Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: China: 29 de morți în incendiul produs într-un spital din Beijing

Corneliu Condurache
18 apr 2023 694 vizualizări

12 persoane au fost arestate, printre care și directorul unității medicale

Directorul unui spital din Beijing a fost arestat după ce un incendiu izbucnit în această instituție s-a soldat cu moartea a 29 de persoane, în una din cele mai grave catastrofe produse în capitala chineză în ultimii 20 de ani, au anunțat miercuri autoritățile. Acest incendiu, produs marți, a forțat pacienții să încerce să se salveze ieșind pe ferestre, atârnându-se de cearșafuri sau refugiindu-se pe aparatele de aer condiționat de pe fațadă, potrivit imaginilor publicate pe rețelele de socializare și cenzurate rapid.

Bilanțul a fost comunicat de Li Zongrong, adjunct al primarului districtului Fengtai, unde se află spitalul, și care a prezentat în cursul unei conferințe de presă "sincerele sale condoleanțe" familiilor victimelor. "Ne încearcă profunde remușcări și ne simțim vinovați", a declarat el jurnaliștilor, cerând totodată "scuze populației din întregul oraș".

Printre victime figurează 16 femei și 13 bărbați, a precizat acesta. Poliția municipală a anunțat la rândul său arestarea a 12 persoane, între care directorul spitalului și angajați ai unei întreprinderi însărcinate cu lucrări de renovare în clădire.

Potrivit unei anchete preliminare, incendiul ar fi fost declanșat de "scântei generate în cursul lucrărilor de renovare internă". Aceste scântei "au aprins substanțele volatile din vopseaua inflamabilă de pe șantier", potrivit anchetei.

O puternică prezență polițienească era în continuare vizibilă miercuri dimineața în jurul clădirii, încercând să descurajeze grupurile de trecători care observau și filmau cu telefoanele mobile. Intrarea principală a clădirii părea aproape intactă în exterior, dar imagini din interior publicate de media economică Caixin arată paturi în întregime calcinate și pereți înnegriți.

Pe o fațadă a complexului spitalicesc pot fi văzute ferestre și ziduri înnegrite de funingine, precum și un geam spart. Alerta despre izbucnirea focului la spitalul Changfeng a fost dată marți cu puțin timp înainte de ora locală 13:00 (05:00 GMT), iar incendiul a fost stins o jumătate de oră mai târziu, potrivit media locale.

Din cele 29 de victime, 26 erau pacienți, doi angajați ai spitalului și alta - o rudă a unui pacient.

Autoritățile municipale au indicat că 39 de răniți în incendiu erau în continuare spitalizați miercuri dimineață.

Acest incendiu este cel mai grav în capitala chineză din ultimii peste 20 de ani. În iunie 2002, un incendiu într-o cafenea internet se soldase cu moartea a 25 de studenți.

Imagini cu oameni încercând să scape de flăcări cățărați pe aparate de aer condiționat instalate pe fața spitalului sau agățându-se de cearșafuri înainte de a sări din clădire au fost difuzate pe rețele de social media.

Mai multe familii ale pacienților afirmă că au pierdut contactul cu rudele lor, pacienții dați dispăruți fiind în special persoane vârstnice având dificultăți în a se deplasa, a indicat miercuri Cotidianul tineretului chinez, jurnal oficial.

Pe rețeaua de socializare chineză Weibo, unii internauți se plângeau miercuri de cenzura online aplicată rapid în jurul acestei tragedii.

SUA inculpă naționaliști afroamericani de acțiuni în favoarea Rusiei

Departamentul american al Justiției i-a inculpat pe fondatorul Omali Yeshitela și pe trei membri - Penny Joanne Hess, Jesse Nevel și Augustus Romain - ai African People's Socialist Party (APSP) și Uhuru Movement, o grupare naționalistă afroamericană, pe care-i acuză de colaborare cu serviciile ruse de spionaj în vederea influențării alegerilor în Statele Unite. Ei sunt suspectați de faptul că au servit ca agenți în serviciul Rusiei și că au conspirat împotriva intereselor americane prin încercarea de a influența mai multe alegeri. Ei riscă până la zece ani de închisoare.

Potrivit acuzării, cei patru inculpați au primit bani și susținere atât de la Aleksandr Ionov, un cetățean rus care opera sub acoperire și se prezenta ca liderul unei mișcări împotriva globalizării, cât și din partea unor spioni ai serviciilor secrete ruse (FSB). ”Anunțul de azi prezintă o imagine alarmantă a acțiunilor Guvernului rus și limitelor pe care FSB este pregătit să le treacă pentru a se amesteca în alegerile noastre, să semene discordie în țara noastră și, până la urnă, să recruteze cetățeni americani care să-i ajute în eforturile lor”, denunță adjunctul interimar al directorului FBI Kurt Ronnow.

Justiția americană îi acuză pe toți de faptul că știau că Aleksandr Ionov - suspectat că a fugit în Rusia - lucra pentru Moscova.

