MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Cel puțin 6.500 de muncitori migranți au murit în Qatar în timpul pregătirilor pentru Cupa Mondială din 2022
Peste 6.500 de muncitori migranți din India, Pakistan, Nepal, Bangladesh și Sri Lanka au murit în Qatar în ultimii 10 ani, de când emiratul arab a câștigat dreptul de a găzdui turneul final al Cupei Mondiale din 2022, dezvăluie The Guardian.
Datele, adunate cu ajutorul surselor guvernamentale, arată că 12 muncitori migranți din aceste cinci țări asiatice au murit în fiecare săptămână în Qatar începând cu 2010, când străzile din Doha s-au umplut de oameni care sărbătoreau reușita țării lor. Datele adunate din India, Bangladesh, Nepal și Sri Lanka arată că 5.927 de muncitori migranți au murit în intervalul 2011-2020. Datele ambasadei statului Pakistan în Qatar adaugă încă 824 de morți ale muncitorilor pakistanezi, între 2010 și 2020.
Bilanțul total este mai mare, întrucât aceste cifre nu includ decesele muncitorilor din mai multe țări care au trimis forță de muncă considerabilă în Qatar, precum Filipine sau Kenya. Totodată, bilanțul nu include morțile din ultimele luni ale anului 2020.
În ultimii 10 ani, Qatar a declanșat o serie de proiecte fără precedent, în mare parte dedicate turneului de fotbal din 2022. Pe lângă șapte stadioane noi, zeci de proiecte mari de infrastructură au fost finalizate sau sunt în curs de finalizare, inclusiv un nou aeroport, drumuri, sisteme de transport în comun, hoteluri și un nou oraș, care va găzdui finala Campionatului Mondial.
Deși decesele nu sunt categorisite pe ocupație sau loc de muncă, este probabil ca mulți muncitori să fi murit în timp ce erau angajați în cadrul acestor proiecte dedicate Cupei Mondiale, spune Nick McGeehan, director al FairSquare Projects, un grup specializat în drepturile muncitorilor în zona Golfului. “O mare parte din muncitorii migranți care au murit începând cu 2011 se aflau în țară doar pentru că statul Qatar a câștigat dreptul de a găzdui Cupa Mondială”, a spus McGeehan.
Descoperirea publicației The Guardian arată cum Qatar n-a reușit să-și protejeze forța de muncă străină de 2 milioane de oameni, dar nici să investigheze rata mortalității ridicate în rândul muncitorilor, majoritatea tineri. Bilanțul sumbru din Qatar este dezvăluit în liste lungi de date oficiale care prezintă și cauzele morții: cădere de la înălțime, asfixiere prin spânzurare, cauze necunoscute din cauza descompunerii. Dar, printre cauze, cea mai des întâlnită este “moartea din cauza naturale”, deseori atribuită stopului respirator sau infarctului.
Datele obținute de “The Guardian” arată că 69% dintre decesele muncitorilor din India, Nepal sau Bangladesh au fost considerate ca producându-se din cauze naturale. În rândul indienilor, procentul este de 80%.
Recomandări ignorate
Publicația britanică a scris anterior că astfel de clasificări, făcute de obicei fără autopsie, de cele mai multe ori nu oferă o explicație pentru motivele care au dus la deces.
În 2019, “The Guardian” a descoperit că vara călduroasă din Qatar este probabil să fie un factor major în moarte multor muncitori migranți. Descoperirea publicației britanice a fost susținută de cercetările dispuse de Organizația Internațională pentru Muncă din cadrul ONU, care au dezvăluit că cel puțin patru luni pe an muncitorii se confruntă cu condiții dificile când lucrează afară.
Un raport al procuraturii din Qatar din 2014 recomandă efectuarea de cercetări legate de morțile muncitorilor migranți de stop cardiac, dar și amendarea legii pentru a permite “efectuarea de autopsii în toate cazurile de moarte subită sau neașteptată”. Aceste recomandări nu au fost urmate.
Autoritățile spun că bilanțul este proporțional cu forța de muncă străină
Guvernul din Qatar spune că bilanțul, pe care nu îl contrazice, este proporțional cu forța de muncă străină și că cifrele includ și expații care au murit din motive naturale după ce au trăit în Qatar mulți ani.
Studiu: Există o predispoziție genetică pentru formele severe de COVID-19
O echipă de cercetători de la Școala Superioară de Economie (HSE) din Rusia susține că a descoperit o “predispoziție genetică pentru cazurile severe de COVID-19”.
