MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Ce pot face UE şi NATO pentru a-l împiedica pe Trump să preia Groenlanda?
Administraţia Trump a afirmat în repetate rânduri că SUA trebuie să preia controlul asupra Groenlandei, justificându-şi pretenţia din „punctul de vedere al securităţii naţionale” şi avertizând că va „face ceva” în legătură cu teritoriul, „fie că le place sau nu”. Acest lucru pune UE şi NATO într-o situaţie dificilă. Groenlanda, un teritoriu al Danemarcei care se bucură de o largă autonomie, nu este propriu-zis membră a blocului, dar Danemarca este, iar insula arctică este acoperită de garanţiile NATO de apărare, prin intermediul calităţii de membru a Danemarcei.
Liderii europeni au apărat cu tărie suveranitatea, integritatea teritorială şi dreptul Groenlandei şi Danemarcei de a decide asupra chestiunilor care le privesc, dar nu există încă o strategie clară privind modul de descurajare a lui Trump – sau de reacţie în cazul în care acesta va face o mişcare, scrie The Guardian, care prezintă câteva opţiuni.
Diplomaţia şi securitatea arctică
Guvernele europene, în frunte cu ambasadorul Danemarcei în SUA, Jesper Møller Sørensen, şi trimisul Groenlandei, Jacob Isbosethsen, au început să facă presiuni asupra congresmenilor americani, în speranţa, recunoscută ca fiind slabă, că îl pot convinge pe preşedinte să renunţe la ambiţiile sale teritoriale asupra insulei.
Demersurile diplomatice vor viza, de asemenea, să răspundă preocupărilor SUA în materie de securitate – în primul rând subliniind că tratatul de apărare existent între SUA şi Danemarca din 1951, actualizat în 2004, permite deja o extindere masivă a prezenţei militare americane pe insulă, inclusiv noi baze. Într-un mesaj adresat în mod direct republicanilor din afara cercului MAGA al lui Trump, ei vor sublinia, de asemenea, că, aşa cum a afirmat prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, un atac al SUA asupra Groenlandei, care ar însemna, de fapt, ca un membru să se întoarcă împotriva altuia, ar însemna „sfârşitul NATO”.
Mai concret, ambasadorii NATO ar fi convenit săptămâna trecută la Bruxelles că alianţa transatlantică ar trebui să ia măsuri pentru a creşte cheltuielile militare în Arctica, desfăşurând mai mult echipament şi organizând exerciţii mai numeroase şi mai ample pentru a contribui la calmarea preocupărilor SUA în materie de securitate.
Deşi afirmaţiile lui Trump că Groenlanda „este plină de nave chineze şi ruseşti, peste tot” sunt în mod evident exagerate, diplomaţii consideră că o acţiune concertată a Occidentului pentru a consolida securitatea externă a Groenlandei ar putea fi cea mai puţin dureroasă cale de ieşire din criză.
Oficialii UE au declarat că această operaţiune ar putea fi modelată după Baltic Sentry (Santinela Baltică), o operaţiune NATO lansată anul trecut pentru a securiza infrastructura din Marea Baltică, şi Eastern Sentry (Santinela Estului), care a extins conceptul pentru a proteja mai amplu flancul estic al Europei de drone şi alte ameninţări.
Sancţiuni economice
În teorie, UE – o piaţă de 450 de milioane de oameni – are o influenţă economică considerabilă asupra SUA şi ar putea ameninţa cu măsuri de retorsiune, de la închiderea bazelor militare americane din Europa până la interzicerea achiziţionării de obligaţiuni guvernamentale americane de către Europa.
Cea mai mediatizată sancţiune este instrumentul anti-coerciţie al UE sau „bazooka comercială”, care conferă Comisiei Europene puterea de a interzice accesul bunurilor şi serviciilor americane pe piaţa UE, de a aplica tarife, de a le retrage drepturile de proprietate intelectuală şi de a le bloca investiţiile. Dar acest lucru ar necesita acordul guvernelor naţionale ale blocului, care – nefiind dispuse să provoace prejudicii economice blocului şi dornice să menţină SUA de partea lor în ceea ce priveşte Ucraina – par puţin dispuse să facă acest lucru, chiar şi în faţa ameninţării cu tarife comerciale din partea lui Trump.
