Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Ce urmează după achitarea lui Donald Trump

Ziarul de Vrancea
13 feb 2021 607 vizualizări

Congresul SUA l-a achitat sâmbătă pe Donald Trump în al doilea său proces de impeachment iar la puțin peste trei săptâmâni de la venirea la putere a lui Joe Biden începe o altă pagină în politica americană. Dar care vor fi consecințele pe termen scurt și mediu ale acestei decizii asupra principalilor actori ai vieții politice, se întreabă France Presse într-un amplu comentariu

Chiar dacă suspansul era aproape inexistent, achitarea este evident o ușurare pentru Donald Trump. Pe termen scurt, acest vot îi oferă ocazia de a relua unul dintre argumentele sale favorite de campanie: să pozeze în martir, în victimă a unei nesfârșite “vânători de vrăjitoare”. Singurul președinte din istorie pus sub acuzare de două ori, el este acum și singurul care a fost achitat de două ori. “Acesta poate fi un lucru care să ralieze oamenii: să spună că a fost luat drept țintă de stânga și de presă, de manieră incorectă”, afirmă Capri Cafaro, fostă aleasă democrată și profesoară la American University.

Reacționând la verdictul Senatului, Donald Trump a părut că se pregătește pentru viitor. “Mișcarea noastră magnifică, istorică și patriotică, Make America Great Again, este abia la început”, a afirmat el. Însă ecuația, care a funcționat în timpul celor patru ani ai săi la putere, a devenit mai complicată după ziua întunecată de 6 ianuarie și violențele comise de susținătorii săi. Numeroși responsabili republicani s-au distanțat de el, ceea ce constituie un handicap important pentru o eventuală revenire, chiar dacă capacitatea sa de a galvaniza mulțimile rămâne un atu cu greutate. Fără un mandat de ales public, privat de contul său de Twitter, izolat în clubul său de golf de la Mar-a-Lago, la peste 1.300 km de Washington, el ar putea avea acum dificultăți în a se face auzit. Cu atât mai mult cu cât viitoarele alegeri prezidențiale din 2024 au început să trezească și apetitul altora. Una dintre pretendentele posibile la învestitura republicană, Nikki Haley, a distrus deja toate podurile și estimează că el ar trebui să nu poată candida din nou în următoarele alegeri primare. “El a luat-o pe un drum pe care nu ar fi trebuit să meargă, iar noi nu ar fi trebuit să-l urmăm și nu ar fi trebuit să-l ascultăm. Și nu trebuie să lăsăm niciodată asta să reînceapă”, a declarat ea.

O ușurare pentru Biden

După ce s-a raliat, uneori cu inima îndoită dar mereu ascultător, în spatele lui Donald Trump timp de patru ani, The Grand Old Party traversează o perioadă de mari cutremure. Un pumn de aleși susțin sus și tare că locul lui Donald Trump nu poate fi pus la îndoială și că el este candidatul natural pentru 2024. “Partidul este al său. Nu este al nimănui altcuiva”, a spus în urmă cu câteva zile aleasa republicană Marjorie Taylor Greene, care a susținut în trecut tezele mișcării de extremă dreapta complotiste QAnon. Însă numeroși tenori din partid vor un nou început. Confruntați cu sondaje care îl favorizează în continuare pe Trump, ei se întreabă dacă să întoarcă pagina brutal, lent sau imperceptibil, scrie AFP.

Dincolo de evenimentele traumatizante de la 6 ianuarie, partidul îl consideră responsabil pentru pierderea Senatului. Refuzul său de a accepta înfrângerea timp de peste două luni a plasat Partidul Republican într-o poziție proastă în două scrutine senatoriale de la începutul lui ianuarie, câștigate de democrați.

