MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Cimpanzeii formează legături care le asigură succesul parental și starea de bine
Relația dintre copii și părinți joacă un rol esențial în dezvoltarea personală, dar oare același lucru este valabil și în cazul rudelor noastre cele mai apropiate, cimpanzeii? Potrivit unui studiu condus de Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din Leipzig, Germania, publicat luni în jurnalul Nature Human Behaviour, cimpanzeii cresc în grupuri familiale stabile, care le asigură succesul parental și supraviețuirea.
Oamenii de știință au analizat, pe parcursul a patru ani, comportamentul cimpanzeilor sălbatici din Parcul Național Tai, Coasta de Fildeș, și au constatat că, asemenea copiilor umani, cimpanzeii tineri dezvoltă diferite tipuri de atașament în raport cu mamele lor.
Unii se simt în siguranță, explorează mediul înconjurător cu încredere și apelează la mamă în momente de suferință, deoarece știu că aceasta este acolo pentru a-i sprijini, în timp ce alții tind să fie mai independenți și nu caută atât de mult confortul matern - aceștia din urmă au un atașament 'nesigur-evitant'. Însă, spre deosebire de oameni, cimpanzeii sălbatici nu prezintă semne de atașament 'dezorganizat', care este resimțit de 23,5% dintre copii și de 61% dintre cimpanzeii orfani crescuți în captivitate.
La om, atașamentul dezorganizat apare atunci când un copil se teme de persoana care îi poartă de grijă și, ca urmare, poate manifesta comportamente confuze - deși dorește afecțiune, se teme de persoana care are grijă de el. Acest tip de atașament poate duce la dificultăți de reglare emoțională și de integrare socială și, pe termen lung, la probleme de sănătate mintală.
Atașamentul dezorganizat este considerat ma ladaptativ deoarece astfel copilul nu știe cum să răspundă în momente de suferință, ceea ce îi poate afecta capacitatea de a face față situației în mod eficient și îi poate afecta supraviețuirea în general. Cimpanzeii din captivitate, în special orfanii crescuți de oameni, dezvoltă adesea acest tip de atașament, probabil din cauza lipsei unui îngrijitor permanent. Însă, în sălbăticie, unde cimpanzeii cresc în grupuri familiale stabile și se confruntă cu presiuni naturale de supraviețuire, cercetătorii nu au descoperit nicio dovadă de atașament dezorganizat. 'În natură, nu am găsit nicio dovadă a tiparului de atașament dezorganizat, ceea ce susține ipoteza că acest tip de atașament ar putea să nu fie o strategie de adaptare pentru supraviețuirea în fața constrângerilor de mediu', a declarat Eléonore Rolland, autoare principală a studiului.
Teoria atașamentului este un concept-cheie în psihologie, care explică modul în care relațiile timpurii influențează dezvoltarea emoțională și socială.
Atașamentul sigur, sau securizant, este asociat cu încrederea și reziliența, în timp ce atașamentul nesigur și dezorganizat poate fi asociat cu anxietatea, stresul sau dificultățile relaționale.
Faptul că cimpanzeii sălbatici nu au prezentat un atașament dezorganizat ridică noi semne de întrebare cu privire la parentingul omului modern. Aceste rezultate 'ne dau de gândit - s-au îndepărtat unele instituții umane moderne sau practici de îngrijire de ceea ce este mai bun pentru dezvoltarea copilului?', a notat Rolland. Autorii cercetării susțin că, prin identificarea modelelor de atașament la cimpanzeii sălbatici, 'oferim informații importante despre rădăcinile comportamentului social uman', a declarat coautorul Roman Wittig.
'Descoperirile noastre sugerează că strategiile de atașament obișnuite la primate pot reflecta o moștenire evolutivă comună. Prevalența ridicată a atașamentului dezorganizat la oameni și la cimpanzeii orfani din captivitate, spre deosebire de cimpanzeii sălbatici, susține, de asemenea, ideea că mediul de creștere joacă un rol important în modelarea tipurilor de atașament', a precizat la rândul său Catherine Crockford, coautoare a studiului.
Autorii cercetării consideră că aceste constatări oferă o mai bună înțelegere atât a cimpanzeilor, cât și a oamenilor, și încurajează continuarea studiilor asupra modului în care experiențele de viață timpurii modelează dezvoltarea socială și emoțională în cadrul speciilor.
O stea s-a apropiat prea mult de o gaură neagră și astronomii observă ultimii săi ani de viață
O stea din galaxia LEDA 3091738 aflată la 300 de milioane de ani lumină s-a apropiat prea mult de gaura neagră supermasivă din centrul acestei galaxii și, conform astronomilor, în mai puțin de 6 ani ar putea fi complet distrusă de aceasta, transmite luni Space.com.
