Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Cine este noua șefă a Parlamentului European

Ziarul de Vrancea
17 ian 2022 1246 vizualizări

Conservatoarea malteză Roberta Metsola, a fost aleasă ieri a treia președintă a Parlamentului European (PE). Ea este lăudată drept o figură a compromisului și criticată totodată din cauza poziției sale împotriva avortului.

Roberta Metsola a fost aleasă președinta PE chiar în ziua în care a împlinit 43 de ani. Deși alegerea sa poate fi considerată un cadou de ziua sa, nu este totuși o surpriză. Potrivit unor acorduri încheiate în iulie 2019 între cele mai importante trei grupuri europarlamentare - creștin-democrații din cadrul PPE, social-democrații și liberalii din cadrul Renew Europe -, acest “top job” urma să fie deținut mai întâi de social-democratul David Sassoli, care a decedat marțea trecută, și să revină apoi dreptei europene, în a doua parte a mandatului.

Roberta Metsola, o eurodeputată din 2013 și o vicepreședintă a PE din 2020, a câștigat recent vizibilitate, după ce a asigurat interimatul lui David Sassoli, care nu a fost prezent în hemiciclu în toamnă, din cauza unei pneumonii.

Parlamentul European este organul legislatv al Uniunii Euroene (UE) și reprezintă cei 450de milioane de cetățeni europeni. El este ales în mod direct de către europeni, la cinci ani.

Însă în pofida faptului că Roberta Metsola este o fgură a compromisului, numeroși Verzi și membri ai stângii radicale nu sunt mulțumiți, din cauză că politiciana malteză a votat mereu împotriva rezoluțiilor PE care cer țărilor europene să legalizeze avortul. Aceasta nu este însă o poziție surprinzătoare a unei malteze. Insula mediteraneeană, cel mai mic stat membru al UE, are una dintre cele mai dure legislații privind avortul din lume și este singurul stat membru UE care interzice avortul.

Eurodeputata franceză Manon Aubry denunță la DW în alegerea lui Metsola “un semnal teribil în privința drepturilor femeilor în întreaga Europă”. “De exemplu pentru femeile din Polonia, care luptă de mulți ani pentru dreptul de a deține controlul asupra propriilor corpuri”. Aubry recunoaște însă că Metsola face parte din aripa progresistă a PPE, care susține drepturile LGBT.

Metsola a declarat cotidianului francez Le Figaro că nu se recunoaște într-o “caricatură”, cum este prezentată în unele țări. Ea a subliniat că luptă în favoarea unor politici feministe și că nu are o problemă personală cu avortul.

L-a pus la punct pe Tudorel Toader

Deputatul european Siegfried Mureșan (PNL / PPE), vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European, a transmis, ieri, după alegerea Robertei Metsola ca președintă a Parlamentului European, că votul este o veste foarte bună pentru România, pentru că aceasta cunoaște foarte bine situația din țara noastră. “Roberta a fost alături de noi de fiecare dată când am ieșit în stradă pentru apărarea statului de drept: la protestele împotriva Ordonanței 13 de la începutul anului 2017, la protestele din 2018 împotriva modificărilor aduse Codului Penal care afectau grav independența justiției”. Potrivit europarlamentarului PNL, “la dezbaterile privind justiția și statul de drept din România pe care le-a avut în Parlamentul European, Roberta a fost de partea sutelor de mii de oameni care au ieșit în stradă și a cerut ferm Guvernului PSD de atunci să înceteze atacurile la statul de drept”. “România este Europa și Europa este România. Corupția este antiteza Uniunii Europene”, declara Roberta în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne în fața ministrului Justiției de atunci, Tudorel Toader, spune europarlamentarul.