Mișcarea naționalistă de culoare, asociată numelor lui Malcolm X sau Black Panther - a luat amploare în Statele Unite la mijlocul secolului XX și revendică o logică a confruntării cu autoritățăile cu scopul de a apăra interesele afroamericanilor. APSP - înființat în 1972 - apără ”clasa muncitorare africană” de ”dominația capitalistă și colonialistă americană”, se arată pe site-ul Partidului Socialist Popular African. Fondatorul APSP, Omali Yeshitela, a efectuat o vizită în Rusia în 2015 și a încheiat un acord cu mișcarea lui Aleksandr Ionov, potrivit acuzării.

În 2016, aceasta a finanțat un tuneu de manifestații organizate de APSP în susținerea unei ”Petiții privind crima de genocid împotriva poporului african în Statele Unite”. În afara acestei operațiuni de destabilizare, inculpații au încercat să influențeze, în 2017 și 2019, alegerile locale din Sankt Petersburg, în Florida, unde se află sediul APSP. Ei sunt suspectați de faptul că au încercat să influențeze alegerile naționale din 2020. În 2022, unul dintre inculpați, Augustus Romain a primit fonduri de la Aleksandr Ionov ”pentru a promova interesele Rusiei în legătură cu invazia rusă a Ucrainei”, potrivit acuzării.

Ucraina rămâne într-adevăr fără muniție pentru apărare antiaeriană

n o întâlnire crucială a aliaților occidental va avea loc vineri

 

Principalul subiect al întâlnirii aliaților Ucrainei, care va avea loc vineri la baza militară Ramstein din Germania, va fi refacerea stocurilor de muniție pentru apărarea antiaeriană ucraineană, conform unor surse Financial Times, citate de BBC. Acest lucru este important nu numai pentru apărarea împotriva atacurilor rusești, ci și pentru succesul așteptatei ofensive a armatei ucrainene.

Epuizarea iminentă a muniției pentru sistemele de apărare aeriană ucraineană, în special pentru cele de fabricație sovietică, a fost una dintre principalele dezvăluiri din documentele Pentagonului scurse la începutul lunii aprilie. La Kiev, această problemă a fost recunoscută neoficial, iar acum surse „europene” au confirmat-o pentru Financial Times.

Dacă muniția pentru sistemele de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune se epuizează într-adevăr, consecințele pentru Ucraina sunt grave. „Este sumbru scenariul în care bombardierele rusești cu bombe neghidate ar putea zbura nestingherite”, a declarat o sursă citată de FT. În ultimii ani, Rusia a folosit pe scară largă aviația în Siria, unde rebelii nu aveau apărare aeriană, iar asta a dus la distrugerea pe scară largă a unor orașe precum Alep.

În Ucraina, avioanele de război rusești au început să evite spațiul aerian ucrainean după primele zile de război, operând fie aproape de linia frontului, fie, la fel ca bombardierele strategice, la mii de kilometri distanță.

Vineri, la baza Ramstein din Germania va avea loc o nouă întâlnire la care vor lua parte liderii din aproximativ 50 de țări. Discuțiile vor viza nevoile prioritare ale Ucrainei, iar principalul subiect va fi tocmai apărarea aeriană.

Potrivit unei alte surse Financial Times, transferul recent de avioane de luptă MiG-29 de către țările est-europene a fost dictat în primul rând de dorința de a consolida apărarea aeriană a Ucrainei.

„Așteptăm decizii temeinice din partea Occidentului pentru armata ucraineană”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat în discursul său de luni că de la întâlnirea în format Ramstein se așteaptă la „decizii temeinice”. El a subliniat că „agresorul trebuie să piardă” și a menționat că fiecare întârziere în ceea ce privește aprovizionarea cu arme înseamnă pierderi de vieți pentru armata ucraineană.

Și documentele clasificate scurse în ultimele săptămâni de la Pentagon arată că apărarea antiaeriană a Ucrainei riscă să rămână fără rachete și muniție, informațiile datând din februarie, a scris și The Guardian.

Unul dintre documente, datat 23 februarie și marcat „Secret”, prezintă în detaliu modul în care sistemele de apărare antiaeriană S-300 din epoca sovietică ale Ucrainei vor fi epuizate până la 2 mai, în ritmul actual de utilizare. Nu este clar dacă rata de utilizare s-a schimbat între timp.

Sistemele de apărare antiaeriană Buk ale Ucrainei, pe care se bazează alături de S-300 pentru a ține piept puterii aeriene rusești, ar putea avea probleme până la jumătatea lunii aprilie, a relatat New York Times, iar apărarea antiaeriană care protejează trupele de pe linia frontului ar putea fi „complet redusă” până pe 23 mai. Avioanele de luptă și bombardierele rusești care au mai multe oportunități de a ataca forțele ucrainene s-ar putea dovedi o provocare majoră pentru Kiev, a relatat și Times, citând oficiali militari de rang înalt.

Joe și Jill Biden au câștigat în 2022 579.000 de dolari

Președintele american Joe Biden și Prima Doamnă Jill Biden, o profesoară universitară în activitate, au câștigat anul trecut 579.514 de dolari și au plătit în total impozite în valoare de 169.820 de dolari, anunță Casa Albă, care insistă asupra ”angajamentului transparenței” al democratului în vârstă de 80 de ani.