Conform studiului publicat de astronomi în numărul din 6 mai al The Astrophysical Journal, gaura neagră supermasivă numită neoficial 'Ansky' este orbitată de un obiect de cu o masă mult mai mică. Acest nume este derivat din numele de catalog al găurii negre, ZTF10acnsky, după ce activitatea sa a fost observată în cadrul Zwicky Transient Facility, pe Telescopul Samuel Oschin de la Observatorul californian Palomar în 2019. Conform studiului, Ansky produce erupții de raze X cu o periodicitate de aproximativ 4 zile și jumătate, iar fiecare erupție durează o zi și jumătate după care se oprește și ciclul se reia. Astronomii numesc acest fenomen 'erupții cvasi-periodice' (QPE). Până în prezent au fost descoperite doar 8 surse de QPE în întregul Univers cunoscut, iar gaura neagră Ansky produce cele mai energetice erupții dintre cele opt.
Aceste observații au fost realizate de o echipă de astronomi coordonată de Joheem Chakraborty, cercetător la Massachusetts Institute of Technology. Echipa de astronomi a avut acces la instrumentul NICER (Neutron star Interior Composition Explorer) ce este amplasat pe exteriorul Stației Spațiale Internaționale (ISS) precum și la telescopul spațial XMM-Newton, aparținând Agenției Spațiale Europene.
'Aceste QPE sunt fenomene misterioase și extraordinar de interesante', a declarat Joheem Chakraborty. 'Unul dintre cele mai interesante aspecte sunt legate de natura cvasi-periodică a acestor fenomene. Încă lucrăm la metodologiile și cadrul de care avem nevoie pentru a înțelege ce produce aceste fenomene, iar proprietățile neobișnuite ale lui Ansky ne ajută să îmbunătățim aceste unelte', a mai susținut el.
Gaura neagră supermasivă Ansky are o masă de ordinul unui milion de sori. Ea este înconjurată de un așa-numit disc de acreție, care este un tor de gaze fierbinți care se învârt în jurul găurii negre, așteptând să fie consumate. Între timp, un obiect de masă stelară obitează foarte aproape de această gaură neagră și trece periodic prin discul de acreție. În acele momente, unde de șoc străbat acest discul de acreție iar temperatura gazelor crește în apropierea punctului de intrare al stelei. Gazele fierbinți sunt expulzate din calea orbitală a stelei, producându-se niște uriașe erupții de materii superfierbinți ce sunt proiectate în spațiu. Încălzirea acestor gaze expluzate din discul de acreție produce fenomenul QPE.
'În majoritatea sistemelor QPE, o gaura neagră supermasivă probabil că dislocă materie dintr-o stea aflată pe o orbită prea apropiată, generând un disc mai mic, foarte apropiat de ea', susține Lorena Hernández-García de la Universitatea din Valparaiso, Chile. Ea a condus echipa de astronomi care a descoperit gaura neagră Ansky în 2019. 'În cazul lui Ansky, noi credem că discul este mult mai mare și poate include obiecte mai îndepărtate, generând intervalele de timp mai lungi pe care le observăm'. Echipa coordonată de Chakraborty a observat gaura neagră Ansky cu dispozitivul NICER de 16 ori pe zi în perioada mai - iulie 2024, monitorizând periodicitatea erupțiilor și orice modificări ale acestei periodicități. După ce au adăugat datele obținute de la telescopul spațial european XMM-Newton, astronomii au descoperit că obiectul din apropierea lui Ansky este o stea care își trăiește ultimele clipe.
Energia orbitală a stelei este suficientă pentru a încălzi gazul din discul de acreție al găurii negre și apoi produce erupții ale unei mase de materie echivalentă planetei Jupiter la viteze de până la 15% din viteza luminii. De fiecare dată când steaua plonjează prin discul de acreție și produce fenomenul QPE, pierde o parte din energia orbitală, ceea ce o face să se apropie din ce în ce mai mult de gaura neagră.
Presupunând că această stea are aceeași masă ca și Soarele, se vor mai produce aproximativ 400 de fenomene QPE, într-un interval de timp de 2000 de zile, sau 5 până la 6 ani, până când steaua își va pierde întreaga energie orbitală. În cadrul acestui proces, orbita ei se micșorează, iar frecvența de producere a erupțiilor QPE va crește, până când steaua va fi complet distrusă de forțele gravitaționale mareice ale găurii negre. Dacă steaua are masa mai mare decât Soarele, atunci va supraviețui o perioadă mai lungă de timp.