CEDO: Rusia a încălcat libertatea de exprimare a unui tânăr care a scuipat pe portretul lui Putin

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că Rusia se face vinovată de încălcarea libertății de exprimare în cazul unui tânăr condamnat la 15 zile de închisoare pentru că a scuipat pe un portret al președintelui Vladimir Putin. “Actul de a scuipa pe portretul unui reprezentant politic în urma realegerii acestuia este o exprimare a unei opinii politice”, a scris Curtea. “În acest context, condamnarea reclamantului la o pedeapsă de 15 zile de închisoare se încadrează într-o atingere adusă libertății sale de exprimare”.

Pe 6 mai 2012, Dmitri Karuev, care avea atunci 20 de ani, a luat parte împreună cu alte persoane la o demonstrație la Ceboksarî ce urmărea să “exprime speranța ca administrația Putin să ia sfârșit”. “Inspirându-se din tradiția rusă de a depune flori pe mormânt, alături de imaginea defunctului”, participanții la demonstrație au depus garoafe în fața unui portret al președintelui Putin “pentru a simboliza anii la putere” ai acestuia, a amintit CEDO. Karuev a scuipat pe portret la circa o jumătate de oră de la începutul demonstrației și a fost arestat câteva ore mai târziu, apoi condamnat la 15 zile după gratii pentru “tulburarea minoră a ordinii publice”. Autoritățile ruse nu au furnizat “nicio dovadă a tulburării ordinii publice sau insultării trecătorilor pe care ar fi putut să le determine demonstrația”, care a fost “esențialmente pașnică”, au subliniat judecătorii CEDO.

CEDO a decis că în acest caz a fost încălcat articolul 10, privind libertatea de exprimare, al Convenției europene a drepturilor omului și a stabilit că reclamantul are dreptul la 12.400 de euro daune morale și cheltuieli de judecată.

Încrederea publică în guvernele care conduc democrațiile lumii s-a prăbușit

Încrederea publică în guvernele care conduc democrațiile lumii s-a prăbușit la noi cote negative în legătură cu modul de gestionare a pandemiei de coronavirus, dar și pe fondul pesimismului în privința economiei, arată un studiu realizat pe plan global.

Studiul Edelman Trust Barometer indică în schimb o creștere a încrederii în mai multe state autocrate, mai ales China, precum și un nivel solid de încredere în mediul de afaceri, datorită rolului acestuia în dezvoltarea de vaccinuri și adaptarea practicilor de la locul de muncă, cu toate că există rezerve privind angajamentul său față de echitatea socială. “Avem un adevărat colaps al încrederii în democrații”, a remarcat Richard Edelman, directorul grupului de comunicații care a realizat sondajul cu participarea a 36.000 de respondenți din 28 de țări, în perioada 1-24 noiembrie anul trecut.

Cea mai mare scădere a nivelului de încredere față de sondajele similare precedente au suferit-o anul trecut instituțiile din Germania, o scădere de 7 puncte procentuale (46%), Australia, cu -6 puncte procentuale (53%), Olanda cu -6 puncte procentuale (57%), Coreea de Sud cu -5 puncte procentuale (42%) și Statele Unite cu -5 puncte procentuale (43%).

În schimb, a crescut încrederea publică în instituții în China, ajungând la 83% (^11 puncte procentuale), Emiratele Arabe Unite (^9, 76%) și Thailanda (^5, 66%).

Miile de miliarde de dolari cheltuite de cele mai bogate țări ale lumii pentru a-și susține economiile în pandemie nu au reușit să insufle un sentiment durabil de încredere, sugerează studiul.

În Japonia, doar 15% dintre respondenți au apreciat că situația lor și a familiilor lor va fi mai bună peste cinci ani, în majoritatea celorlalte democrații acest procent fiind între 20% și 40%. În China însă aproape două treimi dintre respondenți s-au declarat optimiști în ce privește viitorul lor economic și 80% din indieni consideră de asemenea că le va merge mai bine peste cinci ani.

