Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: China devansează SUA în cursa tehnologică în mai toate domeniile

Ziarul de Vrancea
1 mar 2023 721 vizualizări

Este uneori un avans “uimitor în cercetarea de mare impact”, arată analiza unui think-tank australian

Statele Unite și alte țări occidentale pierd cursa cu China în ceea ce privește dezvoltarea de tehnologii avansate și atragerea specialiștilor de top, Beijingul putând stabili un monopol în anumite domenii, arată un studiu citat de The Guardian.

China conduce în 37 din cele 44 de tehnologii analizate în cadrul unui proiect de un an de zile realizat de think-tank-ul Australian Strategic Policy Institute. Printre domeniile vizate se numără bateriile electrice, rachetele hipersonice și comunicațiile avansate cum ar fi 5G și 6G.

Raportul, publicat joi, arată că SUA este lider doar în celelalte șapte tehnologii, cum ar fi vaccinurile, calculul cuantic și sistemele de lansare spațială.

Raportul a precizat că rezultatele s-au bazat pe cercetări „cu impact ridicat” în domenii tehnologice critice și emergente, concentrându-se pe lucrări publicate în reviste de top și care au fost foarte mult citate de cercetări ulterioare.

„Cercetarea noastră arată că China a pus bazele pentru a se poziționa ca prima superputere științifică și tehnologică a lumii, prin stabilirea unui avans uneori uimitor în cercetarea de mare impact în majoritatea domeniilor tehnologice critice și emergente”, se arată în raport. „Urmărirea tehnologiilor critice arată că, pentru unele tehnologii, toate cele 10 instituții de cercetare de top din lume au sediul în China și generează în mod colectiv de nouă ori mai multe lucrări de cercetare cu impact ridicat decât țara de pe locul al doilea (cel mai adesea SUA).”

Academia Chineză de Științe s-a clasat pe primul sau al doilea loc în majoritatea celor 44 de tehnologii incluse în cercetare, a adăugat raportul.

„Observăm, de asemenea, că eforturile Chinei sunt susținute prin importul de talente și cunoștințe: o cincime din lucrările sale de mare impact sunt semnate de cercetători cu pregătire postuniversitară într-o țară Five-Eyes”, se arată în raport, referindu-se la gruparea de partajare a informațiilor secrete formată din SUA, Canada, Regatul Unit, Australia și Noua Zeelandă. „Avansul Chinei este produsul unui design deliberat și al unei planificări politice pe termen lung, așa cum a fost subliniat în mod repetat de Xi Jinping și de predecesorii săi.”

Joe Biden a declarat luna trecută, în discursul său despre starea Uniunii, că SUA „investesc în inovația americană, în industrii care vor defini viitorul și pe care guvernul Chinei intenționează să le domine”. Dar institutul a declarat că există riscul ca Beijingul să stabilească un monopol în opt tehnologii, inclusiv în domeniul materialelor și producției la scară nanometrică, al hidrogenului și amoniacului pentru energie și al biologiei sintetice.

Raportul a declarat că progresele Chinei în domeniul rachetelor hipersonice cu capacitate nucleară în 2021 nu ar fi trebuit să fie o surpriză pentru agențiile de informații americane „deoarece, conform analizei noastre de date, în ultimii cinci ani, China a generat 48,49% din lucrările de cercetare de mare impact din lume în domeniul motoarelor avansate de aeronave, inclusiv hipersonice, și găzduiește șapte dintre primele 10 instituții de cercetare din lume în acest domeniu”.

În general, institutul a constatat, de asemenea, că există „un decalaj mare între China și SUA, care sunt cele două țări fruntașe, și toate celelalte”. „Datele indică apoi un mic grup de țări de rangul al doilea, condus de India și Marea Britanie: alte țări care apar în mod regulat în acest grup – în multe domenii tehnologice – includ Coreea de Sud, Germania, Australia, Italia și, mai rar, Japonia”, a precizat institutul.

