastatoare de luna trecută din sudul țării, care au adus critici la adresa reacției statului. Cu toate acestea, unii se îndoiesc că fostul economist - plin de energie, care a urcat în ierarhie ca luptător împotriva corupției - îl poate învinge pe Erdogan, cel mai longeviv lider al Turciei, a cărui carismă în campanii a contribuit în decursul carierei lui la obținerea a peste zece victorii în alegeri.
Xi Jinping condamnă “îndiguirea” și “represiunea” Chinei de către Occident
Președintele chinez Xi Jinping condamnă, într-o sesiune parlamentară, la Beijing, “îndiguirea” și “represiunea” Chinei de către Occident și mai ales de către Statele Unite, scrie presa chineză de stat. Subiectele de fricțiune s-au multiplicat în ultimii ani, de la tratamentul aplicat musulmanilor uiguri la dezechilibrul balanței comerciale, și de la Taiwan la dominația în domeniul tehnologiilor de vârf și la acuzații de spionaj. Ele au condus la impunerea unor sancțiuni occidentale, mai ales americane, Chinei, cărora Beijingul le-a răspuns.
“Mediul extern al dezvoltării Chinei a cunoscut schimbări rapide. Factorii incerți și imprevizibili au crescut în mod considerabil”, a declarat Xi Jinping. “Țări occidentale, conduse de către Statele Unite, au pus în aplicare o politică de îndiguire, de încercuire și de represiune împotriva Chinei, ceea ce a antrenat provocări fără precedent în dezvoltarea țării noastre”, a denunțat el.
Xi Jinping, în vârstă de 69 de ani, care se pregătește să obțină un al treilea mandat, fără precedent, în câteva zile, s-a exprimat în fața membrilor unui comitet consultativ, în cadrul sesiunii parlamentare anuale. El a declarat că ultimii cinci ani au fost marcați de o nouă serie de obstacole, care amenință frânarea ascensiunii economice a Chinei.
China și Statele Unite duc o bătălie feroce în domeniul fabricării semiconductorilor, în contextul în care America și-a pierdut poziția dominantă în favoarea gigantului asiatic.
Mexic: Peste 340 de migranți au fost găsiți în remorca unui camion
Autoritățile mexicane au găsit peste 340 de persoane într-o remorcă de camion abandonată în statul Veracruz, inclusiv 103 minori neînsoțiți. Migranții proveneau din Guatemala, Honduras, El Salvador și Ecuador. Aceasta este una dintre cele mai mari descoperiri recente de copii migranți care călătoresc prin Mexic. Toți păreau nevătămați, iar remorca avea ventilatoare și orificii de ventilație, au declarat oficialii. Nu se știe unde se află șoferul.
Fugind de sărăcie și violență în America Centrală, mulți migranți fără documente ajung să plătească sume uriașe de bani unor traficanți de persoane pentru a le permite să treacă granița cu SUA. Anul trecut, 53 de migranți au fost găsiți morți într-o remorcă de camion abandonată în statul american Texas.
În total, 343 de persoane au fost găsite în vehicul duminică seara, a declarat Institutul Național de Migrație (INM) din Mexic. Aceștia au fost găsiți pe o rută obișnuită folosită pentru a duce migranții la granița cu SUA. Migranții purtau brățări cu coduri de culori pentru a-i identifica drept clienți ai traficanților, au declarat oficialii.
ONU: Egalitatea între femei și bărbați ar putea fi atinsă peste 300 de ani
Secretarul general al ONU Antonio Guterres deplânge faptul că “egalitatea” între femei și bărbați în lume este un obiectiv tot mai îndepărtat, care ar fi de atins în cel mai bun caz “în 300 de ani”. “Egalitatea între sexe se îndepărtează tot mai mult. În ritmul actual, (Organizația) ONU a Femeilor (UN Woman) o stabilește în 300 de ani”, a denunțat luni Antonio Guterres, într-un discurs în deschiderea a două săptămâni de dezbateri, la New York, ale Comisiei Condiției Femeii (CSW), înaintea Zilei Internaționale Femeii, la 8 martie.
Șeful ONU a estimat, în amfiteatrul Adunării Generale, că “drepturile femeii sunt maltratate, amenințate, încălcate în întreaga lume”, iar “progresele realizate în ultimele decenii dispar sub ochii noștri”. El a dat exemplul Afganistanului, unde talibanii au revenit la putere în august 2021 și unde “femeile și fetele au fost șterse din viața publică”.
El nu a citat alte țări, însă a deplâns faptul că, în “multe locuri, drepturile reproducției sexuale a femeilor dau înapoi, iar fetele care merg la școală riscă să fie răpite și agresate”.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
