Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Ce face propriu-zis un europarlamentar

Ziarul de Vrancea
23 apr 2019 327 vizualizări

Viitoarele alegeri europene, care se vor derula între 23 și 26 mai, vor avea o importanță capitală pentru viitorul Uniunii Europene și al statelor membre. Acest scrutin marcat în mod tradițional de un absenteism puternic reprezintă un prilej de a reveni asupra rolului și atribuțiilor celor care fac politica europeană: deputații europeni.

În prezent există 751 de eurodeputați aleși prin sufragiu universal de concetățenii lor și care reprezintă 28 de state membre. În caz că acordul de Brexit va fi votat de parlamentul britanic până la 23 mai, Marea Britanie nu va participa la alegerile europene și numărul lor se va reduce până la 705 aleși. Uniunea Europeană a profitat de prilej pentru a reechilibra componența Parlamentului European (PE) și a aloca între unul și cinci locuri suplimentare mai multor state membre “subreprezentate” din punct de vedere demografic, relatează rtl.fr într-un articol din luna martie. Este și cazul României, care ar urma să aibă 33 de eurodeputați în mandatul care începe din 2019, cu unul în plus față de legislatura 2014-2019.

Eurodeputații sunt echivalentul aleșilor din Parlamentul României, dar la scară europeană. Ei reprezintă puterea legislativă, pe care o împart cu membrii Consiliului European. Ei sunt liberi și independenți de orice comandamente externe și dispun de imunitate parlamentară pentru a asigura respectarea acestor principii fundamentale.

Care sunt rolurile unui deputat european?

În cadrul Parlamentului European, europarlamentarii pot avea diferite roluri și niveluri de responsabilitate. Înainte de toate, eurodeputatul are datoria de a-și reprezenta cetățenii din țara sa. El face practic legătura între ei și instituția în care lucrează. La fel ca și la nivel național, deputații studiază, discută, amendează și votează textele de lege propuse de executiv, în acest caz, Comisia Europeană, încercând să ajungă la un acord cu Consiliul Uniunii Europene, care trebuie și el să valideze textele adoptate de legislativ.

Potrivit unui text postat pe site-ul PE, peste 1.000 de propuneri legislative ale Comisiei conduse de Jean-Claude Juncker au fost discutate, ameliorate și finalizate cu succes în urma negocierilor cu Consiliul UE de la alegerile din 2014 și până în prezent. Eurodeputații au luat în actuala legislatură decizii referitoare la siguranța zborului, prin susținerea directivei privind registrul cu numele pasagerilor (PNR), combaterea utilizării neraționale a pungilor de plastic și interzicerea obiectelor de plastic de unică folosință din 2021, eliminarea tarifelor de roaming, transparența comisioanelor la plata cu cardul, protecția datelor în era digitală, eliminarea “blocării geografice” din decembrie 2018 sau la asigurarea faptului că activitățile Erasmus nu vor fi afectate în cazul unui Brexit fără acord.

De asemenea, eurodeputații votează bugetul Uniunii, se pronunță asupra propunerii de candidatură la președinția Comisiei Europene și a componenței executivului comunitar sau inițiază și constituie comisii de anchetă sau speciale în diverse domenii. Apoi, în cadrul PE, un eurodeputat poate avea diverse funcții. El poate fi președinte sau vicepreședinte al PE, respectiv să conducă dezbaterile fără a lua parte la ele și să reprezinte instituția la nivel internațional. De asemenea, el poate fi președinte sau vicepreședinte de comisie, raportor (responsabil cu prezentarea poziției PE într-o rezoluție legislativă sau nelegislativă sau cu prezentarea rezultatelor activității unei comisii celorlalți deputați) sau chestor (responsabil de gestiunea administrativă a Parlamentului).

Cum este organizată munca unui eurodeputat?

Calendarul PE prevede perioade consacrate celor patru diferite tipuri de activități desfășurate de eurodeputați. În ceea ce privește misiunea pur legislativă, în general patru zile pe lună sunt alocate sesiunilor plenare care au loc la sediul PE de la Strasbourg. Eurodeputații se reunesc aici pentru a dezbate textele și a vota sau nu adoptarea lor.