Institutul a dezvăluit că cercetarea sa a fost finanțată de centrul de angajament global al Departamentului de Stat al SUA și de un grant din partea Proiectului special de studii competitive, o fundație care are ca scop consolidarea competitivității pe termen lung a Americii. De asemenea, institutul a cerut democrațiilor să înființeze fonduri suverane mari pentru cercetare, dezvoltare și inovare în domeniul tehnologiei critice, pe care să le suplimenteze în fiecare an. Acesta sugerează alocarea a 0,5% până la 0,7% din venitul național brut, cu coinvestiții din partea industriei. Potrivit acestuia, deși fondurile suverane ar trebui să sprijine cele mai promițătoare programe, guvernele ar trebui, de asemenea, să aloce unele fonduri pentru inițiativele de tip „luna de pe cer”, cu risc și recompensă ridicată.

Grecia caută răspunsuri după cel mai grav accident feroviar din istorie

bilanțul accidentului de tren ajuns la 46 de morți n ministrul transporturilor a demisionat, un șef de gară a fost arestat, în timp ce durerea se transformă în furie populară

Durerea și șocul provocate de accidentul de tren de la Larissa, petrecut în noaptea de marți spre miercuri și soldat cu 46 de morți, potrivit celui mai recent bilanț, s-a transformat în furie în Grecia, unde miercuri seara au izbucnit proteste, mulți considerând că este deznodământul iminent al unei situații precare ce durează de mulți ani. Protestatarii s-au ciocnit cu poliția în fața sediului central al Hellenic Train din Atena - compania responsabilă de întreținerea căilor ferate din Grecia. Proteste au avut loc, de asemenea, în Salonic și în orașul Larissa, în apropierea locului unde s-a produs dezastrul de marți seara.

Un tren de pasageri s-a ciocnit frontal cu un tren de marfă, ceea ce a declanșat un incendiu violent la vagoanele din față ale trenului de poasageri, care în mare parte au fost pur și simplu mistuite. Cel puțin 43 de persoane au murit, potrivit celui mai recent bilanț, și alte zeci sunt în spital.

Accidentul de marți s-a petrecut la nord de Atena. Trenul de pasageri de mare viteză, care avea la bord circa 350 de călători și care se îndrepta spre orașul Salonic, a intrat în coliziune cu un tren de marfă de pe aceeași linie care venea din direcția opusă. Vagoanele pur și simplu au zburat de pe șine și au luat foc. Mulți au ieșit prin ferestre pentru a scăpa din infern, în timp ce alții au fost aruncați până la 40 de metri în urma impactului.

Guvernul a declarat că o anchetă independentă va face dreptate. Între timp, ministrul transporturilor a demisionat, iar șeful de gară care ar fi dat semnalul greșit, ceea ce ar fi dus la ciocnirea trenurilor, a fost arestat. Trei zile de doliu național au fost declarate în întreaga țară în urma accidentului.

Mulți dintre cei 350 de pasageri aflați la bord erau studenți în vârstă de 20 de ani care se întorceau la Salonic după un weekend prelungit în care au sărbătorit intrarea în Postul Mare ortodox grec.

Premierul Kyriakos Mitsotakis a declarat că de vină pentru dezastru este “o tragică eroare umană”. Șeful de gară din Larissa, în vârstă de 59 de ani, a fost acuzat de omor prin neglijență. Acesta neagă însă orice abatere, punând accidentul pe seama unei defecțiuni tehnice.

Membrii sindicatelor feroviare consideră că sistemele de siguranță nu funcționau corespunzător, existând avertismente repetate în acest sens de-a lungul mai multor ani. În semn de protest și doliu, lucrătorii feroviari plănuiesc să intre în grevă față de ceea ce ei spun că este o neglijență generalizată de care se fac vinovate managementul căilor ferate, dar și guvernele succesive. “Durerea s-a transformat în furie pentru zecile de colegi și concetățeni morți și răniți”, a declarat sindicatul lucrătorilor feroviari într-o declarație în care anunță greva. “Lipsa de respect arătată de-a lungul anilor de către guverne față de căile ferate grecești a dus la acest rezultat tragic”, a adăugat acesta.

