Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Cinci decese misterioase în Germania, trei cu arbaleta

Ziarul de Vrancea
13 mai 2019 343 vizualizări

Victimele erau fascinate de arme medievale și ezoterism n nu e foarte clar dacă e vorba despre niște crime

Cinci decese în Germania - între care mai multe cu arbaleta -, înconjurate în mister, fac obiectul unei anchete, iar primele elemente ale anchetei relevă portrete ale unor victime fascinate de ezoterism, imagerie și arme medievale, au scris ieri mai multe publicații. Un bărbat în vârstă de 53 de ani, găsit mort cu mai multe săgeți de arbaletă în craniu și în corp, identificat drept Torsten W., avea un magazin medieval la Hachenburg, în landul Renania-Palatinat, “Milites Conductius”, în care erau vândute pumnale și spade din Evul Mediu. El purta o barbă lungă și albă și organiza, seara, sesiuni de luptă cu spada. El și-a tatuat pe brațe simboluri alchimiste, o mișcare esoterică în Evul Mediu care pretindea că transmută metale. Toate victimele erau membri ai unei ligi de turniruri de cavaleri, potrivit tabloidului Bild.

Lungiți pe un pat, ținându-se de mână

Anchetatori continuă să verifice amănunțit două locuri - un han la Passau, în landul Bavari - unde au fost găsite în acest weekend trei corpuri străpunse de bolțuri de arbaletă, și Gifhorn, în landul Saxonia Inferioară, în apartamentul uneia dintre cele trei victime, în care au fost găsute luni alte două cadavre ale unor femei. Rezultatele preliminare ale autopsiilor de la Passau, comunicate ieri dimineața de poliția bavareză, arată că două dintre cele trei victime, îmbrăcate în negru și care purtau piercinguri, au fost ucise cu bolțuri - în inimă.

Este vorba despre un bărbat în vârstă de 53 de ani și o femeie în vârstă de 33 de ani. Amândoi erau lungiți pe un pat, ținându-se de mână. Alte bolțuri au fost trase apoi, postmortem, probabil de a treia vitimă, o femeie în vârstă de 30 de ani, Farina C., care s-ar fi sinucis apoi cu arbaleta, trăgându-și un bolț în gât. “Niciun element nu arată că ar fi avut loc vreo ceartă între persoanele prezente” în cameră, a anunțat ieri poliția bavareză. “Examene care să stabilească dacă au luat eventual medicamente, au consumat alcool sau stupefiante au fost dispuse”, a precizat ea. Testamente ale celor două victime lungite pe pat au fost găsite în camera hanului, potrivit presei locale.

Rezultatele autopsiilor celorlalte două victime - două femei în vârstă de treizeci și ceva de ani - găsite acasă la Farina C., nu sunt cunoscute încă. Însă ele nu au fost ucise cu arbaleta, potrivit anchetatorilor. Una dintre aceste două victime ar fi sora femeii în vârstă de 30 de ani de la Passau, ci nu partenera sa, așa cum au anunțat inițial anchetatorii.

Trump și Orban își salută reciproc politicile privind migrația

O serie de personalități din Senatul american, atât din rândul republicanilor, cât și al democraților, au averitzat însă că sub Orban democrația din Ungaria s-a “erodat în mod semnificativ”.

Premierul ungar Viktor Orban a fost primit luni la Casa Albă de președintele american Donald Trump, prilej cu care cei doi lideri au exprimat poziții apropiate în privința migrației, relatează dpa și MTI.

Orban “a făcut ceea ce trebuie, spun mulți, în privința migrației”, a declarat Trump, salutându-și oaspetele drept un dur “foarte respectat” în Europa și care a reușit să-și mențină țara în siguranță. “Sunt foarte mândru să fiu alături de președintele SUA în lupta împotriva migrației ilegale și a terorismului și pentru protejarea comunităților creștine din întreaga lume”, a afirmat la rândul său Viktor Orban, primul șef de guvern ungar care vizitează Casa Albă după 14 ani.

Convorbirile bilaterale au început cu o reuniune cu ușile închise la care au mai luat parte ministrul ungar de externe Peter Szijjarto și consilierul pentru securitate națională al SUA John Bolton. După convorbiri, care au durat mai mult decât era prevăzut, notează MTI, Orban a declarat că în cursul întâlnirii cei doi au consolidat relațiile strategice dintre țările lor în mai multe domenii, inclusiv în cel economic, politic și al relațiilor de securitate. Vizita premierului ungar este însă una controversată, o serie de personalități din Senatul american, atât din rândul republicanilor, cât și al democraților, avertizând de mai multă vreme că de când acesta se află la putere democrația din Ungaria s-a “erodat în mod semnificativ”.