Există și un punct de îngrijorare pentru strategii partidului: susținerea lui Trump în procesul de impeachment, motivată de dorința de a nu-l supăra pe fostul președinte, ar putea avea un cost electoral. “Senatorii care au votat achitarea s-au protejat poate împotriva unor alegeri primare periculoase în fața unor candidați mai spre extremă din sânul partidului, dar s-au făcut în același timp mai vulnerabili în alegerile veritabile”, subliniază Wendy Schiller, de la Brown University. Liderul republican din Senat Mitch McConnell a votat achitarea, ascuzându-se în spatele unor chestiuni de drept. El a afirmat însă la puțină vreme după aceea că Trump este “practic și moral” responsabil pentru violențele de la 6 ianuarie.

Circa o sută de foști responsabili republicani au făcut în ultimele zile să circule ideea creării unui nou partid de centru-dreapta care să-i reunească pe republicanii care vor să o rupă complet cu trumpismul. Însă șansele de a schimba modelul american care se articulează, dintotdeauna, în jurul a două partide, par extrem de slabe.

Și pentru Joe Biden este o ușurare că procesul predecesorului său a fost atât de rapid (cinci zile), întrucât se temea ca aceasta să nu umbrească începutul mandatului său, scrie France Presse. În mod concret, asta înseamnă că Senatul va avea mai mult timp de consacrat pentru confirmarea membrilor guvernului său și votarea priorităților sale legislative. La modul mai general, el poate acum să-și aplice strategia fără interferențe, respectiv să se concentreze asupra luptei împotriva COVID-19 și să facă abstracție de predecesorul său. Lui îi rămâne însă sarcina infinit mai delicată de a ieși din acest moment inedit al istoriei: să reunească, așa cum a promis în campanie, o Americă fracturată, mai notează AFP.

Eurobarometru: Românii rămân încrezători în UE

Românii sunt printre europenii care cred cel mai mult că imaginea UE s-a îmbunătățit în ultimul an și 73% dintre ei au o percepție favorabilă asupra impactului Planului european de redresare, relevă un sondaj Eurobarometru dat publicității vineri de Parlamentul European.

Un nou sondaj comandat de PE și realizat în perioada noiembrie-decembrie 2020 de Kantar constată o creștere cu zece puncte procentuale a numărului de cetățeni la nivelul UE care au exprimat o opinie pozitivă cu privire la Uniune (50%) în comparație cu toamna anului 2019, iar 66% dintre respondenții la acest sondaj sunt optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene. La finalul anului 2020, mai mulți respondenți au considerat că lucrurile merg într-o direcție bună la nivelul UE în comparație cu propria țară. În plus, aproape trei din patru respondenți la nivel european (72%) consideră că planul de redresare al UE ar permite economiei țării lor să își revină mai rapid în urma efectelor negative ale pandemiei de coronavirus.

Întrebați dacă în ultimele luni au avut probleme cu plata facturilor, 5% dintre români au spus că în cea mai mare parte a timpului, 43% au răspuns din când în când, iar 52% au răspuns că aproape niciodată. Nu mai puțin de 36% dintre români cred că peste un an condițiile lor de viață vor fi mai rele, fiind cei mai pesimiști din UE după slovaci (43%) și greci (40%). 35% dintre români spun că peste un an condițiile lor de viață vor fi la fel, iar 27% că vor fi mai bune, un grad de încredere printre cele mai ridicate din UE, după cele din Suedia, Irlanda și Estonia (30% fiecare) și la fel ca în Danemarca și Austria (27% fiecare).

În același timp, românii sunt de părere că situația economiei va fi mai rea peste un an în proporție de 46%, aflându-se din acest punct de vedere în ultima treime a UE, la mare diferență de letoni (68%), cehi și francezi (câte 67%) și sloveni (65%). 24% dintre români cred că situația economică va fi mai bună (pe la jumătatea clasamentului UE), iar 26% spun că va fi la fel.

A crescut procentul celor satisfăcuți de democrația din UE

Nu mai puțin de 60% dintre români afirmă că lucrurile merg într-o direcție greșită în România, pe locul zece în UE în privința perspectivei asupra viitorului țării lor, 29% afirmă că merg într-o direcție bună, iar 4% că nu merg nici într-o direcție, nici în alta. Totuși, față de eurobarometrul din octombrie 2019, proporția românilor care spun acum că lucrurile merg într-o direcție bună a crescut cu 5%.