“Cunoaștem această situație de 30 de ani”

Ministrul transporturilor, Kostas Karamanlis, a demisionat în urma dezastrului, afirmând că își va asuma responsabilitatea pentru “eșecurile de lungă durată” ale autorităților de a repara un sistem feroviar despre care a spus că nu este adaptat pentru secolul XXI.

Dar în fața unui spital unde au fost aduse cadavrele victimelor accidentului, a fost atârnat un banner care acuză că orice deficiențe sistemice vor fi acoperite în cursul anchetei oficiale aflate în curs de desfășurare. La un priveghi organizată miercuri în Larissa pentru comemorarea victimelor tragediei, un manifestant a declarat că simțea că dezastrul este doar o chestiune de timp. “Rețeaua feroviară părea problematică, cu personal uzat și prost plătit”, a declarat Nikos Savva, un student la medicină din Cipru. Șeful de gară arestat nu ar trebui să plătească prețul “pentru un întreg sistem bolnav”, a adăugat el. “Este un accident inadmisibil. Cunoaștem această situație de 30 de ani”, a declarat și un medic stabilit în Larissa, Costas Bargiotas.

Un priveghi a avut loc și la Atena, în fața sediului companiei Hellenic Train, dar ulterior, lucrurile au degenerat în violențe în aceeași zonă, poliția folosind gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii care au aruncat cu pietre și au incendiat diverse obiecte pe străzi. Între timp, familiile au sosit la un spital din apropiere pentru a da mostre de ADN, astfel încât rudele dispărute să poată fi identificate. Acest proces va deveni din ce în ce mai dificil pe măsură ce vor fi recuperate tot mai multe rămășițe ale celor care se aflau în vagoanele din față ale trenului de pasageri și care au suportat din plin impactul frontal și incendiul care s-a declanșat. Purtătorul de cuvânt al pompierilor, Vassilis Varthakogiannis, a declarat că temperatura din interiorul primului vagon a atins 1.300C, ceea ce face “dificilă identificarea persoanelor care se aflau înăuntru”.

Valea Tempi, unde a avut loc accidentul, este un loc notoriu pentru accidente. În 2003, 23 de elevi au fost uciși într-un accident de autobuz acolo.

Centrele de tortură din Herson, înființate de statul rus

prizonierii - bărbați și femei - au fost supuși unor bătăi fizice, torturi cu șocuri electrice și înecare și au fost forțați să învețe și să recite sloganuri, poezii și cântece pro-ruse, arată o echipă de investigatori străini

Dovezile strânse de autoritățile din Herson în sudul Ucrainei arată că centrele de tortură rusești nu au fost înființate la întâmplare, ci au fost planificate și finanțate direct de statul rus, potrivit unei echipe de avocați ucraineni și internaționali condusă de un avocat din Marea Britanie, scrie The Guardian. Orașul s-a aflat sub control rusesc timp de opt luni, de la 2 martie anul trecut până când forțele ucrainene au intrat în oraș pe 11 noiembrie.

Avocații, numiți Mobile Justice Team, au declarat joi că au investigat 20 de camere de tortură din Herson și au concluzionat că fac parte dintr-un „plan calculat pentru terorizarea, subjugarea și eliminarea rezistenței ucrainene și distrugerea identității ucrainene”. Dovezile colectate de procurorii ucraineni și analizate de echipă includ planuri folosite de forțele de ocupație ale lui Vladimir Putin pentru a înființa, gestiona și finanța cele 20 de centre de tortură din Herson.

“Camerele de tortură în masă, finanțate de statul rus, nu sunt întâmplătoare, ci mai degrabă fac parte dintr-un plan atent gândit și finanțat, cu un obiectiv clar de a elimina identitatea națională și culturală ucraineană”, a spus avocatul britanic Wayne Jordash, care conduce echipa.