A uitat să-i ceară mai mulți bani pentru NATO

Legislatorii americani și-au exprimat de asemenea preocuparea în legătură cu relațiile apropiate ale lui Orban cu Moscova, inclusiv în ce privește tranzacțiile cu energie. La Washington, Viktor Orban a evitat să răspundă la întrebările presei cu privire la represiunea din țara sa, subliniind că guvernul său a fost ales de mai multe ori de electoratul ungar, notează dpa. În fața camerelor, Donald Trump nu a făcut presiuni asupra musafirului său în legătură cu cheltuielile pentru apărare ale Ungariei, care sunt cu mult sub ținta de minim 2% din PIB pentru nerespectarea căreia președintele american își critică cu regularitate aliații din NATO. Chiar înainte de întâlnirea celor doi de luni, un înalt oficial american scosese în evidență bugetul militar scăzut al Ungariei, angajându-se că acest aspect va fi abordat în convorbirile dintre Trump și Orban, împreună cu problema dependenței europene de energia rusă și preocupările SUA legat de ascensiunea companiilor chineze de IT. Oficiali americani au afirmat totodată că pe agenda celor doi figurau și potențiale vânzări de armament. Într-un interviu acordat revistei The Atlantic, ambasadorul SUA în Ungaria, David Cornstein, a comentat în legătură cu termenul de “democrație iliberală” folosit de Viktor Orban pentru a-și descrie regimul. “Pot să vă spun, cunoscându-l pe (actualul) președinte (american Donald Trump) de 25-30 de ani buni, că i-ar plăcea să fie în situația în care este Viktor Orban, dar nu este”, a spus Cornstein în interviul publicat săptămâna trecută. Atât Trump, cât și Orban se plasează pe poziții dure în privința imigrației și i-au criticat de mai multe ori pe migranți, îmbrățișând totodată o formă de naționalism despre care criticii spun că se învecinează cu xenofobia. Mai mult, amândoi l-au criticat pe filantropul liberal evreu George Soros.

Problema antisemitismului în Europa, inclusiv în Ungaria, și poziția generală a lui Orban împotriva migranților continuă să creeze îngrijorare în rândul oficialilor americani. Donald Trump a admis, pe un ton mucalit, în fața reporterilor de la Casa Albă că atât el, cât și Orban sunt “un pic controversați, dar e OK”. În ce-l privește, Viktor Orban a amintit ziariștilor că a mai fost la Casa Albă cu 18 ani în urmă (în timpul lui George W.Bush) și a “simțit diferența”. “Acum este un altfel de leadership, cu politici mai ambițioase”, a apreciat premierul ungar.

Trump ordonă un echipaj american pe Lună până în 2024

Administrația Trump a cerut Congresului să crească cheltuielile de anul viitor ale NASA cu 1,6 miliarde de dolari, ca “avans” pentru pregătirile de revenire a americanilor pe Lună până în 2024, transmite Reuters.

Solicitarea de creștere a finanțării, anunțată de președintele Trump pe Twitter, are loc la aproape două luni după ce vicepreședintele Mike Pence a anunțat obiectivul de reducere cu patru ani a termenului NASA de a readuce astronauți pe Lună pentru prima oară după 1972.

Propunerea de majorare va urca cheltuielile totale ale NASA pentru anul fiscal 2020 la 22,6 de miliarde de dolari. Cea mai mare parte a fondurilor suplimentare vor fi alocate pentru cercetările și dezvoltarea sistemului de aterizare pe Lună, potrivit unui rezumat al planului pus la dispoziție de NASA. “În administrația mea, readucem NASA la măreție și vom reveni pe Lună, iar apoi Marte. Actualizez bugetul pentru a include o sumă suplimentară de 1,6 de miliarde de dolari, astfel încât să revenim în spațiu în stil mare”, a scris președintele pe Twitter. Obiectivul anterior al NASA era să trimită un echipaj uman pe suprafața Lunii până în 2028, după amplasarea unei stații orbitale lunare până în 2024.

