MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Cancelarul german îl compară pe Putin cu Hitler
Preşedintele SUA Donald Trump a spus că şi alte ţări ar putea face obiectul unei intervenţii americane, după operaţiunea prin care preşedintele Venezuelei Nicolas Maduro şi soţia lui au fost capturaţi şi aduşi la New York pentru a fi judecaţi, şi şi-a reiterat interesul pentru Groenlanda, teritoriu autonom danez, ceea ce a determinat o reacţie fermă din partea premierului din insula arctică şi a premierului de la Copenhaga.
Într-un interviu publicat duminică de revista The Atlantic, Trump a spus că şi alte ţări ar putea fi supuse intervenţiei americane. „Avem nevoie de Groenlanda, absolut”, a spus el despre insula autonomă care face parte din Danemarca, ţară membră NATO.
El a repetat că insula este „înconjurată de nave ruseşti şi chinezeşti”.
Trump a fost întrebat dacă atacul asupra Venezuelei ar putea indica o dorinţă de a întreprinde acţiuni militare pentru a prelua şi controlul asupra Groenlandei, care până acum a respins pretenţiile teritoriale americane. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat sâmbătă că lumea ar trebui să ia aminte după operaţiunea din Venezuela. „Când vă spune că va face ceva, când vă spune că va rezolva o problemă, vorbeşte serios”, a spus Rubio referindu-se la Trump.
Preşedintele american a afirmat în repetate rânduri că SUA „trebuie” să controleze Groenlanda.
Trump a spus că depinde de alţii să evalueze ce ar înseamna pentru Groenlanda acţiunea militară a SUA în Venezuela. „Vor trebui să vadă ei înşişi. Chiar nu ştiu. A fost foarte generos cu mine, ieri, Marco”, a spus Trump despre consilierul său pentru securitate naţională. „Nu mă refeream la Groenlanda în acel moment. Dar avem nevoie de Groenlanda, absolut. Avem nevoie de ea pentru apărare”, a reiterat Trump ceea ce spusese anterior şi cu alte ocazii.
În consecinţă, liderii Danemarcei şi Groenlandei l-au îndemnat duminică pe preşedintele american Donald Trump să înceteze ameninţările cu preluarea Groenlandei. „Nu are absolut niciun sens să vorbim despre necesitatea preluării Groenlandei de către SUA. SUA nu au dreptul să anexeze niciuna dintre cele trei ţări din Regatul Danemarcei”, a declarat duminică premierul danez Mette Frederiksen într-un comunicat.
Intervenţia de sâmbătă din Venezuela a stârnit îngrijorări în Danemarca că acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi cu Groenlanda, un teritoriu danez. „Aş îndemna cu tărie SUA să înceteze ameninţările împotriva unui aliat istoric apropiat şi împotriva unei alte ţări şi a unui alt popor, care au spus foarte clar că nu sunt de vânzare”, a transmis premierul danez Mette Frederiksen.
La rândul său, prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a fost şi mai tranşant, duminică: „Când preşedintele Statelor Unite spune că «avem nevoie de Groenlanda» şi ne leagă de Venezuela şi de intervenţia militară, nu este doar greşit. Este lipsit de respect”.
Insulă de importanță strategică
Pe 21 decembrie, Trump l-a numit pe guvernatorul Louisianei, Jeff Landry, trimis special în Groenlanda, atrăgându-şi noi critici din partea Danemarcei şi Groenlandei cu privire la interesul Washingtonului pentru insula arctică bogată în minerale.
Trump a pledat pentru ca Groenlanda, teritoriu danez autonom, să devină parte a Statelor Unite. Landry susţine public această idee.
Poziţia strategică a insulei arctice între Europa şi America de Nord o face un loc cheie pentru sistemul american de apărare împotriva rachetelor balistice, în timp ce bogăţia sa minerală este atractivă, deoarece SUA speră să-şi reducă dependenţa de exporturile chineze.
Groenlanda, fostă colonie daneză, are dreptul de a-şi declara independenţa în temeiul unui acord din 2009, dar depinde în mare măsură de subvenţiile daneze.
Danemarca a încercat să repare relaţiile tensionate cu Groenlanda în ultimul an, încercând în acelaşi timp să atenueze tensiunile cu administraţia Trump prin investiţii în apărarea Arcticii.
Trump a mai spus că şi alte ţări ar putea fi supuse intervenţiei americane. „Avem nevoie de Groenlanda, absolut”, a spus el despre insula care face parte din Danemarca, o ţară membră NATO.
