Internațional

MOZAIC ŞTIRI NAŢIONALE: CCR dă undă verde inițiativei USR „Fără penali în funcții publice”

Ziarul de Vrancea
8 apr 2019 256 vizualizări

După decizia Curții Constituționale, inițiativa va parcurge procedura parlamentară, ulterior urmând a fi supusă referendumului de revizuire a Legii fundamentale n liderii USR-PLUS se așteaptă ca parlamentarii PSD-ALDE să îngroape proiectul în legislativ

Judecătorii CCR au stabilit, ieri, cu unanimitate de voturi, că inițiativa legislativă de revizuire a Legii fundamentale, care aparține USR, „Fără penali în funcții publice”, respectă prevederile constituționale.Curtea a verificat dacă inițiativa îndeplinește condițiile tehnice, respectiv numărul de semnături și dacă demersul cetățenesc respectă limitele Constituției.Inițiativa „Fără Penali în funcții publice” propune ca articolul 37 din Constituție, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, având următorul conținut: „Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”.

Cioloș: Nu îmi fac iluzii, Parlamentul o va respinge

Potrivit Constituției, propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaților și de Senat, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.Președintele USR, Dan Barna, a declarat, ieri, că speră ca inițiativa partidului său să fi sprijinită de parlamentarii tuturor partidelor.„Decizia de astăzi a Curții Constituțională arată încă o dată că inițiativa Fără Penali trebuie să fie în Constituție. Fără Penali este dorința a un milion de români care vor o Românie îndreptată spre dezvoltare, iar primul pas este ca în fruntea țării să nu mai fie persoane condamnate penal pentru fapte de corupție. Ne exprimăm încrederea că va fi votată și sprijinită de parlamentarii tuturor partidelor politice, asemeni cetățenilor care au semnat inițiativa”, a transmis Barna. În schimb, colegul său de alianță, Dacian Cioloș, s-a arătat mai puțin optimist.“Nu îmi fac iluzii: un parlament condus de un condamnat penal definitiv și de un fost prim-ministru care de cinci luni fuge de începerea urmăririi penale, ascunzându-se în spatele imunității parlamentare, va respinge această inițiativă. Sau, mai laș, o va amâna pe termen nedeterminat”, a reacționat liderul PLUS.

Ponta: Scandalul Dragnea-Toader e un fake

“Dragnea nu vrea OUG pentru că i-ar scăpa și pe ceilalți”, susține fostul premier

Liderul Pro România, fostul premier Victor Ponta, a declarat, ieri, la Adevărul Live, că scandalul dintre Liviu Dragnea și Tudorel Toader este „un fake, joacă teatru”. Ponta a susținut că Dragnea nu vrea să fie adoptată ordonanță de urgență, pentru că i-ar scăpa și pe ceilalți, inclusiv pe Adrian Năstase, ci vrea decizie a Curții Constituționale doar pentru procesul lui. Fostul premier a susținut că în privința relației cu Viorica Dăncilă nu mai este teatru, iar luni seară l-a văzut deja pe liderul PSD „cu cuțitul în mână”. „Prin ordonanțele de urgență - faimoasele ordonanțe, care cică au ajuns la CSM, am întrebat la CSM și n-a ajuns nicio ordonanță - ar însemna să scape de probleme penale nu doar dl Dragnea. Ar însemna să scape lideri actuali ai PSD, pe care dl Dragnea îi ține: Bă, vedeți, aveți dosare, vă rezolv eu problemele! Ar însemna să se poată întoarce în partid de exemplu dl Adrian Năstase, care eu cred că dacă mâine se întoarce în PSD, se face un congres, ia 90% din voturi împotriva lui Dragnea. Ar însemna să scape de probleme penale oameni de afaceri, pe care Dragnea i-a tot prins în campanii: fiți atenți, eu vă scap, susțineți PSD. Ar însemna să scape patronii de media - dl Ghiță, dl Voiculescu, cine sunt. Or, dl Dragnea nu vrea să scape ceilalți, că de fapt ăsta e instrumentul prin care îi ține”, a afirmat Ponta. Fostul premier a susținut că liderul PSD nu mai joacă teatru în relația cu Viorica Dăncilă. „L-am văzut cum a făcut cu mine când eram prim-ministru, după aceea cu Grindeanu, după aceea cu Tudose. Își aranjează o emisiune, se duce și zice: nu pot să mă ridic eu la nivelul lui Grindeanu, nu pot eu să-i dau sfaturi lui Tudose, nu pot eu să intru în contradicție cu dna Dăncilă. Pentru mine asta înseamnă că deja și-a ascuțit cuțitul și așteaptă momentul să i-l bage în rinichi pe la spate. Cu ce l-a supărat dna Dăncilă, nu știu, n-am acces. Nu știu, faptul că dna Dăncilă la Bruxelles nu se duce să se bată cu Timmermans și cu ceilalți, faptul că poate nu-l mai suportă pe Vâlcov. Ceva s-a întâmplat acolo, dar aseară deja i-am văzut cuțitul în mână lui Dragnea”, a afirmat Ponta.