Europa depinde de companiile tehnologice americane în toate domeniile, a remarcat Jean-Marie Guéhenno, fost înalt funcţionar al ONU: „Fie că este vorba de protecţia datelor, inteligenţa artificială sau actualizările de software, inclusiv pentru apărare, Europa rămâne la mila bunăvoinţei americane”, a arătat Guehennno.
Mai mult, pentru ca orice ameninţare cu sancţiuni economice să fie eficientă, Trump ar trebui să creadă că este reală – ceea ce, cel puţin până acum, este evident că nu este.
Investiţii în Groenlanda
Economia Groenlandei depinde în mare măsură de subvenţiile anuale din Danemarca, care au totalizat aproximativ 4 miliarde de coroane daneze (aproximativ 530 de milioane de euro) anul trecut, acoperind aproximativ jumătate din bugetul cheltuielilor publice al vastului teritoriu şi reprezentând aproximativ 20% din PIB-ul său. Promisiunile lui Trump de a „investi miliarde” ar putea fi egalate de UE, într-un efort de a menţine insula – care, la un moment dat, în viitorul nu prea îndepărtat, ar putea vota în favoarea independenţei faţă de Danemarca – în afara sferei de influenţă economică a SUA.
Conform unui proiect de propunere al Comisiei Euroepene din septembrie, începând din 2028, UE ar putea dubla angajamentele sale faţă de Groenlanda pentru a se alinia la subvenţia anuală acordată de Danemarca, în timp ce insula ar putea solicita până la 44 de milioane de euro din fondurile UE destinate teritoriilor îndepărtate asociate UE. Deşi Washingtonul ar putea oferi cu miliarde mai mult decât Bruxelles-ul, groenlandezii, odată ce şi-au câştigat independenţa, ar putea fi reticenţi să se expună corporaţiilor americane lacome şi să renunţe la sistemul lor de securitate socială de tip nordic.
Angajarea trupelor
Toate acestea ar necesita timp. În plus, nu este clar dacă ambiţiile lui Trump în Groenlanda ar fi satisfăcute de tratate sau de o securitate arctică sporită: „proprietatea” SUA asupra insulei este „necesară din punct de vedere psihologic pentru succes”, a declarat preşedintele SUA pentru The New York Times.
Într-un articol pentru influentul think tank Bruegel, Moreno Bertoldi şi Marco Buti au susţinut că guvernele UE ar trebui să „protejeze în mod proactiv Groenlanda de expansionismul SUA”, adăugând: „UE are o capacitate de desfăşurare rapidă şi aceasta ar trebui activată”.
În acord cu Copenhaga şi Nuuk, au spus ei, trupele europene ar trebui să fie desfăşurate pe insulă „ca un semnal al angajamentului Europei faţă de integritatea teritorială a Groenlandei”. Deşi acest lucru nu ar împiedica anexarea de către SUA, ar complica-o mult mai mult. „Deşi nu ar fi nevoie de o confruntare armată, spectacolul capturării de către SUA a trupelor celor mai apropiaţi aliaţi ai săi ar ruina credibilitatea SUA, ar păta reputaţia sa internaţională şi ar influenţa puternic opinia publică şi Congresul SUA”, au susţinut ei.
Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat săptămâna trecută că Berlinul lucrează la un plan „care include descurajarea europeană” în cazul în care SUA ar încerca să cucerească Groenlanda, în timp ce ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a lansat anul trecut perspectiva desfăşurării unui contingent militar francez.
Capacitatea de desfăşurare rapidă a UE este un cadru pentru desfăşurarea rapidă a până la 5.000 de soldaţi din mai multe state membre diferite, sub comanda UE, pentru a răspunde la crize în afara blocului. Experţii şi unii politicieni consideră că acest lucru ar putea schimba calculele SUA. „Nimeni nu crede că un război între SUA şi UE este de dorit sau ar putea fi câştigat”, a declarat Sergey Lagodinsky, europarlamentar german din partea Partidului Verde. „Dar o acţiune militară a SUA împotriva UE ar avea consecinţe devastatoare pentru cooperarea în domeniul apărării, pieţe şi încrederea globală în SUA”, a adăugat el. Acest lucru l-ar putea face pe Trump să se gândească de două ori.