Peste 1.000 de supraviețuitori au prezentat dovezi și peste 400 de persoane au dispărut din Herson, spun avocații. Centrele erau conduse de serviciile de securitate ruse, FSB, precum și de serviciul penitenciar rus și de colaboratori locali, potrivit avocaților, și au fost concepute pentru a subjuga, reeduca sau ucide liderii ucraineni și disidenții obișnuiți.

Printre prizonieri se număra oricine avea o legătură cu statul ucrainean sau cu societatea civilă ucraineană, cum ar fi activiști, jurnaliști, funcționari publici și profesori. Alte victime au spus că au fost oprite aleatoriu pe stradă și apoi reținute pentru că aveau material “pro-ucrainean” pe telefoane. Prizonierii - bărbați și femei - au fost supuși unor bătăi fizice, torturi cu șocuri electrice și înecare. Au fost forțați să învețe și să recite sloganuri, poezii și cântece pro-ruse, spune echipa. Nu este clar dacă cei peste 400 de oameni care au dispărut au fost uciși în timpul ocupației sau au fost duși în Rusia.

“Planul lui Putin este să ocupe Ucraina, să supună populația ucraineană stăpânirii ruse și să distrugă identitatea ucraineană. Acest plan devine din ce în ce mai clar pe măsură ce dovezile crimelor de război proliferează și pe măsură ce investigațiile noastre progresează”, a spus Jordash.

El a înființat Echipa de justiție mobilă în mai pentru a ajuta procurorul general ucrainean să investigheze și să judece presupușii criminali de război ruși. Este finanțat de Ministerul de Externe al Marii Britanii, UE și Departamentul de Stat al SUA și își propune să umple un gol în serviciul național de urmărire penală al Ucrainei prin formare și mentorat. Înainte de invazie, Ucraina avea 8.000 de procurori, dar niciunul cu experiență specializată în crime de război.

Una dintre unitățile de tortură pe care echipa le-a examinat se afla în subsolul unui bloc de birouri, iar altele erau centre de detenție reutilizate, potrivit echipei.

Reporterii The Guardian s-au numărat printre zecile de jurnaliști care au văzut și auzit dovezi de tortură imediat după ce orașul a fost eliberat.

În noiembrie, The Guardian a vizitat un centru de detenție pentru minori și a vorbit cu victimele care fuseseră ținute acolo. Victimele și martorii care locuiau în jurul centrului au spus că nu au văzut niciodată fețele bărbaților care conduceau centrul în timp ce purtau cagoule și erau îmbărcați în negru. Trei vecini și doi comercianți locali din afara centrului de detenție pentru minori reutilizat au spus că au început să audă țipete la aproximativ șase săptămâni după ce au constatat că soldații ruși au preluat clădirea. Martorii au spus că au început să vadă oameni escortați cu pungi pe cap și cadavre scoase din clădire. „M-au bătut doar puțin, am avut noroc, dar colegii mei de celulă au fost bătuți rău”, a spus Zhenia Dremo în noiembrie. Dermo a descris cum “soldații ruși au atașat de testiculele și de penisul unui coleg de celulă un dispozitiv electric și timp de două ore l-au auzit urlând”. Un alt ucrainean a fost supus aceluiași tratament dar rușii nu au dus tortura până la capăt și nu au declanșat curentul electric, potrivit unui alt bărbat intervievat de The Guardian.

Părinții unei adolescente obeze, condamnați la închisoare pentru omor din neglijență gravă

Părinții unei adolescente britanice obeze decedate la vârsta de 16 ani în locuința familiei, în condiții extrem de sordide, au fost condamnați miercuri de justiție la pedepse de peste 6 ani de închisoare pentru omor involuntar prin neglijență gravă.

Kaylea Titford a fost găsită în condiții descrise de tribunal ca “nedemne de orice animal”, în haine și cearșafuri murdare, după ce decedase în casa familiei din Newton, Țara Galilor, în octombrie 2020. Adolescenta cântărea atunci 146 kg.

Kaylea, care se deplasa într-un scaun cu rotile, a murit în urma unei inflamații și a unei infecții datorate unor ulcerații provocate de obezitatea și imobilitatea sa.