Franța: O carte devenită bestseller pretinde că poate să dovedească existența lui Dumnezeu prin intermediul științei

O carte ai cărei autori afirmă că pot “să dovedească” existența lui Dumnezeu prin intermediul cunoștințelor moderne despre Univers se bucură de mare succes și a devenit bestseller în Franța, în pofida scepticismului manifestat de numeroși oameni de știință. “Dieu, la science, les preuves”, scris de inginerul Michel-Yves Bollore și absolventul de Politehnică Olivier Bonnassies, a depășit luni pragul de 100.000 de exemplare vândute, la trei luni după publicarea sa.

Michel-Yves Bollore, catolic și frate al lui Vincent Bollore, unul dintre cei mai renumiți industriași francezi, a lucrat trei ani pentru a scrie “cartea care nu exista”, a dezvăluit el.

Lucrarea pretinde - “într-un singur volum, accesibil pentru toți” - că poate să descrie maniera în care descoperirile astronomice din secolul al XX-lea au readus în atenție chestiunea Creației. Timp de aproape patru secole, prin intermediul lui Galileo, Newton, Darwin, “științele au arătat că un creator nu era necesar pentru a explica Universul”. “Și au făcut-o atât de bine, încât la începutul secolului al XX-lea, materialismul triumfa”.

Apoi, “ca un mare pendul”, mișcarea a repornit în sens invers, odată cu descoperirile despre Big Bang, expansiunea Universului, moartea sa termică... concepte care, potrivit lui Michel-Yves Bollore, au infirmat teza unui Univers imuabil, întrucât acesta ar avea “un început și un sfârșit”.

Cei doi autori au formulat concluzii metafizice, avansând teoria potrivit căreia Creația nu poate fi explicată decât prin existența unui “mare ceasornicar”, aflat la originea existenței Universului și a apariției vieții pe Pământ.

În mediul științific, chiar și în cel al cercetătorilor care cred în Dumnezeu, demersul celor doi scriitori nu a convins deloc, ba chiar a deranjat.

“Noțiunea de «dovezi» stârnește polemici”, a subliniat Thierry Magnin, fizician și preot. “Deși ai dreptul să crezi că există un mare ceasornicar, nu ai dreptul să spui că această idee este «o dovadă». Să articulezi știința cu religia nu înseamnă să confunzi lucrurile”, a adăugat el.

“Să dovedești științific existența lui Dumnezeu înseamnă să dai dovadă de o anumită naivitate”, a declarat Etienne Klein, specialist în filosofia științelor.

Potrivit teologului și fizicianului Francois Euve, cartea are un succes atât de mare deoarece răspunde unei “căutări de referință, într-o perioadă de incertitudine despre viitorul lumii”. Însă după părerea lui, știința “nu are vocația de a răspunde acestei căutări”.

Există însă ceva și mai problematic: a doua parte a cărții conține dovezi “din afara științei”, care se sprijină pe Biblie, pe “destinul extraordinar” al poporului evreu și miracolul Fatimei pentru a invalida inexistența lui Dumnezeu. Potrivit jurnaliștilor de la L'Express, fizicianul american Robert Wilson, laureat al premiului Nobel, nu ar fi semnat prefața cărții dacă ar fi citit această parte a volumului.

O cântăreață a murit de COVID-19, după ce a contractat voluntar boala

Cântăreața cehă Hana Horka, membră a grupului folk Asonance și opozantă a vaccinurilor anti-COVID-19, a murit duminică la vârsta de 57 de ani după ce a contractat voluntar noul coronavirus în vederea obținerii certificatului sanitar, a anunțat familia sa.

Fiul cântăreței, Jan Rek, a explicat luni că mama lui a refuzat să se vaccineze și s-a expus voluntar la COVID-19, o boală pe care el și tatăl lui, amândoi vaccinați, au contractat-o înainte de Crăciun. “Ea a decis să trăiască normal alături de noi și a preferat să contracteze mai degrabă boala decât să se vaccineze”, a precizat Jan Rek.