Soarta lui Toader, decisă de aleșii PSD potrivit “conștiinței”

Fostul ministru al Justiției Robert Cazanciuc spune că în opinia sa nu există niciun impediment privind modificarea Codului penal prin Ordonanță de Urgență a Guvernului, atât timp cât „procedura parlamentară blochează transpunerea în legislație a implementării unor decizii ale Curții Constituționale sau directive europene” și în condițiile în care legiuitorul „rămâne în matca deciziilor CCR”. Cazanciuc susține că există „foarte multe nemulțumiri” ale senatorilor PSD cu privire la activitatea ministrului Justiției, Tudorel Toader, iar la moțiunea simplă împotriva acestuia social-democrații vor vota „potrivit conștiinței”. „Au fost exprimate în mod public, sunt mai mulți colegi care și-au exprimat nemulțumiri pe diverse teme. Eu mi-am exprimat nemulțumirea față de un buget extrem de mic de investiții al Ministerului Justiției, față de faptul că s-au modificat prin ordonanță de urgență soluții adoptate în Parlament, față de faptul că ministrul Justiției nu a dorit să vină, nici la Comisia Juridică, nici la comisiile speciale să dezbată anumite soluții. Sunt foarte multe nemulțumiri ale colegilor”, a spus Cazanciuc. El a vorbit și despre o „logică jucăușă a ministrului Justiției în care spune ceva, după care, după o oră, dispare ceea ce a spus inițial.” Întrebat cum vor vota senatorii PSD miercuri, la moțiunea inițiată de opoziție împotriva ministrului Justiției, Robert Cazanciuc a răspuns: “Potrivit conștiinței fiecăruia”.

 Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat luni seară că tot partidul s-a lăsat “păcălit” de ministrul Toader, care a anunțat în ianuarie că vrea să adopte ordonanțele privind justiția, iar acum a afirmat că nu se justifică urgența.

Lazăr: Nu am instrumentat dosare penale vizând fapte împotriva regimului comunist

Procurorul general Augustin Lazăr a declarat ieri că Instituții de presă i-au pus etichete de natură să îl decredibilizeze și a precizat că nu este ofițer, subofțer, colaborator al fostei Securități sau al oricărui alt serviciu de informații. “În ultimele zile, câteva instituții de presă mi-au atribuit fapte pe care nu le-am făcut. Mi-au pus etichete de natură să mă decredibilizeze ca om, ca magistrat, ca român. Mărturisesc că este prima dată în viață când mi se întâmplă așa ceva”, a spus Lazăr.

El a adăugat că vrea să facă mai multe precizări. “În acest moment nu am nicio emoție pentru orice verificare s-ar realiza în arhivele CNSAS”, a susținut el. Augustin Lazăr a explicat că în perioada 1982-1989 a îndeplinit funcția de procuror stagiar, respectiv procuror criminalist la Procuratura locală Alba Iulia, “fără a exercita nicio funcție de conducere”. “Nu am instrumentat dosare penale vizând fapte comise împotriva regimului comunist. Infracțiunile contra securității statului erau instrumentate în justiția militară”, a afirmat procurorul general.  Procurorul general a spus că episodul legat de calitatea sa de președinte al Comisiei pentru propuneri de liberare din cadrul Penitenciarului Aiud a fost prezentat “în mod deformat și tendențios”, cu ignorarea explicațiilor pe care le-a mai dat.“Atribuția acestei comisii nu era aceea de a dispune punerea în libertate a unor condamnați. Fiindcă-i simplu, procurorul nu e judecător și nici alți gardieni de la grefă, funcționari ai grefei penitenciarului. Aceasta era, ca și acum, atributul exclusiv al instanței de judecată. Comisia avea doar rolul de a verifica îndeplinirea condițiilor tehnice, realizarea unei fracțiuni minime din pedeapsă, precum și inexistența rapoartelor de sancționare disciplinară”, a precizat Lazăr.Lazăr a spus că fostul procuror general Sorin Moisescu a intenționat în urmă cu 21 de ani să exprime public o delimitare a instituției față de unele practici ale fostei Procuraturi.“Ar fi fost vorba desigur de o declarație de principiu (...) Anul acesta marcăm 30 de ani de la prăbușirea comunismului în România și cred că este momentul unei delimitări explicite, categorice și neechivoce. Prin urmare, în calitate de conducător al Ministerului Public, doresc să exprim scuze instituționale pentru practicile discutabile de dinainte de 1989, instituite prin lege, dar caracterizate printr-o componentă etică deficitară. Personal, doresc să îmi exprim regretul pentru dramele și suferințele trăite de luptătorii anti-comuniști, cărora le datorăm faptul că astăzi trăim într-o țară democratică, membră a Uniunii Europene”, a încheiat Lazăr.