În același timp, 50% dintre români susțin că lucrurile merg în direcția cea bună în UE, pe locul al nouălea în UE într-un top condus de Irlanda (77%), Lituania (70%) și Estonia (61%). Pe de altă parte, 37% dintre români consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită în UE (în scădere cu 2 puncte procentuale în ultimul an), în ultima treime din 'Cei 27' din punct de vedere al pesimismului față de perspectivele blocului comunitar.

În ceea ce privește funcționarea democrației în țara lor, 4% dintre români sunt foarte satisfăcuți, 46% destul de satisfăcuți, 33% nu foarte satisfăcuți și 15% deloc satisfăcuți. România se află practic pe locul al 16-lea în UE în ceea ce privește proporția cetățenilor foarte satisfăcuți și destul de satisfăcuți de funcționarea democrației în țara lor. Când vine vorba despre funcționarea democrației în UE, 6% dintre români sunt foarte satisfăcuți și 54% destul de satisfăcuți, locul al 14-lea în UE la cele două categorii cumulate, 28% nu sunt foarte satisfăcuți, iar 8% deloc satisfăcuți. Proporția românilor foarte satisfăcuți și destul de satisfăcuți de funcționarea democrației în UE a crescut cu 5% în ultimul an, mai mult decât media UE, care este de Â3%. Întrebați dacă cred că planul de redresare al UE le va ajuta țara să-și revină din efectele pandemiei, 22% dintre români sunt total de acord, 51% tind să fie de acord, 18% tind să nu fie de acord, iar 6% sunt în total dezacord. Practic, percepția favorabilă față de acest plan este de 73% în România (media UE este de 72%), în a doua treime a clasamentului 'Celor 27' privitor la percepția asupra planului de redresare.

Un român din cinci crede că apartenența la UE este un lucru rău

Întrebați la modul general cât de optimiști sunt în ceea ce privește viitorul UE, 70% dintre români au răspuns că sunt foarte optimiști (12%) și destul de optimiști (58%), iar 27% că sunt destul de pesimiști și foarte pesimiști. România se află din acest punct de vedere pe locul al 11-lea în UE, într-un clasament dominat de Irlanda (89%), Malta și Slovacia (79%).

România este una dintre țările în care Parlamentul European are cea mai bună imagine, respectiv 7% foarte pozitivă și 40% destul de pozitivă, pe locul al cincilea în UE după Irlanda (65%), Portugalia (54%), Bulgaria (51%) și Polonia (48%). La polul opus, 9% dintre români au o imagine destul de negativă despre Parlamentul European, iar 4% foarte negativă. Ca și în alte chestiuni legate de percepția pozitivă asupra UE, și aceasta a crescut cu un punct procentual în ultimul an.

De asemenea, 69% dintre români cred că PE ar trebui să joace un rol mai important în viitor - pe locul al 11-lea în UE -, în timp ce 25% dintre români cred că acesta ar trebui să fie mai puțin important. Totuși, nu mai puțin de 19% dintre români afirmă că apartenența țării la UE este un lucru rău, cea mai ridicată proporție din UE, iar 49% că e un lucru bun, respectiv pe locul al 24-lea în UE. Din acest punct de vedere în ultimul an percepția favorabilă asupra apartenenței României la UE a scăzut cu șase puncte procentuale.

China acuză SUA că „au subminat grav” Organizația Mondială a Sănătății

Ambasada Chinei a transmis că, în ultimii ani, Statele Unite au deteriorat cooperarea multilaterală și Organizația Mondială a Sănătății și că Washingtonul nu ar trebui „să arate cu degetul” China și alte țări care au sprijinit OMS în timpul pandemiei de COVID-19. Un purtător de cuvânt al ambasadei a răspuns, sâmbătă seară, declarației făcute de Jake Sullivan, consilier pe probleme de securitate națională, care a cerut Chinei să pună la dispoziția OMS date neprelucrate referitoare la primele cazuri de COVID-19. Sullivan a spus: „Avem îngrijorări profunde cu privire la modul în care au fost comunicate constatările timpurii ale anchetei COVID-19 și întrebări cu privire la procesul utilizat pentru a ajunge la ele”. Un membru al echipei Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) care a investigat în China originea SARS-CoV-2 a declarat, sâmbătă, că guvernul de la Beijing a refuzat să ofere datele neprelucrate despre primele cazuri de COVID-19.