Trump spune că Ucraina nu a ţintit reşedinţa lui Putin într-un atac cu drone
Preşedintele american Donald Trump a declarat duminică reporterilor că oficialii americani au stabilit că Ucraina nu a ţintit o reşedinţă a preşedintelui rus Vladimir Putin într-un atac cu drone săptămâna trecută, contestând afirmaţiile Kremlinului pe care Trump le-a întâmpinat iniţial cu profundă îngrijorare, relatează AP.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat săptămâna trecută că Ucraina a lansat o serie de drone asupra reşedinţei oficiale a lui Putin din regiunea Novgorod, din nord-vestul ţării, pe care sistemele de apărare ruseşti au reuşit să le doboare. Lavrov a criticat, de asemenea, Kievul pentru că a lansat atacul într-un moment în care se desfăşurau negocieri intense pentru încheierea războiului.
Acuzaţia a venit la doar o zi după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a călătorit în Florida pentru discuţii cu Trump privind planul în 20 de puncte al administraţiei americane, încă în curs de elaborare, care vizează încheierea războiului. Zelenski a negat rapid acuzaţia Kremlinului. Trump a declarat că „ceva s-a întâmplat în apropierea” reşedinţei lui Putin, dar că oficialii americani nu au constatat că reşedinţa preşedintelui rus a fost ţinta atacului. „Nu cred că acea lovitură a avut loc”, a declarat Trump reporterilor în timp ce se întorcea la Washington duminică, după ce a petrecut două săptămâni la reşedinţa sa din Florida. „Nu credem că s-a întâmplat asta, acum că am putut verifica.”
Trump a vorbit despre hotărârea SUA după ce oficialii europeni au susţinut că afirmaţia Rusiei nu era altceva decât o încercare a Moscovei de a submina eforturile de pace. Dar Trump, cel puţin iniţial, părea să ia acuzaţiile ruseşti ca atare. El a declarat reporterilor săptămâna trecute că Putin a ridicat problema în timpul unei convorbiri telefonice pe care a avut-o cu liderul rus mai devreme în acea zi. Trump a spus că era „foarte supărat” din cauza acuzaţiei.
Ayatollah Khamenei intenționează să fugă la Moscova dacă protestele din Iran se intensifică
Ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, are un plan de rezervă pentru a fugi din țară în cazul în care forțele sale de securitate nu vor reuși să înăbușe protestele sau vor dezerta, potrivit unui raport al serviciilor de informații comunicat ziarului The Times.
Khamenei, în vârstă de 86 de ani, intenționează să fugă din Teheran împreună cu un cerc restrâns de până la 20 de colaboratori și membri ai familiei, în cazul în care va constata că armata și forțele de securitate chemate să înăbușe revoltele dezertează, se răzvrătesc sau nu respectă ordinele. „Planul B” este destinat lui Khamenei și cercului său restrâns de colaboratori și membri ai familiei, inclusiv fiului său și moștenitorului său nominal, Mojtaba, a declarat o sursă din serviciile de informații pentru The Times.
Beni Sabti, care a lucrat timp de zeci de ani în serviciile de informații israeliene după ce a fugit de regim la opt ani după revoluția islamică, a declarat pentru The Times că Ayatollahul Khamenei ar fugi la Moscova, deoarece „nu are unde altundeva să se ducă” iar Khamenei „îl admiră pe Putin, iar cultura iraniană este mai similară cu cea rusă”.
Planul de fugă se bazează pe evadarea aliatului său, liderul sirian căzut Bashar al-Assad, care a fugit din Damasc la bordul unui avion spre Moscova pentru a se alătura familiei sale înainte ca forțele de opoziție să ia cu asalt capitala în decembrie 2024. „Au pus la cale o rută de ieșire din Teheran în cazul în care vor simți nevoia să fugă”, care include „adunarea de active, proprietăți în străinătate și numerar pentru a le facilita trecerea în siguranță”, a declarat sursa.
Khamenei este cunoscut pentru faptul că deține o rețea importantă de active, unele dintre ele aparținând uneia dintre cele mai puternice organizații din Iran, Setad, care face parte dintr-un sistem de fundații caritabile semi-statale cunoscute pentru opacitatea lor financiară. Conform unei investigații Reuters din 2013, valoarea totală a activelor se ridică la 95 de miliarde de dolari, incluzând proprietăți și companii, toate deținute și controlate de Khamenei.
Mulți dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi, inclusiv secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Ali Larijani – care l-a avertizat pe președintele Trump să nu se amestece în afacerile Teheranului – au membri ai familiei care locuiesc deja în străinătate, inclusiv în SUA, Canada și Dubai.
Protestele naționale declanșate de dificultățile economice au cuprins orașele din întreaga Iran, inclusiv orașul sfânt Qom, în ultima săptămână.