Există cu adevărat „zonele albastre” în care oamenii trăiesc mai mult?
n ce arată datele ştiinţifice
Oamenii par să trăiască semnificativ mai mult decât media globală, în anumite regiuni ale lumii, ajungând frecvent la vârste foarte înaintate. Aceste zone, devenite cunoscute sub denumirea de „zone albastre”, au fost intens promovate, dar şi contestate în ultimii ani. Un nou studiu arată că unele dintre ele sunt reale şi susţinute de dovezi solide, în timp ce altele şi-au pierdut acest statut în timp.
Conceptul de „zonă albastră” se referă la regiuni geografice bine delimitate în care există, de decenii sau chiar de peste un secol, o concentraţie neobişnuit de mare de persoane care ating vârsta de cel puţin 90 de ani, nonagenari şi centenari. Deşi termenul a fost introdus în urmă cu aproape 20 de ani, acurateţea datelor a fost pusă sub semnul întrebării, criticii invocând erori de înregistrare, documente incomplete sau vârste raportate incorect.
Un nou studiu, publicat în revista The Gerontologist, a reanalizat datele istorice şi demografice şi a concluzionat că unele dintre regiunile considerate zone albastre îndeplinesc criterii riguroase de validare. Cercetătorii au subliniat că nu este vorba doar despre un număr mare de persoane foarte vârstnice, ci şi despre faptul că multe dintre acestea îşi păstrează starea de sănătate şi vitalitatea până la vârste înaintate.
Autorii studiului precizează că, pentru a fi desemnată zonă albastră, o regiune trebuie să fie clar definită geografic, să fi avut în ultimii aproximativ 150 de ani o proporţie excepţional de mare de persoane care au trăit peste 90 de ani şi să dispună de documente care să permită verificarea certificatelor de naştere şi deces.
Menţinerea unei stări bune de sănătate la vârste înaintate este un criteriu important, mai ales în contextul în care, în multe părţi ale lumii, perioada de viaţă trăită cu boli cronice tinde să se prelungească. Analiza confirmă existenţa a două zone albastre clasice. Prima este în Sardinia, în Italia, într-o regiune formată din şase sate din zona est-centrală a insulei, cunoscută sub numele de Ogliastra. Aici, proporţia centenarilor născuţi între anii 1880 şi 1900 a fost de aproximativ cinci ori mai mare decât media europeană şi de trei ori mai mare decât media Sardiniei.
Spre deosebire de tendinţa globală, unde femeile ajung mai des la 100 de ani, în această regiune raportul dintre bărbaţi şi femei centenari este aproape egal. Vârstele tuturor persoanelor peste 90 de ani au fost verificate prin confruntarea arhivelor civile şi bisericeşti şi prin reconstituirea arborelui genealogic al familiilor.
A doua zonă confirmată este insula Ikaria din Grecia, o insulă din Marea Egee cu aproximativ 8.000 de locuitori. La momentul identificării sale, în 2009, procentul persoanelor de peste 90 de ani era de circa trei ori mai mare decât media naţională, iar anchetele demografice au confirmat un număr neobişnuit de mare de nonagenari şi centenari.
În schimb, alte două regiuni care au fost considerate anterior zone albastre nu mai îndeplinesc criteriile specialiştilor. Insula Okinawa din Japonia era cunoscută, în anii 1970, pentru o rată a centenarilor de şapte ori mai mare decât restul ţării. Datele actuale arată însă că doar generaţiile născute înainte de 1940 mai corespund acestui profil, iar până în 2006 rata centenarilor scăzuse la aproximativ dublul mediei japoneze. Studiul menţionează că războaiele şi creşterea accentuată a occidentalizării, inclusiv în contextul prezenţei militare americane, par să fi afectat sănătatea populaţiei locale.
O situaţie similară a fost observată în peninsula Nicoya din Costa Rica. Zona fusese definită iniţial pe baza longevităţii bărbaţilor născuţi înainte de 1930, mulţi dintre ei ajungând la 100 de ani. Pentru generaţiile născute ulterior, această tendinţă nu se mai menţine, din motive care nu sunt încă pe deplin înţelese. Analizele efectuate până în 2010 au arătat că aria originală a zonei albastre din Nicoya s-a redus la aproximativ un sfert, în timp ce o altă regiune cu longevitate ridicată a apărut în partea de nord din Costa Rica, aproape de graniţa cu Nicaragua.