Într-un studiu publicat în revista Frontiers in Immunology, echipa de la HSE a atribuit această susceptibilitatea unui set de șase molecule care contribuie la imunitatea prin celule T, “unul dintre mecanismele-cheie folosite de corpul uman pentru a lupta împotriva infecțiilor virale”.
Aceste molecule, cunoscute sub denumirea de antigenul leucocitar uman clasa I (HLA-I), sunt “unice la fiecare individ”, însă dacă distrug sau nu noul coronavirus “ține în mare parte de genetică”, întrucât moleculele sunt moștenite de la părinți.
“Dacă o persoană are un set care este ineficient la o astfel de depistare, este probabil un caz mai sever de boală”, a precizat echipa de cercetători.
Descoperirile au avut la bază analiza unor mostre de genotip provenite de la pacienți COVID-19 din Moscova și Madrid, alături de un grup de control de mostre de la oameni sănătoși.
Descoperirile cercetătorilor ruși vin în contextul temerilor potrivit cărora mutațiile virusului raportate prima dată în Marea Britanie și Africa de Sud ar putea duce la forme mai severe ale bolii și s-ar putea dovedi rezistente la vaccin, deși oamenii de știință întrebați de revista Nature săptămâna trecută au spus că virusul va deveni mai puțin letal odată cu trecerea timpului.
Oamenii au devenit mai îngrijorați de prăpastia dintre bogați și săraci în timpul pandemiei
Oamenii, în special tinerii, au devenit mai îngrijorați de prăpastia dintre bogați și săraci în timpul pandemiei de coronavirus, relevă autorii unui nou studiu global prezentat marți, care fac apel la guverne să ia măsuri pentru a corecta această diferență. Peste 8.700 de persoane din 24 de țări au fost chestionate la începutul și la sfârșitul lui 2020 de către agenția de cercetare a pieței Glocalities. Studiul relevă că un număr tot mai mare de respondenți consideră că diferențele între venituri ar trebui reduse.
În contextul în care pandemia de coronavirus a afectat puternic economia anul trecut, sondajul arată o majorare de zece puncte procentuale a cotei celor care spun că un loc de muncă mulțumitor și creșterea economică sunt cele mai importante mijloace pentru a îmbunătăți calitatea vieții.
Pandemia “a lovit oamenii din plin și i-a făcut să își dea seama că lucrurile nu merg cum trebuie”, a afirmat Ronald Inglehart, unul dintre autorii principali ai studiului. “Avem nevoie de intervenția guvernului pe o scară mai largă. Nu vrem o economie controlată de stat, dar unele resurse trebuie realocate pentru a echilibra această direcție puternică”, a declarat el.
Politicile care vor crea “locuri de muncă bine plătite” în domenii precum îngrijirea copilului, protecția mediului și infrastructură vor ajuta la reducerea frustrării în legătură cu inegalitatea de venituri, a adăugat Inglehart.
Tinerii sunt în mod special îngrijorați în legătură cu diferențele de venituri, mai arată studiul. O treime dintre respondenții cu vârste între 18 și 34 de ani au spus la sfârșitul anului trecut că sunt mai îngrijorați de inegalitățile de venituri decât de șomaj sau de problemele economiei, în creștere față de procentul de 29% de la începutul lui 2020, înainte de răspândirea la nivel mondial a pandemiei de coronavirus.
Conform celor mai recente estimări ale Fondului Monetar Internațional, scăderea economiei globale a fost de 3,5% anul trecut, iar numeroase studii au arătat cum criza sanitară mondială a amplificat inegalitățile economice. Din cauza pandemiei, numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie s-a dublat și a ajuns la peste 500 de milioane, conform unui raport prezentat luna trecută de organizația de caritate Oxfam.
În paralel, averea adunată a miliardarilor lumii a crescut cu 3.900 de miliarde de dolari din martie până în decembrie 2020 și a ajuns la 11.950 de miliarde de dolari, conform raportului.
Explozie de infectări în Cehia, țara cu cele mai multe contagieri din UE
Republica Cehă a raportat 11.233 de noi cazuri de COVID-19 în ultimele 24 de ore, cu 26% mai mult decât săptămâna trecută, potrivit datelor publicate de Ministerul Sănătății și care plasează țara pe primul loc ca număr al contagierilor din Uniunea Europeană.
Cu o rată de 968 de cazuri la 100.000 de locuitori în ultimele două săptămâni, autoritățile vor impune de joi obligativitatea purtării măștilor FFp2, sau a măștilor sanitare, în magazine și în mijloacele de transport public.
Situația este critică în centrele de spitalizare, care se află la limita capacității lor, cu 6.573 de pacienți cu COVD-19, reprezentând 5,44 % din cazurile active.