Precizările sale vin după ce în presă au apărut informții potrivit cărora, în calitate de șef al comisiei de liberări condiționate din Penitenciarul Aiud, în anii “80, ar fi refuzat eliberarea unui disidenți anticomuniști.

Votul pentru ridicarea imunității lui Tăriceanu, amânat din nou

Comisia Juridică din Senat a amânat din nou, ieri, din lipsă de cvorum, discuția privind raportul pe care senatorii din comisie trebuie să-l dea în ceea ce privește solicitarea DNA de ridicare a imunității pentru președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. „De ce ar fi o prioritate acest raport?”, s-a întrebat președintele Comisiei Juridice, Robert Cazanciuc. „Nu e nimic subit. Nu e o prezență obligatorie, fiecare decide la ce comisie merge, în funcție de priorități. Dacă au fost alte comisii la care trebuiau să meargă colegii mei, au decis să meargă”, a explicat Robert Cazanciuc motivele pentru care nu s-a întrunit cvorumul în Comisia Juridică în cadrul căreia ar fi trebuit discutată solicitarea DNA de ridicare a imunității parlamentare în cazul lui Călin Popescu Tăriceanu. Întrebat dacă va exista un raport al Comisiei Juridice privind situația lui Tăriceanu înainte de începerea campaniei electorale, președintele acestei comisii a spus că discuția pe acest subiect va avea loc „la proxima ședință a Comisiei juridice” și că această ședință ar putea avea loc miercuri, dacă va exista cvorum.DNA a transmis Senatului, în 7 noiembrie 2018, cererea de avizare a începerii urmăririi penale în cazul lui Tăriceanu, acesta apreciind că este un demers politic și exprimându-și convingerea că în dosar e vorba de “multă maculatură”.  Călin Popescu Tăriceanu este acuzat că a primit, în perioada în care era premier, „foloase materiale” de aproape 800.000 de dolari de o firmă austriacă pentru a interveni pentru închierea unor acte adiționale la un contract derulat de companie. Suma primită de Tăriceanu reprezenta un comision de 10 la sută din valoarea acestor acte adiționale și ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore. Dosarul lui Călin Popescu Tăriceanu are peste 70 de volume și cuprinde peste 17.000 de pagini.

OUG 14, constituțională. Cum este afectat Dragnea

Decizie finală în cazul ordonanței prin care a fost abrogată OUG 13, care a generat proteste masive de stradă la începutul anului 2017.CCR a decis că Ordonanța de Urgență 14 este constituțională. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în septembrie 2017 de Alina Bica, fosta șefă DIICOT. Mai precis, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis în septembrie 2017 să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu neconstituționalitatea Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) 14, de abrogare a OUG 13, privind dezincriminarea abuzului în serviciu, la sesizarea avocaților Alinei Bica și Cătălin Teodorescu, în dosarul ANRP.Alina Bica îi reproșa guvernului Grindeanu că a adoptat ordonanță 14 prin care a fost abrogată OUG 13 în urma protestelor de anvergură din Piața Victoriei ceea ce a creat, susține ea, un precedent periculos. Mai mult, fosta șefă a procurorilor DIICOT susține că presiunea străzii a afectat caracterul suveran al puterii de stat prin devierea de la democrație semi-directă. Miza deciziei CCR în acest caz era una uriașă. Dacă ordonanța 13 ar fi fost în vigoare în integralitate chiar și pentru câteva momente, de ea ar putea beneficia nu doar Alina Bica, ci și toți ceilalți cercetați sau judecați pentru acuzații de abuz în serviciu. Între ei, și liderul PSD Liviu Dragnea.

Ordonanța 13, adoptată în 31 ianuarie 2017 de Guvern a fost abrogată cinci zile mai târziu prin OUG 14, în urma protestelor masive de stradă din toata țara, începute chiar în seara adoptarii ordonanței.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.