Cu două zile înaintea morții sale, Hana Horka a publicat următorul mesaj pe rețelele de socializare: “Am supraviețuit... a fost ceva pitoresc. Așa că de acum va fi teatru, saună, concert, saună... și o excursie urgentă la mare”.

În Republica Cehă, dovada vaccinării anti-COVID-19 sau a trecerii recente prin boală este necesară pentru a avea acces în toate spațiile culturale și sportive, precum și în baruri și restaurante.

Jan Rek i-a acuzat pe liderii locali ai mișcării antivacciniste că au convins-o pe mama lui să nu se vaccineze și că au, din acest motiv, “mâinile pătate cu sânge”. “Știu exact ceea ce i-a format acea părere. Sunt trist că i-a crezut mai mult pe niște străini decât pe propria familie. Nu este vorba doar despre o dezinformare totală, ci și despre păreri despre imunitatea naturală și anticorpii creați prin contractarea bolii”, a adăugat fiul cântăreței cehe.

Republica Cehă se confruntă în prezent cu un nou val al pandemiei de COVID-19 și a raportat luni peste 20.000 de cazuri noi de infectare cu virusul SARS-CoV-2.

Pașaportul sanitar a salvat viața a 4.000 de persoane în Franța

Pașaportul sanitar a permis evitarea a aproximativ 4.000 de decese legate de COVID-19 în Franța și a contribuit la creșterea națională a economiei în al doilea semestru din 2021, indică un studiu publicat ieri de Consiliul de analiză economică, organism care cooperează cu guvernul francez.

În Germania și Italia, pașaportul sanitar cu caracteristici asemănătoare a dus la evitarea a 1.100, respectiv 1.300 de morți, conform studiului comparativ realizat cu concursul OCDE și al Institutului Bruegel.

Aceste dispozitive de protecție au permis la creșterea PIB în al doilea semestru din 2021 cu 6 miliarde euro în Franța, 1,4 miliarde euro în Germania și 2,1 miliarde euro în Italia.

În absența pașaportului sanitar, PIB săptămânal ar fi fost cu 0,6 puncte procentuale inferior celui care s-a înregistrat în Franța, cu 0,3 puncte procentuale mai mic în Germania și cu 0,5 puncte procentuale mai mic în Italia.

Pașaportul sanitar a “putut avea un impact asupra activității economice în mod direct permițându-le persoanelor vaccinate să aibă, cu riscuri mai mici, mai multe interacțiuni sociale și economice și în mod indirect reducând necesitatea restricțiilor puse în aplicare de către autorități”.

Rata vaccinării în Franța contra COVID-19, ce era de 78,2% la finalul lui 2021, ar fi fost de numai 65,2% în absența pașaportului sanitar.

Erdogan îndeamnă Rusia să nu invadeze Ucraina

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan îndeamnă Rusia să nu invadeze Ucraina, potrivit agenției oficiale turce de presă Anadolu. “Rusia ar trebui să reexamneze situația mondială și propria situație pentru a depăși această etapă”, le-a declarat Erdogan unor jurnaliști la finalul unei vizite oficiale în Albania. “Eu nu consider invazia Ucrainei de către Rusia o abordare realistă, pentru că Ucraina nu este o țară obișnuită. Ucraina este o țară puternică”, a declarat Recep Tayyip Erdogan.

Moscova, care a comasat zeci de mii de militari la frontiera ruso-ucraineană, alimentând temeri în Occident cu privire la o invazie, dezminte orice veleitate belicoasă și de declară, din contră, amenințată de o consolidare a NATO în regiune.

Rusia și Belarusul și-au justificat ieri exerciții “improvizate” de pregătire de luptă la frontierele Uniunii Europene (UE) și Ucrainei, din cauza unor tensiuni cu Occidentul, în contextul în care eforturi diplomatice în vederea unei dezescaladări par să se împotmolească. “Această regiune nu va accepta un nou război. N-ar fi drept”, consideră șeful statului turc.

