MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: „Bombă” în lumea ştiinţei
Unii cercetători pun la îndoială acurateţea studiilor despre descoperirea microplasticului în organismul uman
Studii de mare impact care au constatat prezenţa microplasticului în organismul uman sunt puse acum la îndoială de unii oamenii de ştiinţă, care afirmă că descoperirile au apărut probabil în urma contaminării probelor şi a unor rezultate fals pozitive. Un chimist a spus că aceste constatări sunt o adevărată „bombă”, relatează The Guardian.
Studiile care susţin că au descoperit microplastic şi nanoplastic în creier, testicule, placente, artere şi în alte părţi ale corpului au fost preluate de mass-media din întreaga lume, inclusiv de The Guardian. Nu există nicio îndoială că poluarea cu plastic a mediului natural este omniprezentă şi că este prezentă în alimentele şi băuturile pe care le consumăm şi în aerul pe care îl respirăm. Însă efectele potenţiale ale microplasticelor şi ale substanţelor chimice pe care le conţin asupra sănătăţii nu sunt clare, iar în ultimii ani s-au intensificat cercetările în acest domeniu.
Cu toate acestea, particulele de micro- şi nanoplastic sunt minuscule şi se află la limita tehnicilor analitice actuale, în special în ţesutul uman. Nu există nicio sugestie de malpraxis, dar cercetătorii au declarat pentru The Guardian că sunt îngrijoraţi de faptul că goana după publicarea rezultatelor, în unele cazuri de către grupuri cu experienţă analitică limitată, a dus la rezultate pripite şi la neglijarea uneori a verificărilor ştiinţifice de rutină.
The Guardian a identificat şapte studii care au fost contestate de cercetători care au publicat critici în revistele respective, în timp ce o analiză recentă a enumerat 18 studii care, potrivit acesteia, nu au luat în considerare faptul că unele ţesuturi umane pot produce valori de măsurare uşor de confundat cu semnalul dat de plasticul obişnuit.
Există o atenţie internaţională tot mai mare asupra necesităţii de a controla poluarea cu plastic, dar dovezile eronate privind nivelul de microplastic din organismul uman ar putea duce la reglementări şi politici greşite, ceea ce este periculos, spun cercetătorii. De asemenea, ar putea ajuta lobbyiştii din industria plasticului să respingă preocupările reale, susţinând că acestea sunt nefondate. În timp ce cercetătorii afirmă că tehnicile analitice se îmbunătăţesc rapid, îndoielile cu privire la studiile recente de mare impact ridică şi întrebări cu privire la ceea ce se ştie cu adevărat astăzi şi la cât de îngrijoraţi ar trebui să fie oamenii cu privire la microplasticele din organismele lor.
„Articolul este o glumă”
„Nivelurile de microplastic din creierul uman ar putea creşte rapid” a fost titlul şocant al unui studiu larg mediatizat în februarie anul trecut. Analiza, publicată într-o revistă de prestigiu şi preluată de The Guardian, afirma că există o tendinţă de creştere a micro- şi nanoplasticelor (MNP) în ţesutul cerebral, pe baza a zeci de autopsii efectuate între 1997 şi 2024.
Cu toate acestea, în noiembrie, studiul a fost contestat de un grup de oameni de ştiinţă prin publicarea unei scrisori de clarificare „Matters arising” în revista ştiinţifică. În limbajul formal şi diplomatic al publicaţiilor ştiinţifice, oamenii de ştiinţă au afirmat: „Studiul, aşa cum a fost prezentat, pare să se confrunte cu probleme metodologice, cum ar fi controalele limitate ale contaminării şi lipsa etapelor de validare, care pot afecta fiabilitatea concentraţiilor raportate”.
Unul dintre membrii echipei care a semnat scrisoarea a fost şi mai direct. „Articolul despre microplasticul din creier este o glumă”, a declarat dr. Dušan Materić, de la Centrul Helmholtz pentru Cercetări de Mediu din Germania. „Se ştie că grăsimile produc rezultate fals pozitive pentru polietilenă. Creierul are (aproximativ) 60% grăsime”. Materić şi colegii săi au sugerat că creşterea nivelului de obezitate ar putea fi o explicaţie alternativă pentru tendinţa raportată în studiu.
„Acest articol este foarte slab şi se poate explica foarte uşor de ce este greşit”, a declarat Materić. El consideră că există îndoieli serioase cu privire la „mai mult de jumătate din articolele cu impact foarte mare” care raportează prezenţa microplasticelor în ţesuturile biologice.
Prof. Matthew Campen, autorul principal al studiului asupra creierului în cauză, a declarat pentru The Guardian: „În general, ne aflăm pur şi simplu într-o perioadă incipientă în care încercăm să înţelegem potenţialele efecte ale MNP asupra sănătăţii umane şi nu există o reţetă pentru a face acest lucru. Majoritatea criticilor adresate lucrărilor de până acum (adică din laboratorul nostru şi din alte laboratoare) au fost speculative şi nu s-au bazat pe date reale. Am recunoscut numeroasele oportunităţi de îmbunătăţire şi perfecţionare şi încercăm să ne folosim resursele limitate pentru a genera teste şi date mai bune, în loc să ne angajăm continuu într-o polemică”.
