MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Cine votează pentru extrema dreaptă în alegerile din Franţa?
Alegerile europene din această lună nu numai că l-au determinat pe preşedintele francez Emmanuel Macron să convoace un scrutin parlamentar neaşteptat, dar oferă şi indicii despre ascensiunea rapidă a extremei drepte până la statutul de favorit şi despre principalele preocupări ale alegătorilor săi, relatează Reuters.
La scrutinul european din 9 iunie, Rassemblement National (RN) al lui Marine Le Pen s-a clasat pe primul loc în 93% din cele 35.000 de comune (cel mai mic nivel de administraţie) din Franţa, ceea ce se traduce prin 80% din circumscripţiile parlamentare. O analiză Reuters a datelor de vot a studiat corelaţiile dintre scorul obţinut de RN, pe de o parte, şi venitul, nivelul de educaţie, distanţa de deplasare şi rata de abţinere anterioară, pe de altă parte.
Le Pen a depus mari eforturi pentru a „detoxifia” imaginea partidului său naţionalist eurosceptic, prezentându-l mai larg ca un apărător al veniturilor familiilor, al locurilor de muncă şi al identităţii franceze. La votul pentru PE în ansamblu, RN a depăşit partidul Renaissance al lui Macron într-un raport de doi la unu. În acest fel, şi-a lărgit în mod semnificativ atractivitatea dincolo de redutele sale istorice de pe coasta mediteraneană şi din nordul sărac al ţării - unde, în unele zone, a depăşit Renaissance cu şapte la unu.
În timp ce RN a câştigat în zonele rurale, marile oraşe şi suburbiile lor au continuat să voteze fie pentru aliaţii lui Macron, fie pentru partidele de stânga, subliniind diviziunea rural-urbană a Franţei.
Transformarea abținerilor în voturi
Analiza Reuters a arătat că rata de abţinere la alegerile parlamentare din 2022 s-a corelat cel mai puternic cu succesul RN în scrutinul european. Localităţile în care RN a obţinut primul loc în scrutinul european au avut o rată medie de abţinere de 46% în primul tur al ultimelor alegeri legislative, comparativ cu o medie de 39% pentru oraşele câştigate de partidul centrist al lui Macron.
Sondajele de opinie estimează că prezenţa la vot la aceste alegeri va depăşi 60%, după ce în 2022 a fost de doar 47,5%. Cererile de vot prin corespondenţă au crescut la peste un milion, mult peste nivelurile tipice pentru această etapă a campaniei. Nu este clar cum se traduce prezenţa mai mare la vot. Din punct de vedere istoric, mulţi alegători au făcut o alegere tactică de a exclude extrema dreaptă, dar această dinamică a slăbit dramatic.
În timpul campaniei prezidenţiale din 2022, Le Pen s-a abătut de la retorica sa tradiţională şi stăruitoare împotriva imigraţiei cu un nou mesaj pentru alegători: "Voi pune bani în buzunarele voastre". În mod tradiţional, partidul lui Le Pen a obţinut rezultate mai bune în zonele cu niveluri mai scăzute ale veniturilor şi ale educaţiei, dar această schimbare de orientare către preocupări mai generale - inflaţia ridicată şi scăderea nivelului de trai - a lărgit enorm baza sa de alegători.
De data aceasta, protejatul lui Le Pen, în vârstă de 28 de ani, viitorul prim-ministru Jordan Bardella, le-a spus alegătorilor că puterea de cumpărare a gospodăriilor este prioritatea numărul unu a RN. Partidul s-a angajat, printre altele, să reducă TVA-ul la electricitate, combustibil şi benzină şi să revizuiască bugetul pentru 2024. De asemenea, zonele în care votul RN la alegerile europene a fost cel mai puternic tind să aibă un şomaj mai ridicat, în timp ce ajutoarele sociale reprezintă o parte mai mare din venituri, iar speranţa de viaţă este mai mică.