Mama sa, Sarah Lloyd-Jones, în vârstă de 40 de ani, a fost condamnată de un tribunal din Swansea la 6 ani de detenție, iar tatăl său, Alun Titford, 45 de ani, a primit o pedeapsă de 7 ani și jumătate de închisoare.

Acuzații “au provocat moartea (fiicei lor) printr-o neglijență șocantă și prelungită în timpul izolării” din pandemie, a rezumat judecătorul. “Este un caz oribil care a dus la moartea unui copil complet dependent, vulnerabil, imobilizat la pat, handicapat”, a adăugat el.

Cu câteva ore înainte de moartea fetei, tatăl ei a auzit-o strigând, dar, ca răspuns, i-a trimis două mesaje prin telefon pentru a-i cere să înceteze, a povestit judecătorul. “Ulcerațiile de pe corpul lui Kaylea (...) sunt cele mai grave pe care expertul le-a văzut vreodată”.

Mama fetei s-a recunoscut vinovată și nu a mai compărut la proces, spre deosebire de tată, care a negat faptele. În fața justiției, el a explicat că nu s-a ocupat de fată pentru că era “leneș“.

Kaylea trăia imobilizată în cearșafuri murdare, culcată pe preșuri pentru câini. Camera ei era murdară și aglomerată, cu sticle cu urină.

Serviciile de urgență chemate la fața locului pe 10 octombrie 2020 au descris o duhoare de “putregai” în cameră, unde au fost găsite larve, despre care experții cred că s-au hrănit din cadavru.

Adolescenta, care era școlarizată înaintea de pandemie la un liceu din Newton, era descrisă de personalul acestuia ca “amuzantă și vorbăreață”, însă nu a revenit la școală după ridicarea restricțiilor.

Potrivit acuzării, Kaylea, care nu mai era supravegheată pentru planurile dietetic și fizic din 2017, nu s-a mai dat jos din pat în timpul pandemiei, iar scaunul său cu rotile a devenit prea mic.

Tatăl ei a afirmat că mama, Sarah Lloyd-Jones, care era asistentă socială, avea responsabilitatea de a se ocupa de fiica lor și că el se derobase de rolul său atunci când fata a ajuns la pubertate.

După pronunțarea verdictului și din cauza caracterului “anormal de dureros” al procesului, judecătorul le-a propus juraților să aibă acces la servicii de consiliere psihologică și să fie exceptați de la a mai fi jurați în următorii zece ani.

Marea Britanie a luat în calcul exterminarea tuturor pisicilor, la începutul pandemiei

Guvernul britanic a luat în calcul posibilitatea exterminării tuturor pisicilor de companie în primele zile ale pandemiei de Covid, a declarat un fost secretar de stat, citat de The Guardian. Nu era clar dacă pisicile domestice pot transmite coronavirusul, a afirmat James Bethell. El a declarat pentru Channel 4 News: „Ceea ce nu trebuie să uităm este cât de puțin am înțeles despre această boală. A existat un moment în care nu știam foarte clar dacă animalele domestice pot transmite boala. De fapt, la un moment dat, a existat ideea că ar putea fi nevoie să cerem publicului să extermine toate pisicile din Marea Britanie. Vă puteți imagina ce s-ar fi întâmplat dacă am fi vrut să facem asta?”.

În iulie 2020, în plină criză Covid, proprietarii de pisici au fost avertizați să nu-și sărute animalele de companie după ce o femelă siameză a devenit primul animal cunoscut în Marea Britanie care a contractat boala.

Margaret Hosie, profesor de virologie comparată la Universitatea din Glasgow, care a condus programul de depistare, i-a sfătuit atunci pe proprietarii de pisici să „respecte o igienă foarte atentă”.

Șeful lui James Bethell de la acea vreme, fostul ministru al Sănătății Matt Hancock, se confruntă cu o serie de acuzații bazate pe o scurgere de peste 100.000 de mesaje WhatsApp. Mesajele oferă o perspectivă asupra modului în care a funcționat guvernul britanic la începutul pandemiei. Printre acestea se numără sugestia că Hancock a respins sfatul medicului-șef al Angliei, profesorul Sir Chris Whitty, de a testa anti-Covid toate persoanele care intră în centrele de îngrijire a bătrânilor din Anglia.