”Prin această publicare, președintele Biden a adus la cunoștința publicului, în total, 25 de ani declarații fiscale”, precizează  într-un comunicat Executivul american. Casa Albă insistă asupra ”angajamentului transparenței” democratului în vârstă de 80 de ani, o precizare nu tocmai inocentă în contextul politicii americane.

Joe Biden, care-și semnalează tot mai mult intenția de a candida la al doilea mandat, l-ar putea înfrunta pe Donald Trump în alegerile prezidenșale din 2024. Miliardarul republican, care a întrerupt practica transparenței fiscale a Casei Albe, luptă ca declarațiile sale de impozit să rămână confidențiale. O comisie parlamentară a stabilit prin vot, în decembrie, să se publice declarațiile fiscale ale miliardarului pe șase ani, aferente perioadei 2015-2020.

S-a aflat, astfel, că Donald Trump a plătit impozite în valoare de doar 750 de dolari în 2017, în primul an la Casa Albă, iar apoi aproximativ un milion de dolari în 2018 și 2019 și absolut nimic în 2020, anul în care a fost înfrânt în alegeri de către Joe Biden și în care veniturile i-au scăzut cu cinci milioane de dolari.

Cuplul Biden a donat în 2022 suma de 20.180 de dolari unor organizații de caritate, anunță Casa Albă. Vicepreședinta Kamala Harris și soțul său Doug Emhoff au declarat în 2022 venituri în valoare de 456.918 de dolari, mai anunță Casa Albă.

Un rus, arestat pentru că nu a simțit ”nicio umbră de tristețe” după moartea lui Tatarsky

Un activist local din Rusia a fost arestat după ce a scris că nu a "simțit nicio umbră de tristețe" în legătură cu moartea lui Vladlen Tatarsky, blogger-ul pro-război care a fost ucis într-un atentat cu bombă într-o cafenea din Sankt Petersburg luna aceasta.

Autoritățile ruse de aplicare a legii au deschis un dosar penal împotriva lui Iaroslav Șirshikov, acuzându-l de justificarea terorismului.

Într-o postare pe Telegram, Shirshikov a scris: ”lui Tatarsky, care a vrut să ucidă și să jefuiască pe toată lumea, așa cum i-a plăcut, îi doresc vată de sticlă care să-i căptușească mormântul, precum și celor care au venit de bunăvoie la seara creativă a acestui nemernic din Sankt Petersburg".

Shirshikov a fost, de asemenea, una dintre primele persoane care au postat public pe Telegram despre arestarea jurnalistului de la Wall Street Journal Evan Gershkovich în Ekaterinburg luna trecută. El a declarat anterior pentru CNN, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Gershkovich se ocupa de o serie de reportaje și că i-a trimis un mesaj prin care îl anunța că se întoarce în oraș. Shirshikov a spus că s-au întâlnit în Ekaterinburg înainte ca Gershkovich să fie arestat.

Încoronare Charles: Majoritatea britanicilor sunt împotriva finanțării ceremoniei de către stat

Majoritatea britanicilor (51%) sunt de părere că încoronarea lui Charles al III-lea pe 6 mai nu ar trebui să fie finanțată de stat, în condițiile în care costul vieții este în creștere în Regatul Unit, potrivit unui sondaj publicat marți.

Doar 32% dintre britanici consideră că statul ar trebui să finanțeze încoronarea lui Charles - fiului cel mare al reginei Elisabeta a II-al, decedată în septembrie - și a reginei consoarte Camilla, potrivit acestui sondaj al YouGov. Cei mai critici sunt tinerii, cu 62% dintre cei cu vârste între 18 și 24 de ani care consideră că statul nu ar trebui să finanțeze încoronarea, în timp ce proporția scade la 44% la cei peste 65 de ani, la 46% la persoanele cu vârste între 50 și 64 de ani și la 55% la persoanele între 25 și 49 de ani.

Nicio informație nu a fost publicată de guvernul Regatului Unit sau de Palatul Buckingham cu privire la factura încoronării, ce ar urma să coste cu toate acestea mai multe zeci de milioane de lire sterline.

Subiectul stârnește polemică în condițiile în care Regatul Unit se confruntă de mai multe luni cu o inflație mai mare de 10% și o criză socială ce s-a tradus prin greve în mai multe domenii, printre care al sănătății, educației sau transporturilor.

Grupuri anti-monarhie au denunțat costul acestui eveniment. Aceasta este "o palmă peste fața a milioane de persoane care suferă din cauza creșterii costului vieții", a denunțat Graham Smith de la grupul Republic, care intenționează să manifesteze pentru abolirea monarhiei, pe 6 mai.

În 1953, încoronarea Elisabetei a II-a costase 912.000 de lire la acea dată, adică echivalentul a 20,5 milioane de lire în prezent, în timp ce încoronarea tatălui său George al VI-lea s-a ridicat la 24,8 milioane de lire (echivalentul din 2023), fiind cea mai costisitoare ceremonie în ultimii 300 de ani.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.