MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Ce urmează după victoria istorică a lui Le Pen în primul tur din Franța
Cât de aproape este extrema-dreaptă să intre la guvernare
Partidul de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen a câștigat primul tur al alegerilor legislative anticipate de duminică din Franța, dar pentru a forma un guvern stabil are nevoie de o majoritate absolută de 289 de locuri în parlament, pe care va încerca să și-o asigure în al doilea tur, pe 7 iulie. Alianța stângii și blocul centrist al lui Emmanuel Macron vor trebui să colaboreze dacă vor să blocheze un astfel de scenariu, și au și semnalat această intenție, însă un astfel de pact nu va fi simplu, scriu Le Monde, Reuters și The Guardian.
Adunarea Națională (RN) a obținut alături de aliații săi 33,1% din votul popular în primul tur al alegerilor parlamentare anticipate din Franța, câștigând în fața alianței stângii care a adunat 28% din voturi, a blocului centrist prezidențial – Ensemble, creditat cu 20%, și a republicanilor conservatori, cotați cu 6,7%.
Pentru a forma un guvern stabil, RN are nevoie de majoritatea absolută în parlament, adică de 289 de mandate parlamentare. În acest moment, este însă extrem de dificil să convertim cota națională de vot într-un număr exact de locuri în Assemblée Nationale, camera inferioară a Parlamentului. Iar asta vine din faptul că forma finală a parlamentului va depinde de rezultatele din circumscripțiile uninominale din întreaga țară, unde până pe 7 iulie, data turului secund al alegerilor, se pot și se vor întâmpla multe.
Care sunt regulile sistemului cu două tururi
Pentru a câștiga unul dintre cele 577 de locuri din camera inferioară a parlamentului în primul tur, un candidat trebuie să obțină mai mult de 50% din voturile exprimate, reprezentând cel puțin 25% din alegătorii înregistrați.
Acest lucru se întâmplă rar, deși duminică, pe 30 iunie, prezența ridicată la vot la alegerile din 2024 a făcut ca numărul victoriilor din primul tur să ajungă la aproximativ 80. 38 dintre acești deputați care au câștigat din primul tur sunt ai RN (Marine Le Pen printre ei), 32 ai stângii, iar restul sunt ai Ensemble și ai republicanilor.
Mai rămân însă sute de circumscripții. În cazul în care niciun candidat dintr-o circumscripție nu obține acest rezultat, cei doi candidați care au obținut cel mai mare punctaj, plus oricare alt candidat care a strâns cel puțin 12,5% din totalul voturilor alegătorilor înregistrați, avansează într-un al doilea tur. În acel tur, candidatul care obține cele mai multe voturi este ales.
Combinația dintre prezența mare la vot și numărul mai mic de candidați – 4.011 față de 6.290 în 2022 – din doar trei tabere principale (stânga, centru și extrema dreaptă) – înseamnă că al doilea tur al scrutinului va avea un număr record de competiții „triunghiulare” – adică între trei candidați.
Având în vedere că aproximativ 69% dintre alegătorii înregistrați au votat duminică, alegătorii dintr-un număr record de circumscripții ar putea, în principiu, să se confrunte cu o cursă în trei pe 7 iulie, conform sondajelor. Sondajul Ipsos a prognozat duminică între 285 și 315 competiții cu trei candidați în al doilea tur de scrutin.
În teorie, competițiile în trei sau patru ar trebui să fie tranșate în favoarea partidului cu cea mai mare cotă de vot în primul tur – în aceste alegeri, în general RN – deoarece votul opoziției este divizat. Însă multe competiții cu trei candidați nu rămân în această formă.
Ce se întâmplă în general în competițiile cu trei candidați
Până de curând, dacă RN părea să câștige un loc într-o cursă cu trei candidați, partidele de pe locurile doi și trei, indiferent de culoare, negociau pentru a retrage un candidat și pentru a susține, împreună un singur om împotriva RN.