Alte patru zile pe lună sunt consacrate activităților din comisiile parlamentare la Bruxelles. Comisiile studiază textele de lege propuse de Comisia Europeană înainte ca ele să fie supuse la vot în sesiuni plenare. Fiecare dintre cele 20 de comisii permanente este specializată pe un domeniu precis. Fiecare eurodeputat trebuie să fie membru cel puțin al unei comisii și supleant al alteia. Din punct de vedere politic, o săptămână pe lună este destinată muncii în circumscripție. Obiectivul este ca deputatul european să asigure legătura între cetățenii țării pe care o reprezintă și Parlamentul European. În sfârșit, în timpul rămas, circa două săptămâni pe lună, eurodeputatul participă la reuniunile grupului politic transnațional căruia îi aparțin. În cadrul grupurilor politice din PE el poate ocupa funcții, precum vicepreședinte, președinte sau coordonator al eurodeputaților grupului într-o anumită comisie, care îi permit să influențeze procesul legislativ.

Poate influența instituțiile UE și situația din statele membre?

Membrii Parlamentului European urmăresc modul în care legislația europeană este implementată în statele membre și cum aceasta influențează viața cetățenilor. În același timp, eurodeputații evaluează și activitatea executivă a Comisiei Europene și felul în care sunt utilizați banii europeni. Misiuni de verificare și delegații ad-hoc ale PE au efectuat cercetări la fața locului înainte de a decide acțiunile pe o anumită temă, potrivit unui text realizat de serviciul de presă al legislativului comunitar. Exemple în acest sens sunt vizitele în tabere de refugiați din Turcia sau delegațiile pentru efectuarea de cercetări cu privire la situația statului de drept în Malta și Slovacia. De asemenea, deputații au transmis întrebări scrise Comisiei Europene pe teme urgente, acestea fiind urmate de rezoluții propuse spre dezbatere în ședințele plenare de grupurile politice. Au fost și cazuri în care Parlamentul European s-a opus deciziilor Comisiei, atunci când deputații au considerat că aceasta a abuzat de puterea și competențele atribuite. Exemple în acest sens sunt votul din 2016 al PE pentru reducerea conținutului de zahăr din mâncarea pentru bebeluși până la limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății sau votul din același an împotriva unei propuneri a Comisiei Europene care menționa că băuturile energizante cresc gradul de vivacitate și de concentrare al consumatorilor, conform sursei citate.

Pe de altă parte, PE are o comisie specială pentru petiții, care a înregistrat peste 6.500 de petiții din iulie 2014 și a gestionat plângeri, solicitări și observații ale cetățenilor referitoare la aplicare legislației europene. Comisia PETI are rol de mediator între cetățenii care trimit solicitări și statele membre. Petițiile pot fi urmate de intervenții, dezbateri sau rezoluții în plenul PE. Petițiile vizează aspecte precum condiții de muncă inacceptabile, drepturile persoanelor cu dizabilități, non-discriminarea minorităților în cadrul UE sau drepturile copiilor.

Cei mai mulți dintre atacatorii din Sri Lanka aveau studii superioare

n anchetatorii susțin că atacurile erau plănuite de cel puțin 7-8 ani

Unul dintre autorii atacurilor cu bombă din Sri Lanka a studiat în Regatul Unit și Australia înainte de a săvârși atentatele, care e posibil să fi fost finanțate și inspirate de ISIS a anunțat ministrul Apărării Ruwan Wijewardene. Potrivit oficialului, majoritatea atacatorilor proveneau din familii înstărite și aveau studii superioare.

Wijewardene a confirmat că mulți atacatori au avut conexiuni internaționale, după ce au trăit sau studiat în străinătate. “Cei mai mulți dintre atacatorii sinucigași ai acestui grup sunt foarte bine educați și provin din clasa de mijloc sau chiar superioară, așa că financiar sunt destul de independenți, iar familiile lor stau destul de bine financiar, ceea ce este un factor îngrijorător”, a spus el. “Unii dintre ei au studiat, cred, în mai multe țări, au diplome în drept, sunt oameni destul de educați”.

Bilanțul victimelor din Sri Lanka a ajuns ieri la 359 de morți, 39 fiind străini, iar peste 60 de persoane au fost arestate în legătură cu atentatele. Fostul șef al armatei a precizat că atentatele erau plănuite de cel puțin 7-8 ani.