Presa rusă: Moscova se gândește la utilizarea preventivă a armelor nucleare

Moscova dezvoltă un nou tip de strategie militară ce prevede recurgerea la arme nucleare pentru a se proteja împotriva unei posibile agresiuni a SUA, relatează joi agenția de presă RIA, care citează un articol apărut într-o publicație a Ministerului rus al Apărării.

Articolul, publicat în revista Voennaia Misl (Gândirea militară), arată că Washingtonul este îngrijorat că și-ar putea pierde dominația asupra lumii și, prin urmare, a pregătit “aparent” planuri de a lovi Rusia pentru a o neutraliza. Ca răspuns, specialiștii ruși “dezvoltă în mod activ o formă promițătoare de utilizare strategică a forțelor armate ruse - o operațiune a forțelor strategice de descurajare”. Acest lucru “presupune utilizarea de arme strategice moderne, ofensive și defensive, nucleare și nenucleare, ținând cont de cele mai recente tehnologii militare”, scrie RIA.

Moscova, se mai arată în articol, trebuie să fie capabilă să demonstreze Statelor Unite că nu poate paraliza sistemul de rachete nucleare al Rusiei și că nu va putea să respingă un atac de retorsiune.

Articolul este cel mai recent dintr-o serie de comentarii și declarații belicoase ale politicienilor și comentatorilor ruși care sugerează că Moscova ar fi pregătită, dacă este necesar, să își desfășoare vastul arsenal nuclear, notează Reuters, care precizează că Ministerul rus al Apărării nu a răspuns deocamdată la o solicitare de confirmare a articolului publicat de RIA.

Vladimir Putin a suspendat săptămâna trecută un tratat istoric cu SUA de control al armelor nucleare, New START, și a anunțat că noi sisteme strategice au fost puse în stare de luptă, amenințând totodată că va relua testele nucleare. Deși Moscova afirmă că ar folosi armele nucleare doar în cazul în care integritatea teritorială a Rusiei ar fi amenințată, aliații lui Putin au sugerat că acestea ar trebui folosite și ca atac preventiv.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, un aliat al lui Putin, a declarat săptămâna aceasta că furnizarea continuă de armament de către Occident către Kiev riscă să ducă la o catastrofă globală, repetând amenințarea cu un război nuclear din cauza Ucrainei.

Asasinul lui Robert Kennedy rămâne în închisoare

O nouă cerere de eliberare condiționată a lui Sirhan Sirhan, asasinul lui Robert Kennedy în 1968, a fost respinsă miercuri de o comisie specializată din California.

În vârstă de 78 de ani, Sirhan este încarcerat de peste cincizeci de ani, în pofida îndoielilor care înconjoară responsabilitatea sa în acest asasinat care a bulversat profund viața politică americană. Lui Sirhan i s-a respins astfel o nouă cerere, după numeroase solicitări în acest sens. În august 2021, o altă comisie a dat undă verde eliberării sale, dar guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, s-a opus acestei decizii în ianuarie anul următor.

Guvernatorul democrat a apreciat atunci că deținutul reprezintă în continuare “o amenințare pentru securitatea publică” și a citat mai mulți factori pentru a-și explica decizia, printre care refuzul lui Sirhan “să își accepte vina în această crimă”. Sirhan a fost declarat vinovat la 17 aprilie 1969 de uciderea senatorului de New York, fratele mai mic al lui John Fitzgerald Kennedy, și el asasinat.

Robert “Bobby” Kennedy se afla în campanie pentru a obține învestitura democrată în vederea alegerilor prezidențiale când a fost împușcat la Hotelul Ambassador din Los Angeles. Mai întâi condamnat la moarte, Sirhan și-a văzut sentința comutată în închisoare pe viață în 1972.