Educație
Extrema dreaptă a avut cele mai puternice rezultate la alegerile UE în oraşele cu mai puţin de 100.000 de locuitori, unde nivelul de educaţie tinde să fie mai scăzut decât în oraşele mari şi în suburbiile acestora. În astfel de oraşe, RN a luat în medie 38-39%, faţă de 31% la nivel naţional. Macron a suferit mult timp din cauza percepţiei că de câştigurile economice obţinute în urma reformei sale pro-business au beneficiat cel mai mult orăşenii bine educaţi. La începutul preşedinţiei sale, politicile pro-business şi pro-bogăţie ale lui Macron i-au adus porecla de "preşedinte al bogaţilor". Nemulţumirea a izbucnit ocazional, în special în 2018, când Macron s-a confruntat cu luni de proteste de stradă, adesea violente, ale aşa-ziselor "veste galbene". O majorare a taxei pe combustibil a declanşat revolta, dar aceasta s-a transformat într-o rebeliune mai amplă împotriva lui Macron însuşi.
În timp ce RN vorbeşte dur despre lege şi ordine, ratele criminalităţii sunt mai mici acolo unde s-a descurcat bine decât acolo unde partidul lui Macron sau partidul de extremă-stânga au ieşit pe primul loc. Jaful armat în zonele în care Renaissance a ieşit pe primul loc a fost de aproape trei ori mai frecvent decât în zonele în care RN a ieşit pe primul loc.
Oraşele în care RN a obţinut rezultate bune au, de asemenea, rate mai mari de proprietate a locuinţelor, atrag mai puţine construcţii de locuinţe noi şi au distanţe mai mari de deplasare, ceea ce înseamnă că acei lucrători au fost mai vulnerabili la şocurile preţurilor la combustibili din ultimii doi ani.
Naveta medie a fost de peste două ori mai lungă în zonele în care RN a ieşit pe primul loc decât în zonele în care partidul lui Macron a condus, potrivit calculelor Reuters. Şi în pofida retoricii anti-imigranţi a RN, zonele în care s-a descurcat cel mai bine au o proporţie mult mai mică de imigranţi în populaţia locală, în medie.
Cel puţin 19 poliţişti şi mai mulţi civili morți în atacul din Daghestan
Peste 19 poliţişti şi mai mulţi civili, printre care un preot ortodox, au fost ucişi duminică de militanţi înarmaţi în Daghestan, în sudul Rusiei, a anunţat guvernatorul regiunii, Serghei Melikov, într-o declaraţie video la începutul zilei de luni. Bărbaţii înarmaţi au deschis focul asupra a două biserici ortodoxe, unei sinagogi şi unui post de poliţie din două oraşe, potrivit autorităţilor.
Comitetul Naţional Antiterorist al Rusiei a descris ca fiind acte teroriste atacurile din regiunea predominant musulmană cu un istoric de insurecţie armată. Luni, marţi şi miercuri au fost decretate zile de doliu în regiune.
Ministerul de Interne din Daghestan a declarat că un grup de bărbaţi înarmaţi a tras asupra unei sinagogi şi a unei biserici din oraşul Derbent, situat pe malul Mării Caspice. Atât biserica, cât şi sinagoga au luat foc, potrivit presei de stat. Aproape simultan, au apărut informaţii despre un atac asupra unei biserici şi a unui post de poliţie rutieră din capitala Daghestanului, Mahacikala. Autorităţile au anunţat o operaţiune antiteroristă în regiune. Comitetul antiterorist a declarat că cinci bărbaţi înarmaţi au fost "eliminaţi". Guvernatorul a declarat că şase "bandiţi" au fost "lichidaţi". Încă nu se ştie câţi militanţi au fost implicaţi în atacuri.
Agenţia rusă Tass a citat surse din cadrul forţelor de ordine care au declarat că un oficial din Daghestan a fost reţinut pentru implicarea fiilor săi în atacuri.