Suspecți în libertate

Lakshman Kiriella, lider al Parlamentului și membru al guvernului, a precizat că este de așteptat ca peste 100 de persoane să fie arestate în legătură cu cele nouă atacuri cu bombă sinucigașe, confirmate de autorități. Ranil Wickremesinghe, premierul din Sri Lanka, a avertizat că mulți suspecți înarmați sunt încă liberi. Aproximativ 9 persoane care ar avea legături directe cu atacurile ar putea fi încă în libertate, potrivit unor surse implicate în investigație. Wijewardene a spus că investigația continuă și autoritățile așteaptă noi arestări în zilele următoare. “Confirmăm cu fermitate că în următoarele zile agențiile noastre de securitate vor avea situația sub control ferm”, a spus el.

Președintele Maithripala Sirisena a anunțat că șefii forțelor de apărare vor fi schimbați “în 24 de ore”, după ce rapoartele privind amenințările nu i-au fost aduse la cunoștință. Autoritățile din Sri Lanka au confirmat că au fost avertizate cu privire la un potențial atac cu două săptămâni înainte de duminica Paștelui Catolic de autoritățile indiene. O altă avertizare ar fi fost emisă sâmbătă noapte. Cu toate acestea oficialii de securitate care au primit avertizările nu l-au informat pe președinte.

Pe de altă parte, ambasadoarea americană în Sri Lanka, Alaina Teplitz, a declarat ieri la CNN că SUA nu aveau nici o informație prealabilă referitoare la atentate.

Consilierul lui Zelenski îi recomandă să nu dialogheze singur cu Putin

Actorul de comedie Volodimir Zelenski, câștigătorul alegerilor prezidențiale din Ucraina, nu ar trebui să dialogheze direct cu președintele rus Vladimir Putin, ci cu medierea principalelor puteri occidentale, a declarat consilierul său pe probleme militare, Ivan Aparșin. “Nu l-aș sfătui pe președintele Ucrainei să se întâlnească de unul singur cu Putin”, a declarat Aparșin într-o intervenție marți seara la postul de televiziune ucrainean ZIK. Potrivit consilierului citat, discuțiile dintre Zelenski și președintele rus Vladimir Putin ar trebui să aibă loc în prezența reprezentanților Statelor Unite și Marii Britanii.

“Nu putem rămâne singuri cu Rusia pentru că nu vom rezolva problema. Și niciodată nu voi susține ca noul președinte al Ucrainei să se așeze la masa tratativelor cu așa-numitele republici populare Donețk și Lugansk”, a declarat Aparșin, adăugând că Zelenski dorește să rezolve conflictul din Donbas, dar în condiții favorabile pentru Ucraina. După ce a câștigat alegerile prezidențiale de duminică, cu un scor zdrobitor de 73,22%, Zelenski a promis că prioritatea “numărul unu” în noua sa funcție va fi încetarea luptelor și, pe cale de consecință, sfârșitul războiului dintre armata ucraineană și milițiile proruse în estul țării. El a pledat totodată pentru reformarea procesului de reglementare în baza acordurilor de pace de la Minsk din februarie 2015, optând pentru un nou format de negociere care să includă Rusia și țările occidentale.

Deși l-a catalogat drept inamic pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, Zelenski a afirmat în timpul campaniei că este dispus să dialogheze cu acesta pentru a a ajunge la pace în Donbas. Noul președinte ucrainean a indicat că un alt obiectiv principal al său este aducerea acasă a tuturor prizonierilor ucraineni deținuți în mâinile rebelilor separatiști din Lugansk și Donețk, precum și eliberarea celor 24 de marinari capturați de Rusia în incidentul naval din Marea Neagră din noiembrie trecut.

Moscova speră că noile autorități ale Ucrainei vor promova soluționarea conflictului din estul țării prin respectarea acordurilor de la Minsk, a declarat miercuri ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, citat de EFE.

Din aprilie 2014, Ucraina este implicată într-un conflict armat împotriva rebelilor separatiști proruși din estul țării, soldat cu aproape 13.000 de morți, conform datelor ONU.