Problema, potrivit autorităților sanitare, este că 1.329 dintre acești pacienți se află în stare gravă, fapt ce pune presiune asupra spitalelor, care au tot mai puține paturi la terapia intensivă.
Directoarea generală a Departamentului de Igienă, Jarmila Razlova, a declarat marți postului public Radiozurnal că mutația britanică a coronavirusului B.1.1.7 prevalează printre contagierile detectate în zona occidentală a țării. Se menține actualul lockdown în trei provincii din nordul țării, două aflate la granița cu Germania și una cu Polonia, care au incidențe de trei sau patru ori mai mari decât media națională.
Starea de urgență, cu interdicția nocturnă de circulație și închiderea centrelor comerciale neesențiale, va rămâne în vigoare până la 28 februarie. Starea de urgență va fi înlocuită de o nouă lege extraordinară împotriva epidemiilor, care va elimina restricții precum circulația nocturnă și vizitele la reședințe, dar va facilita impunerea de alte măsuri.
Germania a înregistrat cea mai mare oscilație de temperatură de la debutul măsurătorilor meteo
Germania, care s-a confruntat în această lună cu căderi masive de zăpadă și un ger pătrunzător, urmate după câteva zile de o vreme caracteristică mai degrabă unei primăveri călduroase, a raportat cea mai mare oscilație săptămânală de temperatură înregistrată de la debutul măsurătorilor meteorologice.
Specialiștii în climatologie de la Serviciul German de Meteorologie (DWD) au anunțat ieri că Germania nu a trecut niciodată în epoca modernă printr-o alternanță termică atât de mare precum aceea care a fost înregistrată la stația meteorologică din Gottingen, un oraș din centrul țării.
O temperatură de -23,8 grade Celsius a fost înregistrată la acea stație pe 14 februarie. Șapte zile mai târziu, pe 21 februarie, meteorologii germani au înregistrat o temperatură de ^18,1 grade Celsius, marcând astfel o diferență termică de 41,9 grade Celsius. Pentru a găsi o oscilație comparabilă, meteorologii germani au trebuit să meargă mulți ani în urmă pe firul istoriei. Precedentul record în domeniu a fost stabilit în mai 1880, în perioada primelor zile ale măsurătorilor meteorologice. Atunci, o creștere cu 41 de grade a temperaturii exterioare a fost măsurată într-un interval de șapte zile, a precizat purtătorul de cuvânt de la DWD.
Soția lui “El Chapo”, arestată în SUA pentru trafic de droguri
Emma Coronel Aispuro, soția în vârstă de 31 de ani a narcotraficantului mexican Joaquin “El Chapo” Guzmán, a fost arestată luni în zona unui aeroport de lângă Washington DC, au transmis autoritățile federale. Ea este acuzată că a conspirat pentru a ajuta la distribuirea de cocaină, metamfetamină, heroină și marijuana pe teritoriul Statelor Unite.
Coronel Aispuro a fost preluată în custodia Dulles International Airport (Virginia). Ea este cetățean mexican și american și, aparent, l-a ajutat pe Guzmán să scape dintr-o închisoare de maximă siguranță din Mexic, în 2015. După ce el a fost prins, ea ar fi pus la cale o altă evadare din aceeași unitate, doi ani mai târziu, au spus autoritățile.
Guzmán a fost condamnat în 2019 la închisoare pe viața, plus 30 de ani, pentru zece capete de acuzare, inclusiv distribuire de tone de cocaină în Statele Unite.
În documentele dezvăluite luni, autoritățile au spus că tatăl ei a fost membru al cartelului Sinaloa, organizație condusă de Guzmán timp de aproximativ trei decenii înainte ca el să fie extrădat SUA în 2017. Coronel Aispuro și Guzmán s-au întâlnit în 2007 și s-au căsătorit când ea era încă adolescentă, arată documentele, potrivit cărora femeia cunoștea transporturile masive de droguri ale cartelului și „înțelegea că veniturile din droguri pe care le controla derivau din aceste livrări”. Documentele citează ca surse peste 100 de actuali și foști membri ai cartelului Sinaloa, precum și interceptări. Se pare că femeia a transmis pentru Guzmán și mesaje legate de cartel, în perioada când el se afla în închisoare în Mexic, astfel că este acuzată că a fost mesager între soțul ei și asociații cartelului.
Potrivit unui martor cooperant, fost membru al cartelului, Coronel Aispuro a ajutat la organizarea construcției unui tunel sub închisoarea Altiplano, care avea ventilație, trepte și o motocicletă pe șine. Fostul membru al cartelului a participat de asemenea la complotul care a fost dus la capăt cu succes, pe 11 iulie 2015. După ce Guzmán a fost prins șase luni mai târziu și trimis înapoi la Altiplano, Coronel Aispuro l-ar fi plătit cu 1 milion de dolari pe fostul membru al cartelului să ajute la organizarea unei alte evadări.