Pentru a avea succes, această strategie are nevoie de susținerea partidelor principale, dar și a alegătorilor, care s-ar putea vedea nevoiți să voteze împotriva convingerilor politice, doar pentru a bloca extrema-dreaptă. Dar acest „front republican”, așa cum este numit, a slăbit constant, alegătorii fiind din ce în ce mai puțin dispuși să voteze pentru partide ale căror politici nu se aliniază neapărat cu preferințele lor politice. În 2022, RN a depășit acest front republican și a câștigat un număr record de 89 de deputați – acest record va fi evident depășit de data aceasta.
Poate fi reluat frontul republican?
Figuri importante ale alianței stângii – inclusiv liderul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon – au promis că în toate circumscripțiile în care RN se află pe primul loc și un candidat al stângii se află pe locul al treilea, candidatul stângii se va retrage.
„Linia noastră directoare este simplă și clară: nici un vot în plus pentru Adunarea Națională”, a declarat Melenchon.
Tabăra lui Macron a fost mai puțin clară cu privire la ceea ce ar face candidații săi într-o poziție similară. În campanie, președintele și liderii partidului au numit ambele tabere rivale „extreme”. Unii candidați ai blocului prezidențial nu par a fi dispuși să cedeze locul unui candidat de extrema stângă.
Președintele Macron a făcut totuși apel la un front republican pentru blocarea RN. Premierul Gabriel Attal a spus și el că susține același lucru și a anunțat că candidații taberei prezidențiale de pe locul trei se vor retrage pentru a susține pactul anti-RN – cu unele excepții însă.
În ceea ce privește alegătorii, lucrurile sunt ceva mai complicate. Un sondaj Ipsos de săptămâna trecută a arătat că 87% dintre alegătorii stângii sunt dispuși să voteze pentru a bloca RN, dar numai 62% dintre alegătorii blocului prezidențial ar face acest lucru. Pe scurt, situația este extrem de incertă și va rămâne fluidă până când candidații care vor candida în turul al doilea vor deveni clari – adică marți.
Ce spun estimările pentru turul doi
Mai multe estimări care anticipează rezultatele finale au fost oferite de institutele de sondaje. Toate dau o majoritate relativă RN-ului, iar unele prevăd posibilitatea unei majorități absolute.
Pentru a obține majoritatea absolută – și pentru a forma guvernul – RN are nevoie de 289 de deputați.
O estimare Ipsos Talan oferă RN între 230 și 280 de locuri (altă estimare oferă RN până la 300 de locuri). Alianța stângii ar obține între 125 și 165 de mandate. Iar blocul prezidențial Ensemble ar obține între 70 și 100 de mandate, în vreme ce LR (conservatorii) ar aduna între 41 și 61. Totuși, aceste estimări trebuie tratate cu mare precauție, avertizează Le Monde.
Cu aproape 300 de competiții în trei candidați în turul al doilea, orice acord între partide ar putea schimba considerabil rezultatul final, după cum s-a explicat mai sus.
Și dacă RN va ajunge la guvernare?
În cazul în care va ajunge totuși la 289 de locuri, RN va putea forma guvernul și își va putea implementa politicile.
Macron va rămâne președinte până în 2027. Acestea fiind spuse, el va trebui să coabiteze cu un nou guvern și cu un nou prim-ministru, care ar putea să fie ostili planurilor sale, ceea ce ar putea genera un blocaj politic și decizional.
Marine Le Pen a anunțat deja că dacă partidul său va prelua guvernarea, RN nu va permite președintelui să traseze cursul strategic al țării prin prerogativele sale, care ar acoperi, teoretic, chestiuni fierbinți precum Ucraina, apărarea, diplomația și alegerea unui comisar european. Extrema dreaptă este sceptică cu privire la angajamentul Franței atât în UE, cât și în NATO, un lucru care, se tem observatorii ar putea slăbi ambele organizații.
Analiștii se tem de asemenea că tensiunile politice vor zdruncina a șaptea cea mai mare economie a lumii și vor genera un nou val de instabilitate în inima zonei euro, în vreme ce economiștii avertizează că programul generos de subvenții promis de RN va îngropa țara și mai mult în datorii.