Breivik cere să fie eliberat la zece ani de la măcelul de pe Insula Utøya

Extremistul de dreapta Anders Behring Breivik a pledat, ieri, la zece ani după ce a ucis 77 de oameni în Norvegia, în favoarea unei eliberări, o cerere sortită eșecului, dar susceptibilă să-i servească drept tribună politică, spre marea nemulțumire a victimelor.

Breivik a fost condamnat în 2012 la 21 de ani de închisoare, cu posibilitatea prelungrii pedepsei.

La 22 iulie 2011, extremistul de dreapta a detonat, mai întâi, o bombă lângă sediul Guvernului, la Oslo, omorând opt oameni, iar apoi a ucis alți 66 de oameni, majoritatea adolescenți, deschizând focul asupra unei tabere de vară a Tineretului Laburist, pe Insula Utøya. Atacatorul, în prezent în vârstă de 42 de ani, le reproșa victimelor sale multiculturalismul.

“La fel ca în orice alt stat de drept, un condamnat are dreptul să ceară să fie eliberat condiționat, iar Breivik a decis să folosească acest drept”, a declarat AFP avocatul său, Øystein Storrvik. Pedeapsa la care a fost condamnat - o formă de retenție în siguranță care poate fi prelungită pe termen nedeterminat atât timp cât va fi considerat un risc pentru societate - a fost însoțită de o perioadă minimă de zece ani, maximum prevăzut de lege la acea vreme.

Într-o țară care nu a cunoscut o crimă atât de violentă de la al Doilea Război Mondial, cererea de eliberare condiționată nu are, potrvit opiniei generale, nicio șansă de izbândă. “El nu a devenit mai puțin extremist din punct de vedere ideologic”, subliniază Tore Bjørgo, directorul Centrului de Cercetare a Extremismului de Dreapta (C-REX) de la Universitatea din Oslo.

“El se prezintă acum ca național-socialist și chiar dacă spune că, în ceea ce-l privește, lupta armată este o fază care aparține trecutului, nu s-a distanțat în niciun fel de atacul în masă pe care l-a comis și îl consideră întru totul legitim”, declară el. În sălille de judecată sau în scrisori, adresate AFP, Breivik a declarat în trecut că renunță la violență.

În 2016, într-un proces împotriva statului în semn de protest față de izolarea sa carcerală, el a îndrăznit să se compare cu Nelson Mandela, care a trecut de la lupta armată la lupta politică. Însă extremistul, care și-a executat unele victime cu un glonț în cap, nu și-a exprimat remușcări credibile.

Fiecare proces nou, prin zgomotul său, este trăit dureros de către rudele victmelor. Înainte de această nouă procedură judiciară, grupul de susținerea familiilor a anunțat că “încurajează să se dea cât mai puțină posibil atenție teroristului și mesajului acestuia”.

Un notar evreu ar fi persoana care a trădat-o pe Anne Frank

O investigație condusă de un fost agent FBI referitoare la persoana care a denunțat-o pe adolescenta Anne Frank și pe familia ei naziștilor a identificat drept suspect principal un notar evreu care ar fi făcut-o pentru a-și salva propria familie.

Arnold Van den Bergh ar fi putut dezvălui unde se ascundea Frank la Amsterdam pentru a-și salva familia, potrivit unui investigații despre cazul judiciar neelucidat care a durat mai mult de șase ani și ale cărui rezultate au fost detaliate în cartea „La trahison d'Anne Frank” de autoarea canadiană Rosemary Sullivan. Acuzațiile contra lui Arnold Van den Bergh, decedat în 1950, sunt susținute de dovezi, în special de o scrisoare anonimă trimisă tatălui lui Anne Frank, Otto, după al Doilea Război Mondial în care era identificat notarul drept un trădător.