Când Guzmán a fost mutat la o altă închisoare, ea i-ar fi spus că a mituit cu 2 milioane de dolari un oficial mexican din sistemul penitenciar pentru a-l transfera înapoi la Altiplano. Un avocat al lui Coronel Aispuro, Jeffrey Lichtman, a confirmat că o reprezintă, însă nu a comentat cu privire la acuzații.
Ucraina a dat Rusia în judecată la CEDO pentru “asasinate țintite”
Ucraina a angajat acțiuni la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) împotriva Rusiei pe care o acuză de comiterea unor “operațiuni de asasinate țintite împotriva unor presupuși opozanți”, a anunțat ieri CEDO.
Potrivit sesizării depuse vinerea trecută, aceste asasinate au fost comise “în Rusia și pe teritoriul altor state, între care alte state membre ale Consiliului Europei, în afara unei situații de conflict armat”, a precizat instanța cu sediul la Strasbourg. Această “cerere într-o cauză interstatală”, procedură prin care un stat îl dă în judecată pe altul la CEDO, este a noua la număr introdusă de Kiev împotriva Moscovei, dintre care patru sunt în curs de examinare la Curte, brațul judiciar al Consiliului Europei, ale cărei membre sunt Rusia și Ucraina.
Guvernul ucrainean acuză de asemenea Rusia că “nu a anchetat aceste operațiuni de asasinare” și de “organizare deliberată a unor operațiuni de disimulare având ca scop contracararea eforturilor de găsire a celor responsabili”, continuă Curtea, fără să ofere alte detalii cu privire la respectivele asasinate. Kievul face astfel referire la o încălcare a dispozițiilor Convenției Europene a Drepturilor Omului privind “dreptul la viață”, adaugă CEDO.
Celelalte plângeri în cauze interstatale depuse de Kiev împotriva Moscovei și aflate în curs de examinare vizează “evenimente survenite în estul Ucrainei, inclusiv tragedia avionului MH17 al companiei Malaysian Airlines, doborât în iulie 2014”, “numeroase încălcări ale Convenției” în Crimeea, precum și un “incident naval produs în strâmtoarea Kerci, care leagă Marea Neagră de Marea Azov, în 2018, și care a condus la capturarea a trei nave ale marinei ucrainene împreună cu echipajele lor”. Anexarea de către Rusia în 2014 a peninsulei ucrainene Crimeea a fost urmată de un război cu separatiștii proruși în estul Ucrainei, soldat până în prezent cu aproape 13.000 de morți.
Ambasadorul italian ucis în RDC: Rebelii hutu acuză armatele congoleză și rwandeză
Rebelii hutu din Forțele democratice de eliberare a Rwandei (FDLR) au negat că ar fi autorii atacului de luni în care și-a pierdut viața ambasadorul Italiei în Republica Democratică Congo, în estul acestei țări, ei arătând spre responsabilitatea armatelor congoleză și rwandeză.
Autoritățile de la Kinshasa au acuzat luni FDLR, instalate în estul RD Congo, că sunt responsabile de atacul, descris ca “terorist” de președintele congolez Félix Tshisekedi, în care au murit ambasadorul Luca Attanasio, garda sa de corp italiană, Vittorio Iacovacci, și un șofer congolez al Programului Alimentar Mondial (PAM), Mustapha Milambo. Într-un comunicat intrat marți în posesia AFP, FDLR neagă că ar fi fost implicate în și „cer autorităților congoleze și MONUSCO (Misiunea ONU în RDC) să facă întreaga lumină cu privire la responsabilitățile pentru acest asasinat mârșav, în loc să recurgă la acuzații pripite”.
Potrivit rebelilor rwandezi, “convoiul ambasadorului a fost atacat în zona zisă a “celor trei antene”, aproape de Goma, la frontiera cu Rwanda, nu departe de o poziție a FARDC (Forțele armate ale RDC) și a Forțelor rwandeze de apărare” (armata rwandeză). “Responsabilitățile acestui asasinat mârșav trebuie căutate în rândurile acestor două armate”, acuză la rândul lor FDLR.
Drumul național 2, unde a fost atacat convoiul, urmează de foarte aproape granița rwandeză, într-o zonă montană și cu pădure deasă, unde frontierele nu sunt etanșe. Autoritățile congoleze și rwandeze neagă sistematic orice prezență de trupe rwandeze pe teritorul RDC.