Însă Bardella, figura de seamă a unui partid care a încercat să-și modereze discursul, a căutat să ofere asigurări. „Voi fi un prim-ministru de coabitare, cu respect pentru Constituție și pentru funcția de președinte al Republicii, dar fără compromisuri în ceea ce privește politicile pe care le vom implementa”, a spus Bardella, după anunțarea primelor rezultate ale sondajelor la alegerile anticipate din Franța.
Ce se întâmplă dacă nimeni nu obține o majoritate absolută?
RN ar putea câștiga în cele din urmă, dar fără o majoritate absolută. Ce urmează în acest caz? Articolul 8 din Constituție prevede că președintele numește prim-ministrul, dar nu precizează ce criterii ar trebui să folosească.
În practică, președintele Emmanuel Macron ar trebui să ofere postul principalului grup parlamentar, adică RN. RN a declarat însă că va refuza funcția dacă împreună cu aliații săi nu va obține o majoritate absolută.
Opțiunile lui Macron, scrie Reuters, ar include:
- încercarea de a încheia o alianță a partidelor tradiționale. O astfel de alianță nu există în prezent, dar Macron a îndemnat partidele să se unească pentru a ține departe de putere extrema dreaptă.
- oferirea postului de premier unui politician al stângii. Stânga ar putea încerca apoi să formeze un guvern minoritar.
În cazul în care RN nu atinge majoritatea absolută, dar acceptă totuși un mandat pentru a forma un guvern minoritar, atunci va coabita cu Macron. Însă capacitatea sa de a adopta legi va fi limitată. În cele din urmă, este perfect posibil ca niciunul dintre cele trei grupuri – extrema dreaptă, centriștii și stânga – să nu fie suficient de mare pentru a guverna singur, pentru a ajunge la un acord de coaliție sau pentru a obține asigurări că poate conduce un guvern minoritar viabil.
Într-un astfel de caz, Franța ar risca un blocaj politic, cu un guvern interimar care să se ocupe de afacerile cotidiene.
Familia lui Biden i-a cerut acestuia să rămână în cursă
Familia preşedintelui Joe Biden s-a reunit duminică la Camp David pentru a-l îndemna pe liderul de la Casa Albă să rămână în cursă şi să continue să lupte în ciuda prestaţiei sale dezastruoase la dezbatere. Unii membri ai familiei au criticat modul în care personalul său l-a pregătit pentru confruntare, relatează AP.
Biden şi-a petrecut ziua cu prima doamnă Jill Biden, copiii şi nepoţii săi. A fost o deplasare programată anterior la reşedinţa prezidenţială din Maryland pentru o şedinţă foto cu Annie Leibovitz pentru viitoarea Convenţie Naţională Democrată.
Dar întâlnirea a fost, de asemenea, un exerciţiu în încercarea de a-şi da seama cum să calmeze anxietatea democraţilor, care a explodat în urma prestaţiei de joi.
Deşi familia sa era conştientă de rezultatele slabe obţinute în faţa lui Donald Trump, ei continuă să creadă că este cea mai bună persoană pentru a-l învinge pe prezumtivul candidat republican. Membrii familiei lui Biden cred, de asemenea, că este capabil să îndeplinească funcţia de preşedinte pentru încă patru ani, potrivit persoanelor care nu au fost autorizate să vorbească public despre discuţiile interne şi au vorbit cu Associated Press sub rezerva anonimatului.
Printre cei mai vocali: Jill Biden şi fiul său Hunter, la care preşedintele a apelat mult timp pentru sfaturi şi consiliere. Ambii consideră că preşedintele nu ar trebui să se retragă atunci când este la pământ şi cred că îşi poate reveni din ceea ce ei consideră a fi o performanţă sub aşteptări. Familia a pus la îndoială modul în care a fost pregătit pentru dezbatere de către personal şi s-a întrebat dacă ar fi putut face ceva mai bine.