Reprezentantul ambasadei a răspuns că Beijingul a salutat decizia Washingtonului de a se reimplica în OMS, dar că SUA trebuie să se mențină la „cele mai înalte standarde” și nu să aibă în vizor alte țări. În declarația publicată pe site-ul ambasadei Chinei în SUA se arată: „China salută revenirea SUA la Organizația Mondială a Sănătății. OMS este o organizație internațională multilaterală autoritară în domeniul sănătății, nu un bâlci la care unii pot veni și pleca după bunul plac. Ce au făcut SUA în ultimii ani a subminat grav instituțiile multilaterale, inclusiv OMS, și a afectat grav cooperarea internațională privind COVID-19. Însă Statele Unite, acționând ca și când nimic din toate acestea nu s-ar fi întâmplat, arată cu degetul către alte țări care au susținut cu loialitate OMS și către însăși OMS. Cu aceste antecedente, cum pot câștiga încrederea întregii lumi?”.

Putin îi acuză pe occidentali că se folosesc de Navalnîi pentru a încerca să izoleze Rusia

Președintele rus Vladimir Putin a acuzat țările occidentale că se folosesc de opozantul Aleksei Navalnîi, aflat în închisoare, ca parte a “politicii lor de izolare” a Rusiei. “Oponenții noștri sau adversarii noștri potențiali (...) au contat întotdeauna pe persoane ambițioase, însetate de putere, le-au folosit mereu”, a declarat Putin într-un interviu pentru presa rusă, difuzat duminică de postul public de televiziune Rossia 24.

Evocând recentele manifestații care au urmat revenirii în țară și încarcerării lui Navalnîi, președintele rus a apreciat că și acestea au fost alimentate din străinătate în contextul pandemiei de coronavirus. “Ei se folosesc de acest personaj (de Navalnîi - n.r.) tocmai acum, într-un moment în care cetățenii tuturor țărilor de pe glob, și implicit și ai noștri, cunosc epuizarea, frustrarea și insatisfacția” din cauza “condițiilor în care trăiesc, a nivelului veniturilor lor”, a susținut președintele rus. În opinia lui Putin, “numeroasele succese” ale Rusiei, pe plan militar, dar și în gestionarea pandemiei de coronavirus și în conceperea vaccinului Sputnik V, “încep să-i irite” pe adversarii Moscovei. “Cu cât devenim mai puternici, cu atât această politică de izolare este mai puternică”, afirmă el.

Inamic declarat al Kremlinului, căruia Putin nici nu-i rostește numele, Aleksei Navalnîi, în vârstă 44 de ani, a fost condamnat la 2 februarie la doi ani și opt luni de închisoare pentru că ar fi încălcat un control judiciar datând din 2014.

Arestarea lui Navalnîi la 17 ianuarie, la întoarcerea sa în Rusia după cinci luni de convalescență în Germania, a suscitat manifestații de susținere, reprimate cu brutalitate în toată țara și soldate cu peste 10.000 de arestări.

Peste 2,36 de milioane de persoane au murit din cauza pandemiei

Peste 2,36 de milioane de persoane au murit din cauza pandemiei de coronavirus în întreaga lume de la finalul anului 2019, conform unui bilanț stabilit de AFP.

Cele mai multe decese s-au înregistrat în SUA (480.567), apoi în Brazilia (237.489), Mexic (171.234), India (155.360) și Regatul Unit (115.529). De asemenea, peste 161,2 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 au fost administrate în cel puțin 91 de țări și teritorii.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.