Un expert al Barometrului de securitate din Kivu a explicat pentru AFP că “FDLR sunt în proximitatea locului unde s-a produs atacul. Ține de domeniul posibilului ca acești rebeli rwandezi să fie responsabili de atac”, a opinat el.
Virginia devine al 23-lea stat american, care abolește pedeapsa cu moartea
Statul american Virginia a abolit pedeapsa cu moartea, după ce ambele camere ale parlamentului local au votat luni un proiect de lege în favoarea anulării acesteia. Pentru ca legea să intre în vigoare mai este nevoie ca ea să fie promulgată de guvernatorul statului, Ralph Northam, dar aprobarea din partea sa este considerată ca fiind certă.
“Acesta este un pas important înainte pentru a garanta ca sistemul nostru de justiție penală să fie just și echitabil pentru toți”, a declarat luni Ralph Northam. Astfel, Virginia se alătură celorlalte 22 de state din cele 50 din componența SUA care au abolit pedeapsa capitală.
“În îndelungata istorie a Virginiei, această jurisprudență a dus la executarea mai multor oameni decât în orice alt stat” american, subliniază Northam. “A venit timpul să oprim această mașinărie a morții. Pedeapsa cu moartea nu este un instrument corect și eficient de justiție penală”, a precizat el.
Din 1976 și până în prezent, 113 de execuții au avut loc în statul Virginia.
Numărul sentințelor capitale este în declin în ultimul timp în SUA, parțial datorită schimbării produse la nivelul opiniei publice, precum și dificultăților tot mai mari în privința obținerii substanțelor necesare pentru injecția letală.
De asemenea, impunerea pedepsei cu moartea comportă de obicei litigii prelungite și costisitoare. În 2020, în total 17 persoane au fost executate în SUA de cinci state și guvernul federal, conform Centrului de informare cu privire la aplicarea sentințelor capitale. Până la această dată, guvernul federal nu mai aplicase vreo condamnare la moarte timp de aproape două decenii.
Dar administrația fostului președinte Donald Trump a pledat pentru revenirea la această practică. Președintele Joe Biden se opune în schimb pedepsei cu moartea, notează dpa.
Cea mai tânără femeie americană care va ajunge în spațiu este o supraviețuitoare a cancerului
Hayley Arceneaux, în vârstă de 29 de ani, va deveni spre sfârșitul acestui an nu doar prima “turistă spațială” care va zbura în cosmos în absența unui profesionist, ci și cea mai tânără astronaută americană și, totodată, prima supraviețuitoare a cancerului care va ajunge pe orbita Terrei.
Din cauza unui cancer osos apărut în copilărie, Hayley poartă tije de oțel în piciorul stâng, un motiv care, până de curând, ar fi fost suficient de puternic pentru a-i reduce la zero șansele de a zbura în spațiu. Totul s-a schimbat însă atunci când Jared Isaacman, un tânăr miliardar american pasionat de explorarea spațială, a închiriat locurile de la bordul unei rachete Falcon 9 a companiei SpaceX și a decis să primească alături de el alte trei persoane.
Prima persoană aleasă pentru această misiune fără precedent, denumită “Inspiration4” și care va fi lansată la sfârșitul anului 2021, este Hayley.
Tânăra a fost tratată în copilărie la spitalul pedriatic St. Jude din Memphis, Tennessee, specializat în boli ale copiilor și în special în oncologie, o instituție pentru care Jared Isaacman speră să strângă 200 de milioane de dolari cu ocazia acestei misiuni spațiale.
“Am primit un apel telefonic surprinzător la începutul lunii ianuarie (...) mi s-a explicat ideea misiunii și, în mare, am fost întrebată dacă voiam să zbor în spațiu”, a declarat Hayley Arceneaux. “Am răspuns imediat: Da, absolut!”, a adăugat tânăra, care lucrează în prezent pentru același spital, în calitate de asistentă medicală. În copilărie, Hayley a vizitat centrul NASA din Houston, Texas. “Bineînțeles, am vrut să devin astronaut. Dar, apoi, câteva luni mai târziu, am fost diagnosticată cu cancer și acest lucru mi-a schimbat întregul univers”, a declarat ea.
Misiunea, programată pentru sfârșitul anului, va avea o durată de câteva zile, iar turiștii spațiali vor efectua pe o orbită joasă o rotație completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute.
La finalul misiunii, o capsulă Dragon, același model care a reușit în noiembrie 2020 să transporte pe orbită patru astronauți în drum spre Stația Spațială Internațională, va reintra în atmosferă și va ameriza în largul coastelor statului american Florida.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