Studiul mai arată că un element comun al acestor patru zone clasice este izolarea geografică. Sardinia, Ikaria şi Okinawa sunt insule sau părţi extinse de insule, iar Nicoya este o peninsulă care, până relativ recent, a fost greu accesibilă. Această izolare ar fi permis dezvoltarea unor particularităţi culturale şi, posibil, genetice.
Cercetătorii subliniază că validarea zonelor albastre este importantă pentru că oferă oportunitatea de a înţelege stiluri de viaţă asociate cu o viaţă lungă şi sănătoasă.
În acelaşi timp, documentarea dispariţiei unor astfel de zone poate oferi indicii valoroase despre factorii care se asociază cu o stare de sănătate mai precară la vârste înaintate. Studiul menţionează şi existenţa unor regiuni candidate în Ţările de Jos, China şi pe insula Martinica, care se află în prezent în proces de evaluare înainte de a fi acceptate drept noi zone albastre.
Marea Britanie: Numărul omuciderilor în Londra, la cel mai scăzut nivel din ultimii 11 ani
Numărul omuciderilor în Londra a scăzut anul trecut la cel mai coborât nivel din 2014, conform cifrelor publicate luni de poliția londoneză într-un moment în care responsabilii săi și primarul laburist Sadiq Khan sunt atacați pentru acțiunea lor împotriva criminalității, notează AFP.
Capitala britanică a înregistrat 95 de omucideri anul trecut, comparativ cu 109 în 2024, reprezentând ''cel mai scăzut număr din 2014, în timp ce populația Londrei a crescut cu peste o jumătate de milion de oameni de atunci'', au făcut cunoscut primăria și poliția într-un comunicat dat publicității în comun. Rata omuciderilor pe locuitor a scăzut astfel la cel mai jos nivel din 1997.
Bilanțul în materie de securitate a lui Sadiq Khan, primar al Londrei din 2016, este criticat în mod regulat de opoziția conservatoare și de partidul anti-imigrație Reform UK, precum și de președintele american Donald Trump și de miliardarul Elon Musk. ''Mulți oameni încearcă să denigreze Londra, dar cifrele spun o poveste cu totul diferită'', a declarat Sadiq Khan. ''Este clar că hotărârea noastră constantă de a fi atât duri împotriva criminalității, cât și fermi în abordarea cauzelor sale complexe dă roade'', a apărat primarul, care nu a indicat până în prezent dacă va candida din nou în 2028.
Anul trecut, actele de violență soldate cu răniți au scăzut, de asemenea, cu 20%, în timp ce focurile de armă s-au redus cu mai mult de jumătate în șapte ani, conform acestor date. Omuciderile care au implicat victime sub 25 de ani au scăzut cu 74% între 2015 și 2017. Poliția subliniază că rata omuciderilor pe locuitor în Londra este semnificativ mai mică decât cea din orașe precum Los Angeles, New York sau Berlin.
Comunicatul nu dezvăluie, însă, nicio cifră privind evoluția altor tipuri de violențe (furt, agresiune). De exemplu, furturile de telefoane cu violență au crescut cu 25% în capitală între 2019 și 2024, conform statisticilor poliției.
Candidata desemnată de Reform UK pentru funcția de primar al Londrei în 2028, Laila Cunningham, a afirmat săptămâna trecută că lupta împotriva criminalității va fi principala prioritate a partidului pentru alegerile locale din mai și în cursa pentru funcția de primar.
Descoperire macabră pe o plajă din Ecuador: cinci capete umane cu un mesaj de avertizare
Poliţia ecuadoriană a anunţat că anchetează descoperirea a cinci capete umane expuse, agăţate şi însoţite de un mesaj de avertizare, pe o plajă turistică din sud-vestul Ecuadorului, recent zguduit de o val de violenţe, relatează AFP.
Descoperirea macabră a fost făcută în Puerto Lopez, în provincia Manabi, o destinaţie populară pentru observarea balenelor, unde, la sfârşitul lunii decembrie, nouă persoane au fost ucise, printre care şi un bebeluş, în urma unor violenţe atribuite de autorităţi confruntărilor dintre bande rivale.
Duminică, pe reţelele sociale au circulat imagini care arătau cinci capete legate cu frânghii de doi stâlpi de lemn, cu faţa spre mare, în mijlocul nisipului. Alături, pe o scândură era scris un mesaj ameninţător destinat membrilor bandelor care extorchează comercianţii şi locuitorii în schimbul unei presupuse protecţii.