Protestatarii acuză forțele anti-revoltă – formate din Garda Revoluționară Islamică (IRGC), miliția Basij, poliția și armata – că folosesc mijloace violente, inclusiv focuri de armă, gaze lacrimogene și tunuri de apă pentru a reprima demonstrațiile.
Forțele se află sub comanda totală a lui Khameini, care este sursa supremă de putere în republica islamică, având autoritate asupra armatei, instanțelor și mass-media. El se bazează pe IRGC pentru a-și impune voința ca sursă centrală de putere.
Planul de evadare va fi activat în cazul în care Khamenei va simți că forțele sale de securitate nu îi respectă ordinele. Dezertarea și defecțiunea nu sunt ușor de realizat, Khamenei protejându-i pe loialiști, controlând numirile cheie și siguranța acestora, potrivit unui profil psihologic al liderului realizat de o agenție de informații occidentală și consultat de The Times.
Dar aceeași evaluare a arătat că Khamenei era „mai slab, atât mental, cât și fizic” de la războiul de 12 zile cu Israelul de anul trecut. El a fost văzut foarte rar în public și, în mod deosebit, nu a fost văzut sau auzit în ultimele câteva zile de proteste. Pe durata războiului, Khamenei s-a ascuns într-un buncăr, evitând soarta altor oficiali de rang înalt ai IRGC și alimentându-și „obsesia pentru supraviețuire”.
Evaluarea îl numește un lider „paranoic”, o trăsătură care i-a modelat planul de a părăsi Iranul în cazul în care forțele sale l-ar abandona. „Pe de o parte, el este foarte motivat ideologic, dar pe de altă parte este pragmatic în ceea ce vede: vede compromisul tactic pentru o cauză mai mare pe termen lung. Este un gânditor pe termen lung”, se arată în evaluare.
Japonia - „Regele tonului” a plătit 2,8 milioane de euro pentru un peşte la o licitaţie
Proprietarul unui lanţ de restaurante de sushi a plătit luni suma record de 2,8 milioane de euro pentru un ton roşu gigant în cadrul prestigioasei licitaţii de Anul Nou de la principala piaţă de peşte din Tokyo, scrie AFP. Autoproclamatul „rege al tonului”, Kiyoshi Kimura, a cărui lanţ de restaurante Sushi Zanmai a câştigat licitaţia, a plătit un preţ piperat pentru acest peşte de 243 de kilograme pescuit în largul coastei de nord-est a Japoniei. „Credeam că îl vom putea cumpăra la un preţ puţin mai mic, dar preţul a urcat în mai puţin timp decât se poate spune”, a declarat Kimura după licitaţie, organizată înainte de răsăritul soarelui la piaţa de peşte Toyosu. „Am fost surprins de preţ... Sper că, mâncând acest ton de bun augur, cât mai mulţi oameni se vor simţi revigoraţi”, a adăugat el în faţa jurnaliştilor.
Preţul de 510,3 milioane de yeni atins la această licitaţie de Anul Nou este cel mai ridicat de când au început să fie colectate date comparabile în 1999.
Recordul anterior era de 333,6 milioane de yeni pentru un ton roşu de 278 de kilograme în 2019, după mutarea pieţei de la locaţia sa tradiţională din Tsukiji, în centrul Tokyo, către instalaţii mai moderne. Anul trecut, cel mai mare ofertant a plătit 207 milioane de yeni pentru un ton roşu de 276 de kilograme.
Trump: Iranul va fi lovit „foarte dur”, dacă sunt ucişi manifestanţi
Preşedintele american Donald Trump avertizează că Iranul va fi lovit ”foarte dur” dacă sunt ucişi manifestanţi în contestarea care se află în curs în republica islamică, iniţial din motive economice, dar s-a lărgit şi include revendicări politice, relatează AFP, preluat de news.ro.
”Urmărim acesst lucru foarte îndeaproape. Dacă ei încep să omoare oameni, aşa cum au făcut în trecut, cred că vor fi loviţi dur de către Statele Unite”, a ameninţat duminică, la bordul Air Force One, locatarul Casei Albe.
Contestarea a început la 28 decembrie, la Teheran, când comercianţi şi-au închis magazinele în semn de protest faţă de hiperinflaţie şi marasmul economic, după care a luat o întorsătură politică.
Cel puţin 12 persoane - inclusiv membri ai forţelor de securitate - au fost ucise, potrivit unor surse oficiale. Este vorba despre cele mai importante manifestaţii de la cele care au zguduit Iranul în 2022, după moartea în detenţie a lui Mahsa Amini, o tânără arestată de Poliţia Moravurilor din cauză că a încălcat un cod vestimentar feminin strict. Contestarea actuală rămâne, însă, de o amploare mai redusă.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