În ambele cazuri, micșorarea orbitei acestei stele, corelată cu o frecvență mai ridicată de producere a erupțiilor QPE, vor putea fi observate în următorii ani. Modificarea frecvenței de producere a fenomenelor QPE va face posibilă și calcularea cu precizie a masei stelare. 'Vom observa gaura neagră Ansky cât de mult vom putea. Încă suntem la începutul înțelegerii fenomenelor QPE. Avem foarte multe de învățat', a mai susținut Chakraborty.
Instrumentele NICER și XMM-Newton vor continua să monitorizeze gaura neagră, adunând datele necesare pentru a estima când steaua respectivă își va pierde energia orbitală și va fi consumată de Ansky. Atunci când acest ultim act se va produce, va fi eliberată o cantitate colosală de energie, iar astronomii vor putea observa, în timp real, întregul proces de distrugere a unei stele.
Trump intenționează să vină în Turcia la negocierile dintre Ucraina și Rusia
Președintele american Donald Trump a declarat luni că, în timpul turneului pe care-l începe în Orientul Mijlociu, intenționează să efectueze o escală joi în Turcia dacă va fi confirmată desfășurarea acolo a unor negocieri între Ucraina și Rusia și dacă va considera că prezența sa ar putea fi utilă, relatează agențiile AFP și Reuters.
„Mă gândesc să zbor acolo. Nu știu unde voi fi joi. Am multe întâlniri, dar mă gândesc acum să zbor acolo. Există o posibilitate, presupun, dacă cred că lucrurile se pot întâmpla”, a spus Trump despre negocierile ruso-ucrainene preconizate să se desfășoare joi la Istanbul. El începe luni un turneu în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite (EAU) și Qatar.
În urma unui summit găzduit sâmbătă la Kiev de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, aliații europeni ai Ucrainei, în special președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și cancelarul german Friedrich Merz, i-au dat președintelui rus Vladimir Putin un ultimatum să accepte de luni un armistițiu necondiționat pentru o durată de 30 de zile în războiul din Ucraina, amenințându-l că în caz contrar vor impune Rusiei noi sancțiuni economice și vor intensifica livrările de arme către Kiev.
Moscova a reacționat propunând Kievului negocieri directe care să înceapă pe 15 mai la Istanbul, pe baza acordului nefinalizat la ultimele negocieri desfășurate tot acolo în primăvara anului 2022. În urma acestei propuneri, Zelenski a declarat că îl va aștepta pe Putin la Istanbul pe 15 mai pentru negocieri directe. La conferința zilnică de presă a Kremlinului, purtătorul de cuvânt al acestuia, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze inițiativa președintelui ucrainean pentru o întâlnire cu omologul său rus. Întrebat despre componența delegației ruse pentru întâlnirea preconizată să se desfășoare joi la Istanbul, el a răspuns că a 'spus deja tot' pe acest subiect.
Cât despre ultimatumul adresat Rusiei de aliații europeni ai Ucrainei să accepte începând de luni un armistițiu pentru 30 de zile, Peskov a afirmat că 'limbajul ultimatumurilor este inacceptabil' și a atenționat că 'nu se poate discuta cu Rusia în acest mod'. În acest timp, miniștrii de externe din șase țări europene, respectiv Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și Regatul Unit, plus șefa diplomației UE, Kaja Kallas, au avut luni la Londra o întâlnire la finalul căreia au cerut din nou Rusiei să accepte 'o încetare a focului imediată, completă și necondiționată timp de 30 de zile pentru a crea un spațiu de discuții pentru o pace justă, completă și durabilă'.
'Ceasul ticăie', a spus luni la prânz de asemenea un purtător de cuvânt al guvernului german. 'Mai avem 12 ore până la sfârșitul zilei, iar dacă până atunci încetarea focului nu este instituită, partea europeană va pune în mișcare pregătirea sancțiunilor' împotriva Rusiei, a indicat oficialul german.
Gérard Depardieu a fost condamnat la 18 luni de închisoare cu suspendare pentru agresiune sexuală
Gérard Depardieu a fost condamnat marţi la 18 luni de închisoare cu suspendare în absenţa sa, pentru agresarea sexuală a două femei în timpul filmărilor din 2021, informează AFP.
Actorul francez în vârstă de 76 de ani, care a fost reprezentat la audiere de avocatul său, a fost găsit vinovat de agresarea sexuală a lui Amélie, în prezent în vârstă de 54 de ani, şi a lui Sarah (prenumele schimbat), în vârstă de 34 de ani, scenograf şi, respectiv, asistent regie la filmul „Les Volets verts” al lui Jean Becker.