Îndoielile cu privire la vinovăția lui Sirhan rămân încă de la procesul său. Audierea a dezvăluit că Bobby Kennedy a fost atins de un glonț în spatele urechii drepte tras de la mică distanță, dar Sirhan se afla în fața sa, potrivit unor martori.

Mai târziu, s-a scris că în noaptea dramei au fost trase 13 focuri de armă, iar arma lui Sirhan avea o capacitate de numai opt cartușe. Suspiciunile legate de verdict au făcut ca Robert F. Kennedy Jr. să-l viziteze pe Sirhan în închisoare.

“M-am dus pentru că eram curios și tulburat de dovezile pe care le-am văzut”, a declarat el pentru Washington Post în 2018. “Am fost tulburat de ideea că este posibil ca o persoana greșită să fie condamnată pentru uciderea tatălui meu”, a adăugat. Bobby Junior și fratele său mic, Douglas Kennedy, au susținut tentativa de eliberare a lui Sirhan în 2021.

Imigrant palestinian, Sirhan și-a justificat inițial crima invocând sprijinul acordat de Robert Kennedy vânzării de avioane militare Israelului. În timpul cererii sale de eliberare condiționată din 2016, Sirhan a mărturisit că a băut prea mult în noaptea crimei și că și-ar fi dorit “să nu se fi întâmplat nimic”. De asemenea, el a dat asigurări că mărturiile din timpul procesului au fost făcute la sugestia unui avocat care l-a sfătuit greșit și l-a convins că este vinovat.

Columbia: Un urmaș al baronului drogurilor “Otoniel” găsit mort

Unul dintre presupușii moștenitori ai lui “Otoniel”, șeful celui mai puternic cartel de droguri din Columbia, a fost descoperit mort miercuri în nord-vestul țării, a anunțat un responsabil al poliției.

“Am găsit un corp căruia i-am luat amprentele digitale”, a declarat colonelul Oscar Cortes într-o înregistrare video transmisă media.

Descoperit pe un drum, cadavrul a fost identificat ca fiind al lui Wilmar Antonio Quiroz, alias “Siopas”, numărul doi al AGC (Autodefensas Gaitanistas de Colombia), de asemenea cunoscut sub numele de Clanul Golfului.

“Siopas” și alți doi presupuși criminali, “Chiquito Malo” și “Gonzalito”, sunt considerați de autoritățile columbiene ca succesorii lui Dairo Antonio Usuga, alias “Otoniel”, șeful Clanului Golfului extrădat în Statele Unite anul trecut.

Poliția columbiană oferea o recompensă de 1,2 milioane de dolari pentru orice informație care permite localizarea vreunuia din acești trei lideri. Colonelul Cortes nu a precizat cauza morții lui “Siopas”, al cărui cadavru a fost găsit la trei kilometri de orașul Dabeiba, fieful istoric al clanului. “Anchetăm asupra mobilului crimei”, a declarat el.

Potrivit acestuia, “Siopas” a condus toate operațiunile clanului din departamentul Choco (vest) și litoralul columbian la Oceanul Pacific. În aceste regiuni, AGC, care are aproximativ 3.000 de membri, se află într-o rivalitate sângeroasă cu Armata de Eliberare Națională (ELN) pentru controlul rutelor traficului de droguri, potrivit autorităților.

“Otoniel”, fostul șef al organizației, a pledat în ianuarie, în fața unui tribunal din New York, vinovat de trafic internațional de cocaină. El își va cunoaște pedeapsa în iulie și riscă închisoarea pe viață.

Extrădarea sa în mai 2022, șapte luni după arestarea sa în Columbia, a fost urmată de o campanie sângeroasă de asasinate împotriva polițiștilor din țara sa. Dar după alegerea la conducerea Columbiei a președintelui de stânga Gustavo Petro, favorabil negocierilor cu mai multe grupuri armate, “Otoniel” a cerut bandei sale în august 2022 să pună capăt acestui val de crime. De atunci, liderii AGC căută să beneficieze de politica așa-zisă de “pace totală” a președintelui Petro, vizând găsirea unui compromis între guvern și diferitele organizații armate.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.