Ecuador, situat între cei doi principali exportatori mondiali de cocaină, Columbia şi Peru, a cunoscut o recrudescenţă a violenţei din cauza luptelor dintre bandele criminale legate de cartelurile mexicane şi columbiene. În ciuda politicii de combatere a crimei organizate a preşedintelui ecuadorian Daniel Noboa, în primele şase luni ale anului 2025 au fost comise peste 4600 de crime în această ţară cu puţin peste 18 milioane de locuitori, ceea ce reprezintă o creştere de 47% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.
Iranul afirmă că „situaţia este acum complet sub control”
Situaţia din Iran este „total sub control” după recrudescenţa violenţelor legate de manifestaţiile din weekend, a declarat luni ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, citat de Al-Jazeera.
Araghchi a adăugat că avertismentul lansat de preşedintele american Donald Trump către Teheran - că va lua măsuri dacă protestele vor deveni sângeroase - i-a incitat pe „terorişti” să-i vizeze pe protestatari şi forţele de securitate pentru a provoca o intervenţie străină. Protestele „au degenerat în violenţă şi sânge pentru a oferi un pretext” preşedintelui Statelor Unite, Donald Trump, să intervină, a afirmat Araghchi în faţa diplomaţilor străini la Teheran. El susţine că autorităţile au înregistrări video cu distribuirea de arme către protestatari şi precizează că vor fi difuzate mărturisirile protestatarilor arestaţi.
Autorităţile „urmăresc îndeaproape” protestele, care au fost „exaltate şi alimentate”, potrivit lui, de agenţi străini. El a dat asigurări că persoanele responsabile vor fi urmărite penal. Tot potrivit postului de televiziune din Qatar, ministrul a adăugat că accesul la internet va fi restabilit în curând în Iran şi că guvernul îşi coordonează eforturile cu forţele de securitate pentru a realiza acest lucru şi pentru a restabili conexiunea în ambasade şi ministere.
Un jurnalist slovac a fost bătut în toaleta unui mall. Miniştrii îi reproşează declaraţiile publice
Jurnalistul slovac Peter Schutz, în vârstă de 70 de ani, a fost atacat de un agresor necunoscut sâmbătă după-amiază într-un centru comercial din Košice, în estul Slovaciei. Poliţia anchetează cazul. Cel puţin doi membri ai guvernului slovac au reacţionat, relatează Politico. Bărbatul a avut nevoie de îngrijiri medicale, inclusiv de o operaţie la femurul fracturat.
Agresiunea a avut loc într-o toaletă publică dintr-un mall foarte frecventat din al doilea oraş ca mărime din Slovacia, potrivit cotidianului naţional Sme. Schutz, unul dintre principalii editorialişti ai Sme din anii 1990, care apărea frecvent în emisiuni politice, a criticat dur actualul guvern, condus de premierul Robert Fico, aflat acum la al patrulea mandat. Ministrul de interne Matúš Šutaj Eštok, care conduce forţele de poliţie ale ţării, a condamnat violenţa în general, dar a adăugat că „trebuie remarcat faptul că spaţiul public șdin Slovaciaț se confruntă de mult timp cu declaraţii polarizante şi dezumanizante, care sporesc tensiunile în societate. Nici măcar un presupus atac asupra unui comentator nu poate diminua responsabilitatea acestuia pentru cuvintele care au contribuit la inflamarea emoţiilor şi la divizarea publicului”. "Comentatorul Schutz" este cunoscut pentru „declaraţiile sale extrem de agresive la adresa oamenilor”, a scris în social media ministrul Mediului, Tomáš Taraba.
Poliţia din Košice a declarat că investighează „activ şi intens” atacul asupra lui Schutz ca fiind o agresiune, purtătoarea de cuvânt Jana Illésová afirmând că jurnalistul a fost descoperit de o persoană pe podeaua toaletei.
Slovacia are experienţă în ceea ce priveşte violenţa împotriva mass-media. Cea mai şocantă a fost asasinarea în 2018 a jurnalistului de investigaţie Ján Kuciak şi a logodnicei sale, Martina Kušnírová, care a dus la demisia guvernului de la acea vreme, condus tot de Fico.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