Campania lui Biden a petrecut zilele care au urmat dezbaterii - în cadrul căreia a părut răguşit, a tras de timp şi, uneori, a dat răspunsuri complicate - încercând să menţină donatorii şi susţinătorii, în timp ce democraţii se întreabă din ce în ce mai mult dacă el ar trebui să rămână în cursă. În acest moment al procesului de delegare, Biden ar trebui probabil să decidă să renunţe pentru a exista un nou candidat. Iar oamenii pe care îi ascultă cel mai mult în lume - soţia şi fiul său - îi spun să rămână în cursă.
Stare de alertă sporită la mai multe baze militare americane, inclusiv din România
Mai multe baze militare americane din Europa au fost puse în stare de alertă sporită în weekend, pe fondul temerilor că un atac terorist ar putea viza personalul sau facilităţile militare, informează CNN, citând doi oficiali americani.
Bazele respective, inclusiv garnizoana armatei americane din Stuttgart, Germania, unde se află sediul Comandamentului european al SUA, şi-au ridicat duminică nivelul de alertă la "Charlie" al doilea cel mai înalt, au declarat oficialii. Potrivit Stars and Stripes, şi-au ridicat nivelul de alertă şi bazele militare Rheinland-Pfalz şi Ramstein, dar şi baze din România şi Bulgaria. Nivelul Charlie "se aplică atunci când are loc un incident sau când sunt primite informaţii care indică faptul că este probabilă o formă de acţiune teroristă sau o acţiune îndreptată împotriva personalului sau a instalaţiilor", potrivit armatei americane.
Unul dintre oficialii americani, care este cantonat la o bază din Europa, a declarat pentru CNN că nu au mai văzut acest nivel de ameninţare "de cel puţin 10 ani" şi a spus că, de obicei, înseamnă că armata a primit o "ameninţare activă-fiabilă".
Întrebat despre schimbare, un purtător de cuvânt al Comandamentului European al SUA, Dan Day, a refuzat să comenteze nivelurile specifice de protecţie a forţei.
Nu se ştie clar ce informaţii au declanşat măsurile de securitate sporite, însă autorităţile europene au avertizat cu privire la o potenţială ameninţare teroristă pe continent, în special înainte de Jocurile Olimpice de la Paris din iulie şi în timpul Campionatului European de fotbal din Germania. Guvernul german a adus 580 de ofiţeri de poliţie internaţionali pentru a ajuta la menţinerea securităţii alături de ofiţerii germani.
Franţa s-a pregătit, de asemenea, pentru eventualitatea unei potenţiale ameninţări teroriste la Jocurile Olimpice, care încep peste puţin mai puţin de o lună. Din martie, Franţa şi-a ridicat sistemul naţional de alertă de securitate la cel mai înalt nivel, potrivit ambasadei SUA în Franţa.
A murit scriitorul albanez Ismail Kadaré
Scriitorul albanez Ismail Kadaré, 88 de ani, autor al unei opere monumentale sub tirania comunistă a lui Enver Hoxha, a murit luni dimineaţă, au anunţat editorul său şi spitalul. Kadaré a murit în urma unui atac de cord, a precizat spitalul din Tirana. El a ajuns acolo "fără semne de viaţă", medicii i-au făcut masaj cardiac, dar "a murit în jurul orei 06:40 GMT" (8:40 ora locală), a precizat spitalul.
Etnograf şi romancier sarcastic care a alternat între grotesc şi epic, Ismail Kadaré a explorat miturile şi istoria ţării sale pentru a diseca mecanismele unui rău universal, totalitarismul. Albania a trăit zeci de ani sub dictatura lui Enver Hoxha, una dintre cele mai închise din lume.
"Iadul comunist, ca orice alt iad, este sufocant", a declarat scriitorul pentru AFP într-unul dintre ultimele sale interviuri, în octombrie. Dar în literatură, acesta se transformă într-o forţă vitală, o forţă care te ajută să supravieţuieşti, să depăşeşti orice dictatură.