Acordurile de la Minsk din septembrie 2014 și februarie 2015 au pus bazele unei soluții politice la conflictul din Donbas, dar nu au condus la o încetare totală a violențelor până acum.

Pedeapsa fostului președinte brazilian Lula, redusă la opt ani și zece luni

Tribunalul Superior al Justiției (TSJ), a doua cea mai înaltă jurisdicție din Brazilia, i-a redus la opt ani și zece luni pedeapsa cu închisoarea lui Luiz Inacio Lula da Silva, apreciind drept prea dură condamnarea fostului șef de stat la 12 ani de închisoare, anul trecut, în apel. Lula, plasat în detenție în aprilie 2018, după ce a fost găsit vinovat de fapte de corupție și a fost declarat ineligibil în alegerile prezidențiale din octombrie, respinge acuzațiile. O procedură în apel ar putea deschide calea unei ușurări a regimului detenției fostului lider al Partidului Muncitorilor (PT) începând din septembrie.

Muncitorii fumau la catedrala Notre-Dame

Compania care a montat schela pentru lucrările de renovare de la catedrala Notre-Dame din Paris a recunoscut și și-a exprimat ieri “regretul” că unii dintre muncitorii săi nu au respectat interdicția de a fuma pe șantier, însă a exclus orice legătură cu incendiul care a distrus o parte din monumentul istoric. “Într-adevăr, există muncitori care din când în când au încălcat această interdicție și regretă”, a declarat purtătorul de cuvânt al companiei “Le Bras Freres”, Marc Eskenazi, dând însă asigurări că “în niciun caz un chiștoc prost stins s-ar putea afla la originea incendiului de la Notre-Dame din Paris”.

Acești “muncitori au recunoscut în fața polițiștilor că li s-a întâmplat să mai fumeze”, a precizat el. Marc Eskenazi a reacționat la un articol publicat miercuri în săptămânalul satiric francez Le Canard enchaîné, în care se afirma că anchetatorii au găsit șapte chiștoace la locul incendiului. “Exista într-adevăr o interdicție de a fuma pe schele”, a mai spus Marc Eskenazi. Însă “această interdicție era mai mult sau mai puțin respectată”, deoarece “era un pic complicat să cobori pentru că dura mult timp”. Cu toate acestea, este “în afara discuției” ca această neglijență să fie la originea incendiului, a insistat el, afirmând că “oricine a încercat să aprindă un foc în șemineu a văzut că nu se întâmplă prea multe dacă pui un chiștoc pe o bucată de lemn”. Făcând referire la pista unui incendiu provocat de motoarele electrice ale ascensoarelor către schele, Marc Eskenazi a dat asigurări că aceste motoare “nu pun nicio problemă”. “În orice caz, sunt departe de fleșă în condițiile în care s-a stabilit că incendiul a pornit din interiorul edificiului”, a mai spus el. “În niciun caz, ele (motoarele electrice) nu pot fi responsabile pentru declanșarea incendiului”, a afirmat el.

O parte a catedralei a fost distrusă într-un incendiu de proporții izbucnit în seara zilei de 15 aprilie. În 2017, circa 10 milioane de turiști au vizitat capodopera arhitecturii gotice, unde se efectuau importante lucrări de renovare de mai multe luni.

Autoritățile privilegiază originea accidentală (în special un scurt circuit) a incendiului.

Coreea de Nord: “Mâna dreaptă” a lui Kim, înlăturat din funcție

Kim Yong Chol, “mâna dreaptă” a liderului nord-coreean Kim Jong Un și omolog al secretarului de stat american Mike Pompeo, a fost înlăturat din funcție, a anunțat ieri agenția de presă sud-coreeană Yonhap citând un oficial parlamentar din Coreea de Sud.

Kim Yong Chol a fost șeful departamentului Frontul unit, organul Partidului Muncitoresc Coreean care se ocupă de legăturile cu Coreea de Sud și din ce în ce mai mult de cele cu Statele Unite.

Yonhap nu dă niciun motiv pentru înlăturarea sa din funcție.