Melikov a precizat că situaţia din regiune se află sub controlul forţelor de ordine şi al autorităţilor locale şi a promis că ancheta privind atacurile va continua până când vor fi descoperite "toate celulele" militanţilor. El a afirmat, fără a furniza dovezi, că atacurile ar fi putut fi pregătite din străinătate şi a făcut referire la ceea ce Kremlinul numeşte "operaţiunea militară specială" din Ucraina, într-o încercare aparentă de a lega atacurile de aceasta.
În martie, bărbaţi înarmaţi au deschis focul asupra unei mulţimi într-o sală de concerte din suburbia Moscovei, ucigând 145 de persoane. O filială a grupării Stat Islamic a revendicat responsabilitatea pentru atac, dar oficialii ruşi au încercat, de asemenea, să facă legătura între Ucraina şi atac, fără a furniza nicio dovadă. Kievul a negat cu vehemenţă orice implicare.
Cel puţin 1.300 de pelerini au murit în Arabia Saudită în condiţii de căldură extremă
Arabia Saudită a anunţat, duminică, decesul a 1301 pelerini în timpul marelui pelerinaj musulman desfăşurat recent în condiţii de căldură toridă, precizând că majoritatea dintre pelerini nu aveau permise pentru această adunare anuală.
"Din nefericire, numărul morţilor a ajuns la 1301, dintre care 83% nu erau autorizaţi să efectueze hajj. Ei au parcurs distanţe lungi sub soare, fără adăpost sau confort adecvat", a relatat agenţia oficială saudită de presă SPA. Săptămâna trecută, un bilanţ al AFP bazat pe declaraţii oficiale sau pe informaţii de la diplomaţi implicaţi în căutarea victimelor estimase numărul victimelor la aproape 1.100.
Diplomaţi din ţările arabe au declarat că 658 erau egipteni, dintre care 630 nu aveau autorizaţie oficială pentru pelerinaj. Multe dintre decese au fost cauzate de căldură. Hajj a avut loc între 14 şi 19 iunie, în vestul regatului.
Până duminică, Riadul nu a comentat public decesele şi nici nu a oferit un bilanţ al victimelor. Vineri, un oficial saudit de rang înalt a oferit AFP un bilanţ parţial de 577 de morţi în cele două zile cele mai aglomerate ale hajj-ului: 15 iunie, când pelerinii s-au adunat timp de ore întregi pe Muntele Arafat, şi 16 iunie, când au participat la ritualul de "lapidare a diavolului" în Mina. Acest oficial a apărat reacţia autorităţilor: "Statul nu a dat greş, dar a existat o eroare de apreciere din partea unor persoane care nu au măsurat riscurile".
Ministrul saudit al Sănătăţii, Fahd Al-Jalajel, a calificat drept un "succes" gestionarea marelui pelerinaj musulman, potrivit SPA.
Hajj este unul dintre cei cinci stâlpi ai islamului, pe care toţi musulmanii care îşi permit trebuie să îl efectueze cel puţin o dată în viaţă, la o dată stabilită de calendarul musulman, care se bazează pe ciclurile lunare. Potrivit autorităţilor, anul acesta au participat 1,8 milioane de pelerini, majoritatea din străinătate.
Ritualurile s-au desfăşurat şi în acest an în condiţii de temperaturi foarte ridicate, care au atins 51,8 grade Celsius la Marea Moschee din Mecca, cel mai sfânt oraş al islamului din vestul Arabiei Saudite. În fiecare an, zeci de mii de credincioşi încearcă să ia parte la pelerinaj fără permisele necesare, care sunt plătite şi acordate în funcţie de cote, inclusiv accesul la instalaţiile cu aer condiţionat.
Coreea de Sud: Zeci de morţi în urma unui incendiu la o fabrică de baterii de litiu
Un incendiu devastator a izbucnit luni la o fabrică de baterii de litiu în Coreea de Sud, incendiu soldat cu zeci de morţi, informează AFP şi dpa.