Multe îndoieli
Dar studiul asupra creierului nu este singurul care a fost contestat. Un alt studiu, care a raportat că pacienţii cu MNP detectate în plăcile arterelor carotide aveau un risc mai mare de atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale decât pacienţii la care nu s-au detectat MNP, a fost ulterior criticat pentru că nu a testat probe martor prelevate în sala de operaţie. Probele martor sunt o modalitate de a măsura cât de multă contaminare de fond poate fi prezentă.
Un alt studiu a raportat prezenţa MNP în testiculele umane, „evidenţiind omniprezenţa microplasticelor în sistemul reproducător masculin”. Dar alţi oameni de ştiinţă au avut o opinie diferită: „Considerăm că abordarea analitică utilizată nu este suficient de robustă pentru a susţine aceste afirmaţii”, au spus ei.
Acest studiu a fost realizat de prof. Campen şi de colegii săi, care au răspuns: „Pentru a cita din serialul de televiziune Ted Lasso, «(Testele bioanalitice) nu vor fi niciodată perfecte. Cel mai bun lucru pe care îl putem face este să continuăm să cerem ajutor şi să îl acceptăm atunci când este posibil, iar dacă vom continua să facem acest lucru, vom evolua mereu spre mai bine.»”
Alte studii contestate includ două care raportează prezenţa particulelor de plastic în sânge – în ambele cazuri, cercetătorii au contestat criticile – şi un altul privind detectarea acestora în artere.
Un studiu care susţine că a detectat 10.000 de particule de nanoplastic pe litru de apă îmbuteliată a fost calificat de critici ca „fundamental nefiabil”, o acuzaţie contestată de oamenii de ştiinţă care l-au întocmit.
Toate aceste îndoieli constituie o adevărată „bombă”, este de părere Roger Kuhlman, chimist care a lucrat anterior la Dow Chemical Company. „Acest lucru ne obligă să reevaluăm tot ceea ce credem că ştim despre microplasticele din organism. Se pare că, de fapt, nu ştim prea multe. Mulţi cercetători fac afirmaţii extraordinare, dar nu furnizează nici măcar dovezile obişnuite”, afirmă Kuhlman.
Cel puţin 2.571 de persoane au fost ucise în protestele din Iran, potrivit unui nou bilanţ
Numărul morţilor în urma protestelor din Iran a ajuns la 2.571 de persoane, a declarat miercuri grupul pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, în contextul în care conducătorii clericali ai Republicii Islamice se confruntă cu cel mai mare val de nemulţumiri din ultimii ani, relatează Reuters.
Grupul HRANA declarase anterior că a verificat moartea a 2.403 protestatari, 147 de persoane afiliate guvernului, 12 persoane cu vârsta sub 18 ani şi nouă civili care nu participau la proteste. Un oficial iranian a declarat marţi că aproximativ 2.000 de persoane au fost ucise, fiind prima dată când autorităţile au dat un bilanţ general al morţilor după mai bine de două săptămâni de tulburări la nivel naţional.
Preşedintele SUA, Donald Trump, i-a îndemnat marţi pe iranieni să continue protestele, promiţând că ajutorul este pe drum. Oficialii iranieni au acuzat însă SUA şi Israelul că alimentează violenţa din ţară şi au dat vina pentru morţi pe „agenţii terorişti” care primesc ordine din străinătate pentru a instiga la revoltă.
Întrebat ce a vrut să spună prin „ajutorul este pe drum”, Trump le-a spus reporterilor că vor trebui să afle singuri. Trump a declarat că acţiunea militară se numără printre opţiunile pe care le ia în considerare pentru a pedepsi Iranul pentru represiune.
Tulburările, declanşate de condiţiile economice dificile, au reprezentat cea mai mare provocare internă pentru conducătorii Iranului din ultimii cel puţin trei ani şi au survenit într-un moment de intensificare a presiunii internaţionale după atacurile israeliene şi americane de anul trecut.
Specialişti: 2025 a fost al treilea cel mai cald an înregistrat vreodată în lume
Anul 2025 s-a clasat pe locul 3 în topul celor mai calzi ani înregistraţi vreodată în lume, aproape la acelaşi nivel cu recordurile anterioare din 2024 şi 2023, au anunţat separat, miercuri, observatorul european Copernicus şi Institutul american Berkeley Earth, transmite Le Figaro.