Ismael Kadaré s-a născut la Gjirokastra, în Albania, în 1936. A absolvit filologia la Tirana şi şi-a continuat studiile la Institutul de Literatură Maxim Gorki din Moscova. A debutat la 18 ani cu un volum de poezie. Trecerea la proză o face în 1963 cu romanul "Generalul armatei moarte" (Humanitas Fiction, 2020), care-i aduce notorietatea internaţională. În anii următori publică romane şi numeroase volume de povestiri, dobândind o reputaţie greu de egalat în lumea literară: "Cetatea" (1970), "Mesagerii ploii" (1970; Humanitas Fiction, 2010), "Cronică în piatră. Vremea nebuniei" (1971, 2005; Humanitas Fiction, 2012, 2022), "O capitală în noiembrie" (1974), "Amurgul zeilor stepei" (1976; Humanitas Fiction, 2009), "Iarna marii însingurări" (1977), "Aprilie spulberat" (1978), "Podul cu trei arce" (1978; Humanitas Fiction, 2015), "Firida Ruşinii" (1978; Humanitas Fiction, 2016), "Palatul Viselor" (1981; Humanitas Fiction, 2007), roman interzis de regimul lui Enver Hodja, "Concert la sfârşitul toamnei" (1988).
În 1990 Kadare primeşte azil politic în Franţa şi până în 2001 locuieşte la Paris, perioadă în care îi apar romanele: "Piramida" (1991), "Umbra" (1994; Humanitas Fiction, 2008, 2015), "Spiritus" (1996; Humanitas Fiction, 2012), "Florile îngheţate din martie" (2000).
În 2001 Kadare se întoarce în Albania. Continuă să scrie romane care se bucură de succes: "Fiica lui Agamemnon" (2003), Succesorul (2003), "Accidentul" (2008; Humanitas Fiction, 2011), "Cina blestemată" (2009; Humanitas Fiction, 2013), "Păpuşa" (2015; Humanitas Fiction, 2018). "Firmanul orb" (Humanitas Fiction, 2017) conţine cinci dintre nuvelele sale istorice, iar "Călăreţul cu şoim" (Humanitas Fiction, 2020) – patru nuvele investigând absurdul totalitar.
A fost recompensat cu numeroase premii şi distincţii literare, printre care primul Man Booker International Prize (2005) şi Jerusalem Prize (2015). În 2016, statul francez i-a conferit Legiunea de Onoare, în grad de Comandor. Opera sa, nominalizată frecvent la Premiul Nobel, este tradusă în peste 40 de ţări.
Israel: Mii de bărbaţi ultra-religioşi au protestat împotriva recrutării lor în armată
Mii de bărbaţi evrei ultra-religioşi din Israel au protestat duminică împotriva recrutării lor în armată. Protestele au fost declanşate de un ordin recent al Curţii Supreme de a începe înrolarea bărbaţilor ultra-religioşi pentru serviciul militar.
Conform presei locale, au existat ciocniri violente între protestatari şi poliţie la Ierusalim duminică seara. Au fost folosiţi poliţişti călare pe cai şi un tun de apă pentru a-i dispersa pe demonstranţi, care erau îmbrăcaţi în costume negre. Protestatarii au aruncat cu pietre şi au atacat ofiţeri de poliţie, cinci dintre demonstranţi fiind arestaţi.
De zeci de ani există scutiri de la serviciul militar obligatoriu pentru bărbaţii ultra-religioşi din Israel. Cu toate acestea, scutirile au expirat în urmă cu trei luni, iar guvernul premierului Benjamin Netanyahu nu a reuşit să adopte legislaţia care le-ar fi inclus în lege. Drept urmare, cea mai înaltă instanţă a dispus anularea subvenţiilor de stat pentru bărbaţii ultra-religioşi de vârstă de recrutare care studiază în şcolile religioase.
La sfârşitul lunii martie, procurorul general Gali Baharav-Miara a decis, de asemenea, că armata este obligată să recruteze studenţi religioşi care anterior au fost în mare parte scutiţi. Hotărârea vizează aproximativ 63.000 de bărbaţi, care, în lumina războiului din Gaza şi a unei posibile escaladări cu mişcarea Hezbollah susţinută de Iran la graniţa de nord a Israelului, ar putea întări trupele.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