Iniţial, pompierii sosiţi la faţa locului au anunţat că o persoană a murit şi o alta a suferit arsuri grave, în timp ce alte 21 de persoane au fost date dispărute în incendiu, pentru ca la scurt timp să informeze că au găsit circa 20 de corpuri umane carbonizate la locul incendiului. "Nu putem încă să pătrundem în interior şi să desfăşurăm operaţiuni de salvare. O vom face imediat ce vom reuşi să stingem incendiul. Douăzeci şi unu de muncitori sunt în prezent daţi dispăruţi. Sperăm să le dăm de urmă datorită contactelor furnizate de întreprindere", declarase pentru presă Kim Jin-young, un membru al echipelor de pompieri sosite la faţa locului, înainte de găsirea celorlalte victime umane.
Cauza incendiului rămâne deocamdată necunoscută.
Incendiul s-a declanşat într-o fabrică de baterii de litiu proprietate a fabricantului sus-coreean Aricell, la Hwaseong, la sud de Seul. Imagini difuzate de agenţia Yonhap arată nori de fum dens ridicându-se deasupra clădirii fabricii distruse de flăcări.
Preşedintele sud-coreean Yoon Suk Yeol le-a cerut autorităţilor locale să "mobilizeze tot personalul şi echipamentele disponibile pentru a se concentra pe căutarea şi salvarea persoanelor", a anunţat biroul său de presă.
Coreea de Sud este un important producător de baterii, inclusiv cele utilizate pentru vehiculele electrice.
Netanyahu anunţă sfârşitul confruntărilor armate „intense” la Rafah
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunţat că luptele ”intense” împotriva Hamas la Rafah, în sudul Fâşiei Gaza, unde armata israeliană desfăşoară o ofensivă terestră, sunt ”pe punctul de a se încheia”.
”Faza intensă a luptelor împotriva Hamas este pe punctul de a se termina. Asta nu înseamnă că războiul este pe cale să se termine, ci că războiul în faza sa intensă este pe punctul să termine la Rafh”, a anunţat duminică, într-un interviu acordat postului israelian Channel 14 Benjamin Netanyahu. ”După sfârşitul fazei intense, vom fi în măsură să redesfăşurăm anumite forţe către nord şi o vom face, în principal în scopuri defensive, dar şi pentru a aduce locuitorii (deplasaţi) acasă”, a adăugat el.
Benjamin Netanyahu a acordat primul interviu unui post israelian de televiziune de la începutul Războiului în Fâşia Gaza, la 7 octombrie. El a anunţat că nu va accepta niciun acord ”parţial”. ”Obiectivul este recuperarea ostaticilor şi dezrădăcinarea reginului Hamas în (Fâşia) Gaza”, a declarat el.
Bombardamente israeliene au vizat duminică teritoriul palestinian devastat de peste opt luni de război. Potrivit unor martori, obuze au ţintit estul, vestul şi centrul Rafah, în sudul enclavei.
Avioane de luptă au desfăşurat sâmbătă raiduri împotriva a ”zeci de ţinte teroriste în Fâşia Gaza, inclusiv structuri militare şi infrastructuri”, potrivit armatei israeliene.
În total, 116 ostatici sunt ținuți în continuare în enclavă - dintre care 41 sunt morţi - potrivit armatei israeliene.
Bustul din bronz al împăratului roman Caligula, găsit după 200 de ani
Un bust din bronz al împăratului roman "nebun şi rău" Caligula a fost găsit la 200 de ani după ce a dispărut - şi la 2.000 de ani de la turnarea sa. Acesta a fost dăruit la mijlocul secolului al XVIII-lea lui Horace Walpole, scriitor, estetician şi politician, care şi-a proiectat propria casă gotică, Strawberry Hill, în Twickenham, sud-vestul Londrei.