De asemenea, tribunalul i-a aplicat o pedeapsă de doi ani de interdicţie şi a dispus înscrierea sa în registrul agresorilor sexuali, la cererea procurorului general.
În martie, în timpul procesului, procurorul a cerut o pedeapsă de 18 luni de închisoare cu suspendare pe o perioadă de trei ani şi o amendă de 20.000 de euro pentru actor, considerând că agresiunile denunţate de cele două reclamante au fost într-adevăr „intenţionate”.
Actorul a negat întotdeauna faptele. „Nu văd de ce mi-ar plăcea să pipăi o femeie, fundul ei, sânii ei, nu sunt unul care agaţă în metrou”, a declarat el în faţa instanţei.
Gérard Depardieu a recunoscut totuşi că a atins-o pe Amélie, una dintre cele două reclamante, (pentru „a-i face viaţa grea”, a spus el, şi pentru a evita să cadă, pentru a se agăţa de ea), deşi nu a recunoscut niciodată acest lucru în timpul anchetei. De asemenea, el a declarat că nu ştia exact ce înseamnă agresiunea sexuală.
Numărul persoanelor strămutate intern a ajuns la un record de 83 de milioane în întreaga lume
Conflictele, precum cele din Sudan și Gaza, și dezastrele naturale au făcut ca numărul persoanelor strămutate în interiorul țării lor să ajungă la un nou nivel record de 83,4 milioane la sfârșitul anului 2024, conform unui raport anual publicat marți, informează AFP.
Numărul persoanelor strămutate a crescut cu 50% în ultimii șase ani, precizează Centrul de Monitorizare a Strămutărilor Interne (IDMC) și Consiliul Norvegian pentru Refugiați (NRC) în raportul lor comun publicat la Geneva. Acest număr de 83,4 milioane - echivalent cu populația Germaniei - trebuie comparat cu cele 75,9 milioane de persoane strămutate intern care existau în lume la sfârșitul anului 2023.
'Strămutarea internă are drept cauze care se intersectează conflictul, sărăcia și criza climatică, afectându-i cel mai grav pe cei mai vulnerabili', a declarat Alexandra Bilak, directoarea IDMC, citată într-un comunicat.
Spre deosebire de refugiații care fug dintr-o țară pentru a se stabili în alta, strămutații sunt persoane care au fost nevoite să-și părăsească locuințele, dar care rămân în țara lor. Numărul țărilor care semnalează deplasări cauzate atât de conflicte, cât și de catastrofe, a crescut de trei ori în 15 ani. Peste trei sferturi dintre persoanele strămutate intern din cauza conflictelor trăiesc în țări foarte vulnerabile la schimbările climatice. Aproape 90% din aceste deplasări forțate sunt cauzate de violențe și conflicte. Acestea afectează 73,5 milioane de oameni, un număr în creștere cu 80% din 2018. Catastrofele au forțat aproape 10 milioane de oameni să fugă și să se stabilească în alte locuri, un număr care s-a dublat în cinci ani.
La sfârșitul anului 2024, 10 țări aveau fiecare peste trei milioane de persoane strămutate intern din cauza conflictelor și violențelor.
Cu 11,6 milioane de strămutați, Sudanul are cel mai mare număr de aceste persoane vreodată înregistrat într-o singură țară, subliniază raportul.
Aproape întreaga populație a Fâșiei Gaza era de asemenea strămutată la sfârșitul anului 2024, chiar înainte de noile strămutări masive provocate de reluarea bombardamentelor israeliene, pe 18 martie, după încheierea unei încetări a focului de două luni. Confruntându-se cu mai multe uragane majore, cum ar fi Helene și Milton, care au dus la evacuări masive, Statele Unite au înregistrat 11 milioane de deplasări legate de dezastre naturale - aproape un sfert din totalul mondial, mai arată raportul.
Fenomenele meteorologice, adesea agravate de schimbările climatice, au provocat 99,5% din deplasările cauzate de dezastre anul trecut. Adesea, cauzele și efectele deplasării 'sunt legate, făcând crizele mai complexe și prelungind suferința persoanelor deplasate', conform raportului.
Aceste cifre alarmante apar într-un moment în care organizațiile umanitare mondiale se confruntă cu dificultăți mari din cauza înghețării de către președintele american Donald Trump a majorității ajutoarelor financiare americane. Numeroase reduceri bugetare afectează persoanele strămutate, care primesc de obicei mai puțină atenție decât refugiații.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