Muzeul „Anne Frank” a declarat pentru AFP că rezultatele anchetei, conduse de detectivul în retragere de la FBI Vincent Pankoke, au condus la o „ipoteză fascinantă”, dar necesită o anchetă suplimentară.

Adolescenta în vârstă de 15 ani, cunoscută în întreaga lume după publicarea jurnalului ei intim scris între 1942 și 1944, atunci când ea și familie ei se ascundeau într-un apartament clandestin din Amsterdam, a fost arestată în 1944 și a murit în anul următor în lagărul de concentrare Bergen-Belsen. Diferite teorii au circulat mult timp despre raidul care le-a deconspirat anexa secretă unde se ascundea familia. Numele de Van den Bergh nu a primit prea multă atenție, dar a fost evidențiat de-a lungul investigației care a folosit tehnici moderne, în special inteligența artificială, pentru a rezulta o cantitate mare de date.

Papa Francisc donează 100.000 de euro pentru migranții blocați la frontiera dintre Polonia și Belarus

Papa Francisc a donat 100.000 de euro pentru migranții blocați la frontiera dintre Polonia și Belarus, a anunțat marți Vaticanul. “Sfântul Părinte a decis să trimită o contribuție de 100.000 de euro pentru a ajuta grupurile de migranți blocați între Polonia și Belarus”, a precizat într-un comunicat Departamentul pentru Serviciul Dezvoltării Umane Integrale, organism al Sfântului Scaun însărcinat în special cu refugiații. Donația urmărește de asemenea să ajute organizația neguvernamentală catolică Caritas Polonia “să facă față urgenței migratorii la frontiera dintre cele două țări”, a adăugat Vaticanul.

Începând de vara trecută, mii de migranți, originari în principal din Orientul Mijlociu și în special din Irak, au trecut sau au încercat să treacă, dinspre Belarus, frontiera de Est a Uniunii Europene, în Letonia, Lituania sau Polonia.

Papa Francisc, care face deseori donații umanitare, a făcut din apărarea migranților și a solicitanților de azil o prioritate a pontificatului său, înmulțindu-și apelurile adresate liderilor europeni de a-i primi.

Autorul luării de ostatici la o sinagogă în Texas era cunoscut MI5

Britanicul care a luat ostatice patru persoane, în weekend, într-o sinagogă, în Statele Unite, a fost vizat în 2020 într-o anchetă a serviciilor britanice de informații interne (MI5) care a conchis că acesta nu reprezenta o amenințare. Potrivit presei britanice, care citează surse guvernamentale, informații comunicate MI5 au condus, în al doilea semestru al lui 2020, la deschiderea unei anchete cu privire la Malik Faisal Akram, care a fost încarcerat ulterior timp de peste o lună de zile.

Ancheta MI5 a stabilit atunci că “nu există indicii care să arate că el reprezenta o amenințare teroristă la acea vreme”, declară o sursă citată de cotidianul conservator The Telegraph.

Acest cetățean britanic, în vârstă de 44 de ani, a fost identificat de către poliția federală americană (FBI) ca fiind autorul luării de ostatici la o sinagogă în Colleyville, un orășel cu 23.000 de locuitori, situat la aproximativ 40 de kilometri de Dallas, în Texas. Malik Faisal Akram a fost ucis sâmbătă, în asaltul forțelor de ordine, după ce patru ostatici au fost eliberați teferi.

Bărbatul a fost încarcerat în patru rânduri în perioada 1996-2012, din cauza tulburării ordinii publice, hărțuire și furt.

Potrivit mai multor publicații americane, Malik Faisal Akram cerea eliberarea lui Aafia Siddiqui, o cercetătoare pakistaneză condamnată în 2010 de către un tribunal federal de la New York la 86 de ani de închisoare, după ce a fost găsită vinovată de faptul că a încercat să tragă în militari americani pe când era deținută în Afganistan.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.