Noul obiectiv accelerat, o inițiativă care va costa zeci de miliarde de dolari, survine în condițiile în care NASA a avut dificultăți în privința sprijinului partenerilor privați pentru reluarea misiunilor spațiale lansate de pe pământ american, pentru prima oară de la închiderea programului precedent, în 2011. Administratorul NASA, Jim Bridenstine, a numit solicitarea de majorare a fondurilor drept “un avans de încredere” din partea Casei Albe. “Obiectivul nostru este să construim un program care să ne ducă pe Lună cât mai curând posibil”, a declarat Bridenstine reporterilor, într-o conferință telefonică.

Record în ultimul deceniu: 461 de români au renunțat la cetățenia țării noastre

Peste 460 de români au renunțat la cetățenia țării noastre în 2018, un număr record după anul 2010. În total, începând din 2010, 3.200 de români au renunțat la cetățenie, iar mai mult de jumătate au ales cetățenia Austriei, potrivit Ministerul Justiției.

În urma unei interpelări a senatorului USR Radu Mihail, Ministerul Justiției a transmis că, începând cu 2010, 3.200 de români au renunțat la cetățenia țării noastre, iar recordul a fost anul trecut, când 461 de români au renunțat la cetățenie. Cei mai mulți dintre românii care au renunțat la cetățenie în 2018 - 278 - au ales cetățenia Austriei, în timp ce 82 au ales să fie cetățeni olandezi. De altfel, mai mult de jumătate dintre cei 3.200 de români care au renunțat la cetățenie începând cu 2010 - 1.642 - au optat pentru cetățenia Austriei, în timp ce 575 de români au ales cetățenia Olandei, iar 298 au devenit cetățeni norvegieni. Conform datelor disponibile începând cu 2010, cele mai puține cereri de renunțare a cetățeniei române - 230 - au fost în acel an, precum și în 2014 - 247. În anul 2015, s-au înregistrat 416 cereri de renunțare la cetățenia română, în 2016 - 365, iar în 2017 - 337. De la începutul acestui an, 89 de români au cerut să renunțe la cetățenia țării noastre.

Mai multe state din Uniunea Europeană, precum Italia, Franța, Marea Britanie sau Ungaria, țări care găzduiesc importante comunități românești, permit dubla cetățenie sau cetățenia multiplă. Chiar și în această situație, unii cetățeni români pot opta să renunțe la cetățenia română în momentul în care o obțin pe cea a unui stat care acceptă dubla cetățenie.

Slovacia: Doi presupuși autori ai asasinării unui jurnalist, acuzați pentru o altă crimă

Doi presupuși autori ai asasinării unui jurnalist slovac care ancheta cazuri de corupție sunt implicați într-o altă crimă, a anunțat luni poliția națională, relatează AFP. “Două persoane din dosarul asasinării lui Jan Kuciak au fost puse sub acuzare pentru crima cu premeditare a unui om de afaceri” la domiciliul acestuia în decembrie 2016, a informat poliția pe pagina sa de Facebook. Poliția i-a identificat pe cei doi ca fiind T.S.și M.M., adăugând că arma crimei, o armă de foc, a fost găsită într-un râu. Media locale au identificat victima ca fiind Peter Molnar, un om de afaceri din orașul Kolarovo (vest), iar acuzații Tomas S. și Miroslav M. Cei doi indivizi au fost acuzați anul trecut de asasinarea lui Jan Kuciak care se pregătea să publice un raport asupra legăturilor dintre oameni politici slovaci și mafia italiană prezentă în Slovacia, precum și a fraudelor din jurul fondurilor agricole europene. Jurnalistul și logodnica sa au fost împușcați în februarie 2018 la domiciliul lor. Dubla crimă și raportul lui Jan Kucik publicat postum au declanșat importante manifestații în această țară cu o populație de 5,4 milioane de locuitori și au dus la demisia premierului Robert Fico. Ulterior, acesta a fost înlocuit cu Peter Pellegrini. Pe lângă Tomas S. și Miroslav M., alte trei persoane sunt acuzate pentru uciderea lui Jan Kuciak. Printre acestea figurează omul de afaceri slovac Marian Kocner, ale cărui activități au făcut obiectul anchetelor jurnalistice ale lui Jan Kuciak și care, potrivit procurorilor, ar fi comandat această crimă, precum și o fostă interpretă de limba italiană pentru Kocner, Alena Zs. Aceasta a fost inculpată de curând pentru o altă crimă, asasinarea în 2010 a unui fost primar al orașului Hurbanovo (vest).


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.