Pentru prima dată, temperatura medie la suprafaţa globului în ultimii trei ani a depăşit cu peste 1,5 °C nivelul preindustrial (1850-1990), care este limita cea mai ambiţioasă a acordului de la Paris adoptat în urmă cu un deceniu. Climatologii consideră acum inevitabil ca această limită să fie atinsă şi depăşită în mod durabil, cu preţul unor canicule şi furtuni mai intense. ”Creşterea bruscă înregistrată între 2023 şi 2025 a fost extremă şi sugerează o accelerare a ritmului încălzirii globale”, estimează oamenii de ştiinţă de la Berkeley Earth, din Statele Unite.
De la anul trecut, numeroşi climatologi şi responsabili politici, precum şi ONU, s-au resemnat public cu faptul că clima se va încălzi în mod durabil cu 1,5 °C, limita cea mai ambiţioasă a acordului de la Paris semnat în 2015. După trei ani la acest nivel, Copernicus estimează că depăşirea durabilă va fi oficializată ”până la sfârşitul acestui deceniu, adică cu mai mult de un deceniu mai devreme decât se preconiza”.
Această accelerare este cu atât mai îngrijorătoare cu cât Statele Unite, al doilea emitent de gaze cu efect de seră, sub conducerea lui Donald Trump, întorc spatele cooperării climatice mondiale şi acordă prioritate politică petrolului.
Bloomberg: Witkoff şi Kushner urmează să vină în curând la Moscova pentru o întâlnire cu Putin
Trimisul Casei Albe, Steve Witkoff, şi ginerele preşedintelui american Donald Trump, Jared Kushner, intenţionează să se deplaseze la Moscova pentru a se întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin, în timp ce emisarii lui Donald Trump lucrează la promovarea unui acord de pace pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, anunţă miercuri agenţia Bloomberg, citând surse familiarizate cu acest subiect.
Întâlnirea ar putea avea loc chiar luna aceasta, deşi planurile nu sunt încă finalizate, iar calendarul ar putea suferi modificări din cauza evenimentelor din Iran. Cei doi reprezentanţi ai lui Trump s-au mai întâlnit cu Putin la Kremlin la începutul lunii decembrie, dar discuţiile nu au dus la rezultate concrete şi au fost urmate de noi negocieri separate, în Florida, Statele Unite, cu o delegaţie ucraineană şi cu trimisul lui Putin, Kirill Dmitriev.
În primul an din noul mandat de preşedinte al lui Trump, au avut loc aproape la fel de multe atacuri americane ca în întreaga perioadă a preşedinţiei lui Biden
Un autoproclamat „preşedinte al păcii”, Donald Trump are totodată şi gustul forţei. De la revenirea sa la putere, în urmă cu un an, armata americană a efectuat deja aproape la fel de multe atacuri aeriene ca pe întreaga durată a preşedinţiei lui Joe Biden, potrivit unui calcul al ONG-ului ACLED, relatează AFP.
Atacurile avioanelor americane asupra apărării aeriene venezuelene în timpul capturării lui Nicolás Maduro, pe 3 ianuarie, au dus totalul preşedintelui republican la 672 de atacuri aeriene sau cu drone de la învestirea sa pe 20 ianuarie 2025, faţă de 694 în cazul democratului Joe Biden pe întreaga durată a preşedinţiei sale (2021-2025).
Donald Trump îl depăşeşte deja cu mult pe predecesorul său democrat în ceea ce priveşte atacurile unilaterale: 587 în afara coaliţiei, faţă de 494 pentru Biden în patru ani. ACLED numără atacurile şi victimele compilând date din diferite surse selectate pe care le consideră fiabile (mass-media, instituţii, parteneri locali).
Peste şapte din zece atacuri aeriene din ultimul an au vizat Yemenul, majoritatea în cadrul acţiunilor îndreptate împotriva rebelilor Houthi. Aproape două din zece atacuri aeriene au vizat mişcările islamiste din Somalia.
Statele Unite au lansat, de asemenea, atacuri aeriene în Nigeria, Siria, Irak, Iran şi, din septembrie, conduc o campanie de atacuri împotriva ambarcaţiunilor prezentate ca aparţinând traficanţilor de droguri în Caraibe şi Pacific. Aceste acţiuni au cauzat, în total, moartea a peste 1000 de persoane, inclusiv civili, potrivit datelor ACLED.
Premierul Groenlandei: „Alegem Danemarca”, nu SUA
Premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen a declarat marţi că, între Statele Unite şi Danemarca, Guvernul său alege Danemarca, din cauza voinţei lui Donald Trump de a anexa Groenlanda, relatează AFP. ”Ne confruntăm cu o criză geopolitică, iar dacă ar trebui să alegem între Statele Unite şi Danemarca, acum, aici, alegem Danemarca”, a declarat într-o conferinţă de presă, într-o vizită la Copenhaga, Jens-Frederik Nielsen. Premierul danez Mette Frederiksen a declarat, la rândul său, că este uşor să se opună la ceea ce a catalogat drept ”presiuni total inacceptabile din partea celui mai apropiat aliat al nostru”.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