Potrivit The Guardian, după moartea sa în 1797, bustul înalt de 13 cm a avut mai mulţi proprietari şi chiar s-a crezut, în secolul al XIX-lea, că este al lui Alexandru cel Mare şi nu al lui Caligula. Acum, după 10 ani de muncă de detectiv, dr. Silvia Davoli, curator la Strawberry Hill, a redescoperit bustul şi a obţinut confirmarea unor experţi de top că este al lui Caligula. Descoperirea a venit atunci când Davoli a comparat un desen al bustului, comandat de Walpole în anii 1780, cu un bronz păstrat în colecţia privată de artă şi antichităţi a companiei de investiţii Schroders. "Nu aveau nicio idee că era Caligula", spune Davoli. "Am fost atât de fericită când am văzut în sfârşit bronzul şi am făcut legătura".
Caligula - care înseamnă "cizma mică", o poreclă care i-a fost dată în tinereţe - a devenit al treilea împărat roman în anul 37 d.Hr., la vârsta de 24 de ani. Era considerat un risipitor şi cu un comportament sexual deviant; existau zvonuri despre relaţii incestuoase cu două dintre surorile sale mai mari. Caligula îşi iubea calul Incitatus atât de mult încât îl ţinea într-un grajd de marmură şi se gândea să-l facă consul. În cele din urmă, Caligula a fost ucis de propria sa gardă pretoriană după doar patru ani ca împărat.
Cu toate acestea, în timpul domniei sale au fost realizate mai multe busturi minuscule din bronz ale sale, care puteau fi purtate şi folosite pentru cult. Se crede că doar câteva astfel de busturi mai există, dintre care două se află în Muzeul Metropolitan de Artă din New York şi alte două deţinute de privaţi.
Studiu: Erupţia Vezuviului nu a ucis toţi locuitorii din Pompei şi Herculaneum
După aproape două mii de ani, erupţia devastatoare a Muntelui Vezuviu din anul 79 d.Hr. - relatată de istoricii romani Pliniu cel Tânăr şi Don Cassius - continuă să fascineze cercetătorii. Steven L. Tuck, profesor de studii clasice la Universitatea Miami din Statele Unite, a adunat dovezi care confirmă că cel puţin 200 de persoane au supravieţuit ploii mortale de cenuşă care a căzut peste oraşele Herculaneum şi Pompei.
Pentru a-şi susţine teza, cercetătorul american a analizat mai degrabă ceea ce lipsea decât ce exista. El a observat că unele dintre "seifuri" au fost golite, că din grajduri au dispărut căruţe şi cai şi că rămăşiţele bărcilor nu au fost găsite, potrivit Le Figaro.
Pentru profesorul american, tocmai aceste rămăşiţe dispărute dovedesc că unii locuitori au reuşit să părăsească zona periculoasă înainte de dezastrul vulcanic. Pentru a-şi confirma intuiţia istorică, el a cercetat nume de familie unice, precum Numerius Popidius şi Aulus Umbricius, pentru a vedea dacă au rămas urme în oraşele din jurul Pompei şi Herculaneum. După o investigaţie îndelungată, care a durat aproximativ opt ani, el a reuşit să găsească dovezi ale supravieţuirii locuitorilor din 12 oraşe din apropierea celor distruse pe pietre funerare şi alte urme de inscripţii. Profesorul citează, de exemplu, aşezarea familiei Caltilius în Ostia, situată mult mai la nord de Golful Napoli, care a prosperat în cele din urmă în acest oraş port dedicat comerţului cu grâu.
Potrivit profesorului din Miami, împăraţii romani, în special Titus şi apoi Domiţian, au evaluat amploarea dezastrului prin acordarea de ajutor economic regiunii Campania, care a fost devastată. Roma a reconstruit drumurile şi apeductele, precum şi templele şi amfiteatrele din oraşele riverane Golfului Napoli.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