Kim Yong Chol a fost diplomatul de top al lui Kim. El s-a făcut remarcat la cel de-al doilea summit între Kim și președintele Statelor Unite Donald Trump în Vietnam în februarie, care s-a terminat cu un dezacord asupra opririi programului nuclear al Nordului. El a vizitat Casa Albă în ianuarie pentru a se întâlni cu Trump. Serviciul Național de Informații sud-coreean nu a putut confirma imediat anunțul.

Informația privind înlăturarea emisarului nord-coreean intervine după ce Ministerul de Externe al Nordului a declarat săptămâna trecută că nu mai dorește să trateze cu Pompeo și că el ar trebui să fie înlocuit în discuții de cineva mult mai matur. Liderul nord-coreean Kim Jong Un a avertizat că eșecul discuțiilor din Vietnam riscă să creeze noi tensiuni și că el este interesat să se reîntâlnească cu Trump doar dacă Statele Unite arată mai multă flexibilitate.

El a dat un termen limită de până la un an pentru o schimbare de atitudine.

ONU: În Afganistan, mai mulți civili sunt uciși de forțele SUA și afgane decât de talibani

Forțele americane și afgane au ucis mai mulți civili decât talibanii sau alte grupări insurgente în Afganistan, potrivit unui raport al Națiunilor Unite pe primul trimestru din 2019, făcut public miercuri, informează France Presse. În perioada respectivă, forțele internaționale și proguvernamentale s-au făcut responsabile de moartea a 305 civili, față de 227 de civili, câți au fost uciși de talibani și de alte grupări armate, indică acest raport al Misiunii de asistență a Națiunilor Unite în Afganistan (UNAMA) . Cele mai multe dintre decese s-au produs în timpul atacurilor aeriene sau în cursul misiunilor de recunoaștere la sol, desfășurate în special de către forțele afgane, între care unele “par să acționeze în deplină impunitate”, potrivit raportului.

“UNAMA cere forțelor de securitate naționale afgane și forțelor militare internaționale să efectueze anchete privind suspiciunile legate de victimele civile, să facă publice rezultatele investigațiilor și să despăgubească victimele în mod corespunzător”, subliniază organizația.

ONU a început să elaboreze statistici privind victimele civile în Afganistan în 2009, pe fondul deteriorării situației de securitate din această țară. Aceste noi cifre au fost făcute publice în timp ce SUA, angajate militar în Afganistan din 2001, și-au intensificat operațiunile aeriene, depunând totodată eforturi pentru a negocia un acord de pace cu talibanii, care controlează în prezent zone vaste din teritoriul țării.

Anul 2018 este considerat de UNAM cel mai sângeros de până acum pentru civilii afgani, cu un bilanț de 3.804 morți.

Trump trimite “soldați înarmați” la frontiera cu Mexicul

Președintele american Donald Trump a anunțat ieri trimiterea de “soldați înarmați” la frontiera cu Mexicul, după un incident cu militari mexicani, pe care i-a acuzat că ar fi potențial complici ai traficanților de droguri. “Soldați mexicani au amenințat recent cu armele lor soldați ai Gărzii noastre Naționale, probabil într-o tactică de diversiune pentru traficanții de droguri de la frontieră. Trimitem imediat soldați înarmați la frontieră”, a notat Trump pe contul său de Twiter. El a acuzat Mexicul că “nu face practic nimic” pentru a-i aresta pe imigranții ilegali și a-i retrimite în țările de origine.

Președintele american nu a precizat la ce eveniment a făcut referință, însă CNN a relatat despre un incident care a avut loc la 13 aprilie lângă Clint, în Texas, în timpul căruia vreo șase soldați mexicani au amenințat cu arma doi soldați americani ce se aflau într-o mașină obișnuită și l-au dezarmat pe unul dintre ei. Faptele s-ar fi petrecut de partea americană a frontierei. Președintele SUA le reproșează mexicanilor că permit migranților originari din America Centrală - în principal din Honduras, Guatemala și El Salvador - să le tranziteze teritoriul pentru a ajunge în Statele Unite. Din 2015, el reiterează că soluția la afluxul de migranți este construirea unui zid de frontieră, dar se confruntă cu scepticismul Congresului, astfel că Trump a trebuit să declare urgența națională, o procedură excepțională, pentru a obține miliardele de dolari necesare construcției zidului.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.